Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Po o Faapefea le Malosi o Lou Faatuatua?

Po o Faapefea le Malosi o Lou Faatuatua?

Po o Faapefea le Malosi o Lou Faatuatua?

“Auā o le faatuatua tou te tumau ai.”—2 KORINITO 1:24.

1, 2. Aiseā e tatau ai ona iai so tatou faatuatua, ma e faapefea ona oo ina malosi?

UA SILAFIA e auauna a Ieova faapea e tatau ona latou faatuatua. O le mea moni lava, ‘a leai se faatuatua e lē mafai ona fiafia mai le Atua.’ (Eperu 11:6) O lea, e talafeagai ai ona tatou tatalo mo le agaga paia ma le faatuatua, ona o se vaega o lona fua matagofie. (Luka 11:13; Kalatia 5:22, 23) O le faataʻitaʻi i le faatuatua o uso talitonu e mafai foʻi ona faamalosia ai lenei uiga iā i tatou.—2 Timoteo 1:5; Eperu 13:7.

2 O le a sili atu ona malosi lo tatou faatuatua pe a tatou taumafai e pipii atu i le ala ua faatulaga mai e le Afioga a le Atua mo Kerisiano uma. O le faateleina o le faatuatua e maua mai i le faitauina o le Tusi Paia i aso taʻitasi ma le suʻesuʻeina ma le maelega faatasi ai ma le fesoasoani a lomiga ua saunia mai e ala i “le auauna e pule.” (Luka 12:42-44; Iosua 1:7, 8) Ua faalaeiauina i tatou i le faatuatua o isi e ala i lo tatou auai e lē aunoa i sauniga faa-Kerisiano, fonotaga, ma tauaofiaga. (Roma 1:11, 12; Eperu 10:24, 25) E faamalosia foʻi lo tatou faatuatua pe a tatou talanoa i isi i le auaunaga.—Salamo 145:10-13; Roma 10:11-15.

3. O le ā le fesoasoani tatou te maua mai toeaina alolofa e tusa ai ma le faatuatua?

3 E ala i le tuuina mai o fautuaga faale-Tusi Paia ma faalaeiauga, ua fesoasoani ai toeaina Kerisiano iā i tatou e ati aʻe lo tatou faatuatua. O loo iā i latou le agaga sa i le aposetolo o Paulo, o lē na taʻu atu i le faapotopotoga i Korinito e faapea: “A o fesoasoani i matou i lo outou olioli; auā o le faatuatua tou te tumau ai.” (2 Korinito 1:23, 24) Ua faapea le faitauina o le isi faaliliuga: “Ua tatou galulue ina ia outou maua le fiafia, ona o le malosi o lo outou faatuatua.” (Contemporary English Version) E ola le tagata amiotonu e ala i le faatuatua. O le mea moni, e leai se tasi e mafai ona faatuatua mo i tatou po o le avea o i tatou ma tagata e tausisi i le faamaoni. I lenei tulaga, ‘e ao ona tatou ave iā tatou lava avega.’—Kalatia 3:11; 6:5.

4. E faapefea ona faamalosia lo tatou faatuatua i tala o loo faamauina i le Tusi Paia e faatatau i auauna faamaoni a le Atua?

4 Ua faatumulia le Tusi Paia i tala o loo faamauina iā i latou sa faatuatua. Atonu tatou te masani i le tele o mea mataʻina na latou faia, ae faapefea le faatuatua na latou faaalia i aso taʻitasi, atonu mo se taimi umi o lo latou olaga? O le manatunatu i le auala na latou faaalia ai le faatuatua i tulaga e talitutusa ma lo tatou tulaga e fesoasoani e faamalosia ai lo tatou faatuatua.

Ua Aumaia e le Faatuatua le Lototele iā i Tatou

5. O ā faamaoniga faale-Tusi Paia o loo iai, e faamalosia ai i tatou e le faatuatua e folafola atu le afioga a le Atua ma le lototele?

