E Faavavau Ona Tatou Savavali i le Suafa o Ieova!
E Faavavau Ona Tatou Savavali i le Suafa o Ieova!
“Tatou te savavali i le suafa o Ieova lo tatou Atua e faavavau faavavau lava.”—MIKA 4:5.
1. O ā feʻau o loo taʻua i le Mika mataupu e 3 e oo i le mataupu e 5?
E IAI se mataupu o loo finagalo Ieova e taʻu i lona nuu, ma o loo ia faaaogāina lana perofeta o Mika. O le fuafuaga lea a le Atua ina ia gaoioi faasaga i ē amioleaga. O le a ia faasalaina Isaraelu ona o ana aʻoaʻoga ma faiga e tetee atu ai i le tapuaʻiga moni. Ae o se mea e fiafia ai o le a faamanuia e Ieova i latou o ē savavali i lona suafa. O feʻau nei o loo faamatalaina manino i le mataupu e 3 e oo i le mataupu e 5 o le valoaga a Mika.
2, 3. (a) O le ā le uiga e tatau ona faaalia e taʻitaʻi o Isaraelu, peitaʻi o le ā o loo latou faia? (e) E faapefea ona e faamatalaina ia faaupuga faafaatusa ua iai i le Mika 3:2, 3?
2 Ua faalauiloa mai e le perofeta a le Atua e faapea: “Faafofoga mai ia outou matai o Iakopo, ma outou faipule o le aiga o Isaraelu, E lē o iā te outou ea ona iloa le faamasinoga?” Ioe, o le mea lenā sa tatau ona latou iloa, ae o le ā tonu le mea o loo latou faia? Ua faapea mai Mika: “O outou o loo ʻinoʻino i mea lelei, ma fiafia i mea leaga, o loo outou sae ese o latou paʻu, atoa ma aano i o latou ivi. O ē aai foʻi i tino o loʻu nuu, ma saeeseina o latou paʻu, ma gauia o latou ivi, e vaevaea lava pei o mea e tuu i le ulo, pei o tufaaga foʻi i totonu o le pani.”—Mika 3:1-3.
3 Ioe, ua faileagaina e taʻitaʻi nai tagata matitiva, o ē e lē o malupuipuia! O upu faafaatusa o loo faaaogāina i inei, ua faigofie ona malamalama i ai i latou o ē ua faafofoga atu iā Mika. Pe a saka se tamaʻi mamoe ua fasia, e muamua ona sae ese o le paʻu ona vaevaeina ai lea. I nisi taimi e gauia ai ponaivi ina ia faatafe mai ai i fafo le mea lololo. E saka faatasi aano ma ponaivi i se ulo telē, e pei o lea na taʻua e Mika. (Esekielu 24:3-5, 10) Maʻeu se talafaatusa talafeagai lelei o le auala sa soona faileagaina ai tagata i aso o Mika e o latou taʻitaʻi amioleaga!
E Finagalo Ieova ia Tatou Faia le Mea Tonu
4. O le ā le eseesega ua iloa i le va o Ieova ma taʻitaʻi o Isaraelu?
4 O loo iai se eseesega matilatila i le va o le Leoleo Mamoe alofa o Ieova, ma taʻitaʻi o Isaraelu. Talu ai latou te leʻi faia le mea tonu, na lē taulau ai ona latou faataunuuina lo latou tofiga ina ia puipuia le lafu. Na i lo lenā, ua latou faaaogāina mamoe faafaatusa mo lo latou lava lelei, ma e lē tonu a latou faamasinoga lea ua oo ina faamasaaina ai “le toto” o nei tagata e pei ona tusia i le Mika 3:10. O le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai lenei tulaga?