5 E faamalosia i tatou e le faatuatua e folafola atu le afioga a le Atua ma le lototele. Na folafola ma le lototele e Enoka le faasalaga faafaamasinoga a le Atua. Na ia faapea mai: “Faauta, e afio mai le Alii ma ona ʻau paia e manomano, e faamasino ai i tagata uma, ma faasalaina ai ē ua amio faalēmataʻu uma lava o iā i latou, ona o a latou galuega faalēmataʻu uma ua latou faia ma le faalēmataʻu, ona o a latou upu faatautala foʻi na fai iā te ia e tagata agasala ua faalēmataʻu.” (Iuta 14, 15) O le faalogo i na upu, na mautinoa le mananaʻo ai o fili faalēmataʻu o Enoka e fasiotia o ia. E ui i lea, na ia tautala atu ma le lototele i le faatuatua, ma na “avea o ia” e le Atua e ala i le faamutaina o lona ola, ina ia lē oo iā te ia tigā o le oti. (Kenese 5:24; Eperu 11:5) E tatou te lē o toe vāai i na vavega, ae ua taliina e Ieova a tatou tatalo ina ia mafai ona tatou folafola atu lana afioga i le faatuatua ma le lototele.—Galuega 4:24-31, LF.

6. Pe na faapefea e le faatuatua ma le lototele mai le Atua ona fesoasoani iā Noa?

6 O le faatuatua na “fausia ai e Noa le vaa . . . e ola ai lona aiga.” (Eperu 11:7; Kenese 6:13-22) O Noa, o ia foʻi “lē talaʻi le amiotonu” na folafola ma le lototele lapataʻiga a le Atua i ē na soifua i ona aso. (2 Peteru 2:5) Atonu na latou aamu i le feʻau na avatu e Noa e faatatau i le oo mai o le Lolo, e pei lava foʻi ona aamu mai nisi pe a tatou avatu faamaoniga faale-Tusi Paia faapea ua toeitiiti ona faaumatia lea o lenei faiga o mea. (2 Peteru 3:3-12) Peitaʻi, i le pei o Enoka ma Noa, e mafai foʻi ona tatou auina atu lea feʻau ona o lo tatou faatuatua ma le lototele mai le Atua.

O le Faatuatua Tatou te Onosai Ai

7. Na faapefea ona faaalia e Aperaamo ma isi tagata le faatuatua ma le onosai?

7 E tatou te manaʻomia le faatuatua ma le onosai, aemaise lava i lo tatou faatalitali atu i le iʻuga o lenei faiga amioleaga o mea. O loo aofia ai i ē na ‘faatuatua ma le onosai i mea na folafolaina,’ ia le augātamā o Aperaamo. (Eperu 6:11, 12) O le faatuatua na tuua ai e Aperaamo le aai o Uro, ma mea lelei uma na iai, ma avea ma tagata aumau i se nuu ese na folafola atu e le Atua iā te ia. O Isaako ma Iakopo na tofia faatasi ma ia i lea lava mea na folafolaina. Peitaʻi, “na oti i latou nei uma lava o faatuatua, e leʻi maua mea na folafolaina.” O le faatuatua na ‘latou naunau ai lava i le nuu e sili ona lelei, o le faalelagi lea.’ O lea, ‘ua saunia ai e le Atua le aai mo i latou.’ (Eperu 11:8-16) Ioe, na faatalitali ma le onosai Aperaamo, Isaako, ma Iakopo—ma ā latou avā amioatua— i le Malo faalelagi o le Atua, lea o le a toe faatutūina mai ai i latou i le ola i le lalolagi.

8. O ā tulaga na faaalia ai e Aperaamo, Isaako ma Iakopo le onosai ma le faatuatua?

8 E leʻi mou atu le faatuatua o Aperaamo, Isaako ma Iakopo. Sa latou leʻi mauaina le Nuu na Folafolaina, ma na latou leʻi vāai i le faamanuiaina o nuu uma e ala i le fanau a Aperaamo. (Kenese 15:5-7; 22:15-18) E ui e leʻi oo ane le ‘aai na faavaeina e le Atua’ seʻia mavae le tele o senituri mulimuli ane ai, ae na faaauau pea ona faaalia e nei tane le faatuatua ma le onosai i o latou olaga atoa. E mautinoa la le tatau ona tatou faia foʻi faapea i le taimi nei ona o lea ua iai moni le Malo Faa-Mesia i le lagi.—Salamo 42:5, 11; 43:5.

O le Faatuatua ua Aumaia iā i Tatou Sini e Sili Ona Maualuluga

9. O ā aafiaga o le faatuatua i sini ma mea ua tausisi atu i ai?

9 E leʻi taliaina lava e augātamā faatuatua ala o le olaga paʻū maulalo o tagata Kanana, ona sa maualuga pea o latou sini ma mea ua tausisi atu i ai. Ua faapena foʻi ona aumaia e le faatuatua iā i tatou sini faaleagaga ia e mafai ona tatou teena ai le aafia i le lalolagi o loo i lalo o le pule a lē amioleaga o Satani le Tiapolo.—1 Ioane 2:15-17; 5:19.

10. E faapefea ona tatou iloa na tuliloaina e Iosefa se sini e sili atu ona maualuga na i lo le taʻutaʻua faalelalolagi?

10 E ala i le taʻitaʻiga a le Atua, na auauna ai le atalii o Iakopo o Iosefa e avea ma lē na te pulea le faatauina o meaʻai i Aikupito, ae lē o sona sini le avea ma tagata maualuga o lenei lalolagi. O le iai o lona faatuatua i le faataunuuina o folafolaga a Ieova, na taʻu atu ai e Iosefa lea ua 110 ona tausaga i ona uso e faapea: “O aʻu nei o le a aʻu oti; a o le Atua, e asiasi mai lava o ia iā te outou, ma aveina aʻe outou ai le nuu nei i le nuu na tautō ai o ia iā Aperaamo, ma Isaako, atoa ma Iakopo.” Sa talosaga Iosefa ina ia tanuina o ia i le nuu o le folafolaga. I lona maliu, na atualalaina o ia ma faataoto i le atolaau i Aikupito. Ae ina ua faasaʻoloto tagata Isaraelu mai le nofo pologa i Aikupito, ona aveina lea e le perofeta o Mose ivi o Iosefa ina ia tanuina i le Nuu o le Folafolaga. (Kenese 50:22-26; Esoto 13:19) O le faatuatua e pei o le faatuatua o Iosefa, e tatau ona uunaʻia ai i tatou e tuliloaina ni sini e sili atu ona maualuluga na i lo le taʻutaʻua faalelalolagi.—1 Korinito 7:29-31.

11. O le ā le auala na faaalia ai e Mose faapea sa iai ona sini faaleagaga?

11 O Mose o ia o se sui o le aiga tautupu i Aikupito, ae na “filifili e ia ia agaleagaina o ia faatasi ma tagata o le Atua e lelei ai, a e aua le iā te ia le fiafia i le agasala e vave mavae.” (Eperu 11:23-26; Galuega 7:20-22) O le faia o lenā tulaga na lafoaʻia ai lona tulaga mamalu na iai, atonu ma se falelauasiga mataʻina i se nofoaga taʻutaʻua i Aikupito ma se pusa maliu e matagofie lona teuteuina. Ae o le ā le tāua o lenā tulaga pe a faatusatusa atu i le faaeaga o le avea o se “tagata o le Atua,” le fofoga fetalai o le feagaiga o le Tulafono, o le perofeta a Ieova, ma o se tasi o tusitala o le Tusi Paia? (Esera 3:2) Po o le mauaina o se tulaga maualuga i se galuega o le mea lenā o loo e faanaunau i ai, po ua avatu iā te oe e le faatuatua sini faaleagaga e sili atu ona maualuga?

Faatuatua e Iʻu Atu i se Olaga Faamalieina

12. O le ā le aafiaga o le faatuatua i le olaga o Raava?

12 E avatu e le faatuatua i tagata e lē gata o sini e sili ona maualuluga, ae faapea foʻi ma se olaga e faamalieina. Atonu na iloa e Raava mai i Ieriko le leai o se uiga i lona olaga i le avea ma talitane. Peitaʻi, na faamalieina moni o ia ina ua ia faaalia le faatuatua! Sa ‘taʻuamiotonuina o ia i galuega o le faatuatua, ina ua talia e ia tagata Isaraelu na aauina atu ma au ese atu i laʻua i le tasi ala,’ ina ia alofia e i laʻua o la fili mai Kanana. (Iakopo 2:24-26) O le iloaina o Ieova o le Atua moni e toʻatasi, na faaalia ai foʻi e Raava le faatuatua e ala i le lafoaʻia o lona olaga talitane. (Iosua 2:9-11; Eperu 11:30, 31, LF) Sa ia faaipoipo atu i se auauna a Ieova, ae lē o se tagata Kanana lē talitonu. (Teuteronome 7:3, 4; 1 Korinito 7:39) Na mauaina e Raava se faaeaga mataʻina o le avea ma sē e tupuga mai ai le Mesia. (1 Nofoaiga a Tupu 2:3-15; Ruta 4:20-22; Mataio 1:5, 6) I le pei o isi o ē ua lafoaʻia ni olaga o amioga lē mamā, o le a ia mauaina foʻi se isi faamanuiaga—o le toetū i le ola i se lalolagi parataiso.