5. O le ā o loo faatalitalia e Ieova mai iā i latou o taʻitaʻia lona nuu?
5 O loo faatalitalia e le Atua taʻitaʻi o lona nuu ina ia faia le mea tonu. Ua tatou iloa le moni o lenei mea i auauna a Ieova i aso nei. E lē gata i lenā, e ōgatasi lenei mea ma le Isaia 32:1, lea tatou te faitau ai e faapea: “Faauta, e pule le tupu ma le amiotonu, e pule foʻi alii ma le tonu.” Ae o le ā le mea ua tatou maua i ona pō o Mika? O loo faaauau pea ona fai mea faapiʻopiʻo e i latou ‘o loo ʻinoʻino i mea lelei, ae fiafia i mea leaga.’
O Tatalo a Ai e Taliaina?
6, 7. O le ā le manatu tāua o loo faamamafa i le Mika 3:4?
6 Pe e mafai e tagata i aso o Mika ona latou faatalitalia le finagalo malie o Ieova? O le mea moni e leai! Ua faapea mai le Mika 3:4: “Ona latou alalaga atu ai lea iā Ieova, a e lē faafofoga mai ai o ia iā te i latou; a e ʻalo ese ona fofoga iā te i latou i ia lava ona pō, auā ua leaga lava a latou mea e fai.” Ua faamamafa i lenei mea se manatu e sili ona tāua.
7 O le a lē tali mai Ieova i a tatou tatalo pe afai o loo tatou faia le agasala. O le tulaga moni lenā pe afai o loo tatou ola i ni olaga uigalua, e natia a tatou mea sesē ae faafoliga atu o loo auauna ma le faamaoni i le Atua. E tusa ai ma le Salamo 26:4, na pese Tavita e faapea: “Ou te leʻi nofo faatasi ma tagata ulavavale; ou te leʻi alu faatasi ma tagata pepelo.” E matuā lē faafofogaina e Ieova tatalo a i latou o ē e solia ma le loto i ai lana Afioga!
Faamalosia e le Agaga o le Atua
8. O le ā na lapataʻia ai perofeta pepelo i ona pō o Mika?
8 Pagā ni faiga inosia sa fai ma masani a taʻitaʻi lotu o Isaraelu! O perofeta pepelo na māfua ai ona tautevateva faaleagaga tagata o le Atua. Ua alalaga atu taʻitaʻi matapeʻapeʻa “O le manuia,” ae o so o se tasi na te lē avane ni meataumafa i nei taʻitaʻi, latou te sauni lava le taua faasaga iā te ia. Ua fetalai mai Ieova e faapea: “O le mea lea e pogia ai outou ma le leai o se mea e vaaia, e oo foʻi le pōuliuli iā te outou ma le leai o se iite; e goto foʻi le lā i ia perofeta, e pogisa foʻi le ao iā te i latou. Ona māsiasi ai lea o tagata vaai, e fememeaʻi ai foʻi o ē iite; latou te ufiufi foʻi i a latou ʻava, o i latou uma lava.”—Mika 3:5-7a.
9, 10. O le ā ua uiga i ai le ‘ufiufi i a latou ʻava’ ma aiseā ua lē manaʻomia ai e Mika ona faia lenā mea?
9 Aiseā e ‘ufiufi ai i a latou ʻava’? O le mea lenei sa masani ona faia e tagata amioleaga i aso o Mika ona o lo latou māsiasi. Ua tatau ai le māsiasi o nei tagata amioleaga. E tusa ai ma nei tagata ‘e leʻi tali mai le Atua’ iā i latou. (Mika 3:7e) E lē faafofoga Ieova i tatalo a so o se tagata amioleaga e faamaualuga.
10 E lē manaʻomia e Mika ona ‘ufiufi lana ʻava.’ E leʻi māsiasi o ia. E tali mai Ieova i ana tatalo. Seʻi mātau le Mika 3:8, lea o loo faapea mai ai lenei perofeta faamaoni: “A e peitaʻi o aʻu, e moni lava, ua faatumuina aʻu i le mana e le Agaga o Ieova, o le faamasinoga foʻi, ma le malosi.” Maʻeu le faafetai o Mika ona i le gasologa umi o lana faiva faamaoni, ua ‘faatumuina ai o ia i le mana e le agaga o Ieova’! O le mea lenei na maua ai lona malosi ina ia “faailoa atu ai iā Iakopo o lana solitulafono, e faailoa atu foʻi iā Isaraelu o lana agasala.”