13. Na faapefea ona agasala Tavita e tusa ai ma le tulaga o Patesepa, ae o le ā le uiga na ia faaalia?

13 Ina ua lafoaʻia lona olaga agasala sa iai muamua, e manino mai na tausia e Raava se olaga amiotonu. Peitaʻi, o nisi ua loa ona tuuina atu i le Atua na faia ni agasala matuiā. Na faia e le tupu o Tavita le mulilua ma Patesepa, na faapogaia le maliu o lana tane i le taua, ona avea lea o ia ma ana avā. (2 Samuelu 11:1-27) O le matuā faanoanoa i le salamō, na tatalo atu ai Tavita iā Ieova e faapea: “Aua foʻi e te aveeseina lou Agaga Paia iā te aʻu.” E leʻi mou ese atu le agaga o le Atua iā Tavita. Sa faatuatua Tavita iā Ieova faapea, o lona alofa mutimutivale, o le a ia lē lafoaʻia ai lē ua “loto momomo ma le nutimomoia” ona o se agasala. (Salamo 51:11, 17; 103:10-14) Ona o lo la faatuatua, na olioli ai Tavita ma Patesepa i le faamanuiaga o le avea ma tupuaga o le Mesia.—1 Nofoaiga a Tupu 3:5; Mataio 1:6, 16; Luka 3:23, 31.

Faamalosia le Faatuatua i Faamautinoaga

14. O ā faamautinoaga na mauaina e Kitiona, ma e faapefea i lenei mea na tupu ona aafia ai lo tatou faatuatua?

14 E ui lava o loo tatou savavali i le faatuatua, e tatou te ono manaʻomia i nisi taimi le faamautinoaga a le Atua. Sa moni lenā tulaga i le Faamasino o Kitiona, o se tasi o i latou na “faatoʻilaloina malo i le faatuatua.” (Eperu 11:32, 33) Ina ua osofaʻia e Mitiana ma ona soātau ia Isaraelu, ona ufitia lea e le agaga o le Atua ia Kitiona. Ina ia faamautinoa le faatasi mai o Ieova iā te ia, na ia talosagaina ai le tofotofoina o se fulufulu mamoe e tuu i le mea e sasa ai le saito i le pō atoa. O le tofotofoga muamua, sa maua ai le sau o toʻa i luga o le fulufulu mamoe a o le eleele na matūtū. Na toe fesuiaʻi le tulaga na iai i le tofotofoga lona lua. O le faamalosia i nei faamautinoaga, na gaoioi ai Kitiona i le faatuatua ma faatoʻilaloina fili o Isaraelu. (Faamasino 6:33-40; 7:19-25) Afai e tatou te saʻilia se faamautinoaga pe a tatou feagai ma se filifiliga, e lē faapea ai ua leai so tatou faatuatua. O loo tatou faaalia moni lava lo tatou faatuatua e ala i le saʻilia o le Tusi Paia ma lomiga faa-Kerisiano ma le tatalo mo le taʻitaʻiga a le agaga paia pe a faia filifiliga.—Roma 8:26, 27.

15. E faapefea ona tatou maua le fesoasoani i le manatunatu i le faatuatua o Paruka?

15 Na faamalosia le faatuatua o le faamasino o Paruka e ala i faalaeiauga. Na faalototeleina o ia e le perofeta fafine o Tepora ina ia tausolomua e faasaʻoloto Isaraelu mai le faapologaina e le tupu o Kanana o Iapino. O le faatuatua ma le faamautinoaga o le lagolagosua tauatua, na taʻitaʻia ai e Paruka le 10,000 o tagatatau e lē faaauupegaina lelei ma na manumalo ai i le ʻautau e toʻatele a Iapino sa i lalo o le taʻitaʻiga a Sesera. Sa faamanatuina lenā manumalo i se pese fiafia a Tepora ma Paruka. (Faamasino 4:1–5:31) Na faalaeiauina e Tepora Paruka e gaoioi o se taʻitaʻiʻau tofia a le Atua, ma o ia o se tasi o auauna a Ieova e ala i le faatuatua “na tutuli ai ʻau a nuu ese.” (Eperu 11:34) O le manatunatu i le auala na faamanuia ai e le Atua Paruka mo le gaoioi i le faatuatua, e uunaʻia ai foʻi i tatou e gaoioi pe afai ua tatou faatalatū i le faataunuuina o se tofiga faigatā i le auaunaga a Ieova.

O le Faatuatua e Faatupuina ai le Filemu

16. O le ā le faaaʻoaʻoga lelei na faataatia e Aperaamo i le saʻilia o le filemu ma Lota?

16 E pei lava ona fesoasoani le faatuatua iā i tatou e faataunuuina ai se tofiga faigatā i le auaunaga i le Atua, e na te faatupuina foʻi le filemu ma uiga toʻafimālie. Na faatagaina e Aperaamo ia Lota le atalii o lona uso e laʻitiiti ifo e filifili le vaega e aupito sili ona lelei o le laueleele ina ua femisaʻi a la leoleo manu ma ua tulaʻi mai le manaʻoga e tatau ona la teʻa eseese. (Kenese 13:7-12) Atonu na tatalo Aperaamo i le faatuatua i le Atua mo se fesoasoani i le foʻiaina o lenei faafitauli. Na i lo le faamuamua o lona manaʻoga, na ia foʻia le faafitauli i se auala filemu. Afai ua tatou oo i se tulaga e feeseeseaʻi ai ma so tatou uso Kerisiano, ia tatou tatalo i le faatuatua ma “saʻili i le filemu,” a o tatou manatuaina le faaaʻoaʻoga a Aperaamo o le mafaufau ma le alofa.—1 Peteru 3:10-12.

17. Aiseā e tatou te faapea atu ai o le feeseeseaʻiga sa iai i le va o Paulo, Panapa ma Mareko sa toe faaleleia i se auala filemu?

17 Mafaufau i le auala e faatatauina ai mataupu silisili faa-Kerisiano i le faatuatua ona fesoasoani iā i tatou e faatupuina ai le filemu. A o toeitiiti amata le faiga malaga faamisionare lona lua a Paulo, na talia e Panapa le talosaga a Paulo e toe asia faapotopotoga i Kuperu ma Asia Itiiti. Peitaʻi, na manaʻo Panapa e ave lona tauusoga o Mareko. Sa lē ioe i ai Paulo ona sa tuua i laʻua e Mareko i Pafulia. Sa oo ina ‘tigā tele o la loto,’ ma o lenei feeseeseaʻiga na māfua ai ona teʻa eseese i laua. Na alu Panapa ma ave Mareko i Kuperu, ae alu Paulo ma ave Sila e fai ma ana aumea ma ‘ui ane i Suria ma Kilikia, ua faamalosi i ekalesia.’ (Galuega 15:36-41) Sa iai se taimi na toe faaleleia ai le feeseeseaʻiga, ona sa iai Mareko faatasi ma Paulo i Roma ma sa taʻuleleia o ia e le aposetolo. (Kolose 4:10; Filemoni 23, 24) A o iai Paulo i le falepuipui i Roma pe tusa o le 65 T.A., na ia taʻu atu iā Timoteo e faapea: “Ia oulua ō mai ma Mareko; auā e aogā ia iā te aʻu i le galuega.” (2 Timoteo 4:11) E manino mai sa avea la latou faiā ma Panapa ma Mareko ma mataupu o ana tatalo i le faatuatua, ma na iʻu atu ai i se tulaga toʻafimālie lea e fesootaʻi atu i le ‘filemu mai le Atua.’—Filipi 4:6, 7.

18. O le ā e foliga mai sa tupu i le tulaga o Evotia ma Sunetui?

18 O le mea moni, ona o le lē lelei atoatoa, “o mea e tele e sesē ai i tatou uma.” (Iakopo 3:2) Na tulaʻi mai ni faafitauli i le va o fafine Kerisiano e toʻalua, lea na tusi atu i ai Paulo e faapea: “Ou te ʻaiʻoi atu iā Evotia, ou te ʻaiʻoi atu foʻi iā Sunetui, ia tasi lo la manatu, i le Alii. . . . Ia e fesoasoani iā te i laʻua, o ē na finau faatasi ma aʻu i le tala lelei.” (Filipi 4:1-3) E foliga mai sa foʻia e nei fafine amioatua o la faafitauli i se auala filemu e ala i le faatatauina o fautuaga e pei ona faamauina i le Mataio 5:23, 24. O le faatatauina o mataupu silisili o le Tusi Paia i le faatuatua o le a telē sona sao i le faatupuina o le filemu i aso nei.