11. E faapefea ona faamalosia tagata e faalauiloa atu le feʻau a le Atua?
11 Ua manaʻomia e Mika se malosi e sili atu na i lo le malosi faaletagata, ina ia faalauiloa ai le feʻau o le faamasinoga mamafa a le Atua. Na te manaʻomia tele le agaga o Ieova po o lona malosi galue. Ae faapefea i tatou? O lo tatou tofiga o le talaʻi atu, e faatoʻā mafai lava ona faataunuuina pe afai e faamalosia i tatou e Ieova e ala i lona agaga paia. E mautinoa e lē taulau atoa taumafaiga ina ia talaʻi atu pe afai tatou te faia ma le loto i ai le agasala. I lenā vala, e lē tali mai le Atua i a tatou tatalo mo le malosi ina ia faia ai lana galuega. E mautinoa e lē mafai ona tatou faalauiloa atu feʻau faafaamasinoga a lo tatou Tamā faalelagi seʻi vaganā ua iā i tatou le “agaga o Ieova.” E ala i tatalo e faafofogaina, ma e ala i le fesoasoani a le agaga paia, e mafai ai ona tatou tautatala atu ma le faamalosi i le afioga a le Atua, e pei o Mika.
12. Aiseā na mafai ai e uluaʻi soo o Iesu ona ‘tautatala i le afioga a le Atua ma le loto tele’?
12 Atonu o loo e manatua le tala o loo i le Galuega 4:23-31. Seʻi faapea o oe o se tasi o le ʻausoo o Iesu i le uluaʻi senituri. O loo saʻili le ʻaufaasauā maelega vālea e vavao le ʻausoo o Keriso. Ae ua tatalo atu nei soo faamaoni i lo latou Alii Pule Silisili Ese, ma ole atu i ai e faapea: “Le Alii e [Ieova], ia e silasila i lo latou faamataʻu mai; ma ia e foaʻi mai i au auauna, ina ia latou matuā tautala i lau afioga ma le loto tele.” O le ā le iʻuga? Ua mavae atu la latou tatalo, ona lūlūina lea o le mea ua faapotopoto ai i latou, ua tutumu foʻi i latou uma i le agaga paia ma ua tautala atu i le afioga a le Atua ma le loto tele. O le mea lea e ao ai ona tatou ole atu iā Ieova i le tatalo ma faalagolago i lana fesoasoani e ala mai i le agaga paia i le faia o la tatou faiva.
13. O le ā o le a tupu iā Ierusalema ma Samaria, ma aiseā?
13 Seʻi toe mafaufau foʻi i ona pō o Mika. E tusa ai o le Mika 3:9-12, o taʻitaʻi ia sa nofosala i le toto, e latou te faia faamasinoga ona o le fia maua o se taui, o ositaulaga foʻi ua aʻoaʻo atu ina ia maua ai se totogi, ma ua iite foʻi perofeta pepelo ona o le fia fai tupe. E lētioa la ona poloaʻi mai le Atua e faapea, o le a avea Ierusalema le aai laumua o Iuta, “ma faupuegāmaa”! Ona ua iai foʻi i Isaraelu tapuaiga sesē ma faiga faapiʻopiʻo, ua faagaeeina ai Mika ina ia lapataʻi atu e faapea o le a faia e le Atua Samaria ma “faupuegāmaa i le fanua.” (Mika 1:6) O le mea moni, sa soifua pea le perofeta ma sa ia vaaia le faaumatiaga o Samaria e ʻautau a Asuria i le 740 T.L.M., e pei ona sa valoiaina. (2 Tupu 17:5, 6; 25:1-21) E mautinoa sa avatu nei feʻau malolosi faasaga iā Ierusalema ma Samaria i le malosi o Ieova.
14. Na faapefea ona faataunuuina le valoaga o loo i le Mika 3:12, ma o le ā se lagona e ao ona iā i tatou ona o lea mea?
14 E mautinoa le lē mafai ona sola ese o Iuta mai le toʻasa mamafa o Ieova. I le faataunuuga o le valoaga ua faamauina i le Mika 3:12, o le a avea ai Siona e tau o se “fanua e suatia.” E tusa ai ma lo tatou tulaga i aso nei, ua tatou iloa sa tutupu nei mea ina ua faatamaʻia Iuta ma Ierusalema e Papelonia i le 607 T.L.M. Na tupu lenei mea ina ua mavae le tele o tausaga talu ona valoiaina e Mika, ae sa ia talitonu o le a taunuu. E tatau foʻi ona tatou talitonu o le a faaiʻuina le faiga o mea o loo iai nei i le ‘aso o Ieova’ e pei ona valoia.—2 Peteru 3:11, 12.
O Loo Aʻoaʻi Atu Ieova
15. E faapefea ona e faamatalaina i au lava upu le valoaga o loo faamauina i le Mika 4:1-4?
15 Pe a toe tagaʻi i le tala, e tatou te iloa ai ua sosoo nei ma le faailoaina atu e Mika o se feʻau o le faamoemoe e sili ona faagaeeloto. Maʻeu ni upu faalaeiau ua tatou maua i le Mika 4:1-4! O se vaega o na upu, ua faapea mai Mika: “A o aso e gata ai e oo ina faatumauina ai le mauga o i ai le fale o Ieova i tumutumu o mauga, e faamaualugaina foʻi ia sili i mauga iti, ona gasolo ane lea o nuu i ai. . . . E faamasino foʻi o ia i nuu e tele, e aʻoaʻi atu foʻi i nuu malolosi e mamao; ona latou tuʻi ai lea i a latou pelu e fai ma uʻamea o suōtosina, o latou tao foʻi e fai ma polo teu vine; e lē sii atu foʻi le pelu e le tasi nuu i le tasi nuu, latou te lē toe aʻoaʻo foʻi i taua. A e taʻitasi ma nofo i lalo o lona vine, ma lalo o lona mati; e leai foʻi sē na te faamataʻu mai; auā ua faapea ona tulei mai ai le siʻufofoga o Ieova o ʻau.”
16, 17. Ua faapefea ona faataunuuina le Mika 4:1-4 i aso nei?
16 O ai “nuu e tele” ma “nuu malolosi” o loo taʻua i inei? E lē o atunuu ma malo o lenei lalolagi. Na i lo lenā, o loo faatatau atu le valoaga i tagata taʻitoʻatasi mai i atunuu uma, o ē ua autasia i le auaunaga paia i le mauga o Ieova, o le mea ua iai le tapuaiga moni.
17 I le ōgatasi ma le valoaga a Mika, ua lē o toe mamao ona faatinoina loa lea i le lalolagi atoa le tapuaiga mamā iā Ieova. I aso nei, ua aʻoaʻoina ai tagata o ē “ua saunia i le ola e faavavau” i ala o Ieova. (Galuega 13:48) O loo faamasinoina ma aʻoaʻi atu e Ieova mea faaleagaga mo ē talitonu o loo tutū i le itu o lona Malo. O le a faasaoina i latou nai “le puapuaga tele” o le vaega lea o le “motu o tagata e toʻatele.” (Faaaliga 7:9, 14) Ona ua tuʻi a latou pelu e fai ma uʻamea o suōtosina, e oo lava i aso nei o loo latou ola faatasi ai i le filemu ma a latou aumea o Molimau a Ieova, atoa ai ma isi. Maʻeu le fiafia e auai faatasi ma i latou!