O le Faatuatua e Mafai ai Ona Tatou Tumau

19. O ā tulaga faigatā sa leʻi faaleagaina ai le faatuatua o Isaako ma Repeka?

19 O le faatuatua e mafai ai foʻi ona tatou tumau i tulaga faigatā. Atonu ua tatou mafatia ona o se tagata papatiso o lo tatou aiga ua lē usitai i le Atua ma faaipoipo atu i se tagata e lē talitonu. (1 Korinito 7:39) Sa mafatia Isaako ma Repeka ona o le faaipoipo atu o le la tama o Esau i fafine e lē amioatua. O avā sa Hetī a Esau, sa “fai i laʻua ma faatigā loto” iā Isaako ma Repeka—sa matuā faatigā lava, lea na alaga ai Repeka e faapea: “Ou te fiu i loʻu ola ona o fafine o sa Hetī, afai e fai avā Iakopo i se fafine o sa Hetī, pei o ia fafine o le nuu, pe se ā le toe aogā o loʻu ola iā te aʻu?” (Kenese 26:34, 35; 27:46) O ia tulaga faigatā sa leʻi faaleagaina ai le faatuatua o Isaako ma Repeka. Seʻi tatou tausia se faatuatua malosi pe a oo ina avea tulaga faigatā ma luʻi iā i tatou.

20. O ā faaaʻoaʻoga o le faatuatua o loo tatou maua mai iā Naomi ma Ruta?

20 O Naomi o se tinā Iutaia ua matua ma ua maliu lana tane, sa ia iloa faapea o nisi o fafine o Iuta e ono fanauina ni tama tane ia o le a ono avea ma augātamā o le Mesia. Ona o lea ua feoti lana fanau tama ae leʻi iai ni fanau, ma ua matua o ia e mafai ai ona toe fanauina se tama, o lea o le avanoa e mafai ai e lo latou aiga ona iai i le gafa o le Mesia ua mautinoa lava e lē faigofie. E ui i lea, na avea Ruta le avā a lana tama ua maliu ma avā a Poasa ma fanauina ai se tama tane, ma o lenā tulaga na avea ai Naomi ma tupuaga o Iesu, le Mesia! (Kenese 49:10, 33; Ruta 1:3-5; 4:13-22; Mataio 1:1, 5) O le faatuatua o Naomi ma Ruta na onosaia ai mafatiaga ma aumaia ai iā i laʻua le olioli. E mafai foʻi ona tatou olioli pe a tatou tausia le faatuatua a o feagai ai ma mafatiaga.

21. O le ā e faia e le faatuatua i ā i tatou, ma o le a lo tatou faanaunauga?

21 E ui lava e tatou te le iloa le mea e tupu iā i tatou a taeao, ae o le faatuatua e mafai ai ona tatou faafetaiaʻia ma le manuia so o se tulaga faigatā. O le faatuatua e tatou te lototetele ai ma onosai. E aumaia ai iā i tatou ni sini e sili ona maualuga ma se olaga faamalieina. O le faatuatua e iai sona aafiaga lelei i a tatou faiā ma isi ma onosaia ai tulaga faigatā. O lea, seʻi avea ia i tatou ma “ē faatuatua e ola ai le agaga.” (Eperu 10:39) I le malosi o lo tatou Atua o Ieova, ma lona viiga, seʻi tatou faaauau pea ona faaalia le faatuatua malosi.

O le a Faapefea Ona E Tali?

• O ā ni faamaoniga faale-Tusi Paia o loo iai, faapea e mafai e le faatuatua ona faamalosia i tatou?

• Aiseā e tatou te faapea atu ai e aumaia e le faatuatua iā i tatou se olaga o le lotomalie?

• E faapefea ona faatupuina e le faatuatua le filemu?

• O le ā se faamaoniga o loo iai faapea, o le faatuatua e mafai ai ona tatou onosaia tulaga faigatā?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 16]

O le faatuatua na lototele ai Noa ma Enoka e folafola feʻau a Ieova

[Ata i le itulau 17]

O le iai o se faatuatua e pei o Mose e uunaʻia ai i tatou e tuliloaina sini faaleagaga

[Ata i le itulau 18]

O le faamautinoaga tauatua na fesoasoani e faamalosia ai le faatuatua o Paruka, Tepora ma Kitiona