Maumauaʻi e Savavali i le Suafa o Ieova
18. O le ā ua faaata mai i le ‘nofo i lalo o lona vine ma lalo o lona mati’?
18 I o tatou aso, lea ua tumu ai tagata uma o le lalolagi i le matataʻu, e matuā faagaeetia i tatou ona o le toʻatele o tagata ua aʻoaʻoina ala o Ieova. E tatou te moomoo mo le taimi lea ua toe o se aga ona oo mai lea, o le a lē gata ina lē toe aʻoaʻoina ai ni taua e na tagata uma o ē alolofa i le Atua, ae o le a taʻitasi foʻi le tagata ma nofo i lalo o lona vine ma lalo o lona mati. E masani ona totō le laau o le mati i totonu o se togāvine. (Luka 13:6) O le nofo la o se tasi i lalo o lona vine ma lalo o lona mati, e faaata mai ai le filemu, lelei o le tamaoaiga, ma le tulaga saogalemu. E oo lava i le taimi nei, ua aumaia e la tatou faiā ma Ieova le filemu o le mafaufau ma le saogalemu faaleagaga. Pe a iai na tulaga i lalo o le pulega o le Malo, o le a tatou lē toe matataʻu ai la, ae maua le saogalemu atoatoa.
19. O le ā le uiga o le savavali i le suafa o Ieova?
19 Ina ia maua le finagalo malie ma faamanuiaga a le Atua, e tatau ona tatou savavali i le suafa o Ieova. O loo faamamafa lenei mea i le Mika 4:5, ina ua faapea mai le perofeta: “O nuu uma e taʻitasi ma savali i le igoa o latou atua, o i tatou foʻi, tatou te savavali i le suafa o Ieova lo tatou Atua e faavavau faavavau lava.” O le savavali i le suafa o Ieova e lē na o le taʻu atu e faapea o ia o lo tatou Atua. E lē manaʻomia ai le na o le auai i sauniga faa-Kerisiano ma auai i le galuega talaʻi o le Malo, e ui lava o na gaoioiga e tāua foʻi. Pe afai tatou te savavali i le suafa o Ieova, ua tuuina atu o tatou ola iā te ia ma o loo taumafai e auauna faamaoni ma alolofa iā te ia ma o tatou loto atoa. (Mataio 22:37) Talu ai tatou te tapuaʻi iā te ia, o loo tatou maumauaʻi la e savavali i le suafa o Ieova lo tatou Atua e oo i le faavavau.
20. O le ā ua valoia mai i le Mika 4:6-13?
20 O lea, faamolemole seʻi o tatou iloiloina nei la ia upu faavaloaga o loo i le Mika 4:6-13. E ao ona faatafea “le tama fafine a Siona” e “oo atu lava i Papelonia.” O le mea tonu lava lenā na tupu i tagata Ierusalema i le senituri lona fitu T.L.M. Peitaʻi ane, ua faailoa mai i le valoaga a Mika e faapea, e toe foʻi ane se vaega totoe i Iuta, ma i le toe faafoʻisiaina o Siona, o le a faamautinoa e Ieova ua nutililiiina ona fili.
21, 22. Na faataunuuina faapefea le Mika 5:2?
21 Ua valoia i le Mika mataupu e 5 nisi taualumaga mataʻina. O se faataʻitaʻiga, seʻi mātau le mea o loo taʻua i le Mika 5:2-4. O loo valoia e Mika o le a tupu mai i Peteleema se Tupu po o se faipule ua tofia e le Atua ma o “lona tupu mai talu mai anamuā lea.” O le a pule o ia e pei o se leoleo mamoe “i le mana o Ieova.” E sili atu i lenā, o le mamalu o lenei Tupu e lē gata mai lea i Isaraelu, ae “e oo i tuluʻiga o le lalolagi.” Atonu o fenuminumiaʻi le lalolagi o tagata lautele po o ai lenei tupu, ae ua tatou iloa lelei o ia.
22 O ai se tagata e sili ona tāua sa soifua mai i Peteleema? O ai foʻi o le a ‘oo atu lona mamalu i tuluʻiga uma o le lalolagi’? E leai se isi, na o le Mesia o Iesu Keriso! Ina ua fesili atu Herota le Sili i ositaulaga sili ma le ʻautusiupu po o fea o le a fanau mai ai le Mesia, na latou tali ane e faapea: “O Peteleema i Iutaia.” Na latou sii ane foʻi upu o loo i le Mika 5:2. (Mataio 2:3-6) Na silafia foʻi e nisi o tagata lautele lenei mea, auā ua sii mai i le Ioane 7:42 a latou faamatalaga e faapea: “Ua lē fai mai ea le Tusi, e tupu mai le Keriso mai le fanauga a Tavita, mai Peteleema foʻi, o le aai sa i ai Tavita?”
O se Mālōlōga Moni mo Tagata
23. O le ā ua faataunuuina nei e tusa ai ma le valoaga i le Mika 5:7?
23 I le Mika 5:5-15 o loo faasino atu lea i le osofaʻiga a Asuria e faapea, e na o sina taimi puupuu o le a taulau ai ma o le a aumaia e le Atua se faasalaga i nuu lē usiusitai. I le Mika 5:7, o loo folafola mai ai le toe faafoʻisiaina o se vaega totoe salamō i lo latou nuu, ma o loo faatatau mai foʻi nei upu i o tatou aso. Ua faalauiloa mai e Mika e faapea: “E i ai foʻi ē ua totoe o Iakopo i nuu e tele e pei o le sau mai iā Ieova, pei o le ua foʻi i luga o vao iti.” O loo faaaogā lenei faamatalaga faafaatusa matagofie e valoia ai faapea o le a avea le vaega totoe o Iakopo po o le Isaraelu faaleagaga, o se faamanuiaga mai le Atua i tagata. O “isi mamoe” a Iesu o ē o loo iai le faamoemoe e soifua i le lalolagi, ua fiafia e galulue soosoo tauʻau ma le vaega totoe i aso nei o “le Isaraelu o le Atua,” e fesoasoani ia faafouina faaleagaga isi. (Ioane 10:16; Kalatia 6:16; Sefanaia 3:9) E faatatau i lenei itu, o loo iai se isi manatu e ao ona tatou iloiloina. I le avea ai o ē o loo faalauiloaina le Malo, e ao ai iā i tatou uma lava ona faatāuaina lo tatou faaeaga tutasi, o le avatuina lea o le mālōlōga moni i isi.
24. O ā ni manatu mai le mataupu e 3 e oo i le mataupu e 5 o le Mika ua faagaeetia ai oe?
24 O le ā ua e aʻoaʻoina mai i le mataupu e 3 seʻia oo i le mataupu e 5 o le valoaga a Mika? Atonu o nisi nei o manatu: (1) O loo finagalo le Atua ia faia le mea tonu e i latou o loo taʻitaʻia ona tagata. (2) O le a lē tali mai Ieova i a tatou tatalo pe afai tatou te faia ma le loto i ai le agasala. (3) O lo tatou tofiga o le talaʻi atu, e faatoʻā mafai lava ona faataunuuina pe afai e faamalosia i tatou e le Atua e ala i lona agaga paia. (4) Ina ia maua le finagalo malie o le Atua, e tatau ona tatou savavali i le suafa o Ieova. (5) I le avea ma ē o faalauiloaina le Malo, e ao ona tatou faatāuaina lo tatou faaeaga o le avatuina lea o le mālōlōga moni i tagata. Atonu e iai foʻi isi manatu o loo aogā iā te oe. O ā nisi mea e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai lenei tusi faavaloaga o le Tusi Paia? O le a fesoasoani le isi mataupu o loo sosoo mai iā i tatou ina ia maua ni lesona aogā mai mataupu faaiʻu e lua o le valoaga faagaeeloto a Mika.
O le a Faapefea Ona E Tali?
• O le ā o loo faatalitalia e Ieova mai iā i latou o loo taʻitaʻia ona tagata?
• Aiseā e tāua ai le tatalo ma le agaga paia e fesootaʻi atu ma la tatou auaunaga iā Ieova?
• E faapefea i tagata ona ‘savavali i suafa o Ieova’?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 15]
Pe e mafai ona e faamatalaina le faataʻitaʻiga a Mika lea e aofia ai se ulo?
[Ata i le itulau 16]
O loo tatou tautatala atu ma le loto tele e pei o Mika i la tatou faiva