Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Pe e Mafai Ona Fesoasoani le Tusi Paia i le Toleniina o Lau Fanau?

Pe e Mafai Ona Fesoasoani le Tusi Paia i le Toleniina o Lau Fanau?

Pe e Mafai Ona Fesoasoani le Tusi Paia i le Toleniina o Lau Fanau?

E ESE le matagofie o le fugālaau lea o le oketi, ae e faigatā ona totōina. Ina ia taulau manuia i le totōina, e manaʻomia ona e fuafua lelei le vevela, le malamalama, ma le telē o le ʻapa laau e totō ai. E ilitata tele le oketi pe a lē lelei le palapala faapea le faalelei eleele, e aafia gofie foʻi i faamaʻi ma manu ninii. I lea, e masani lava ona lē taulau se taumafaiga muamua a se tasi e totōina se oketi.

E sili mamao atu ai ona faigatā ma lavelave le tausia aʻe o fanau, ma e manaʻomia foʻi le faautauta. O lea, e masani ona lagona e mātua le lē mautonu a o tausia aʻe se fanau. E toʻatele mātua e manaʻomia se fesoasoani, e pei o le tagata totō oketi e manaʻomia ni fautuaga mai se tagata tomai. E mautinoa lava le manaʻomia e mātua uma o ni taʻiala aupito sili ona lelei. O fea e mafai ona maua ai na taʻiala?

E ui o le Tusi Paia e lē o se tusi tulafono mo le tausia o fanau, ae na faaosofia e Lē na Foafoaina Mea le ʻautusitala ina ia faaaofia ai ma ni fautuaga e sili ona aogā e faatatau i lea mataupu. Ua faamamafa e le Tusi Paia le atiina aʻe o ni uiga lelei, ia e masani lava ona lē manatu mamafa i ai le toʻatele. (Efeso 4:22-24) I lenei itu, ua aumaia i fautuaga faale-Tusi Paia se vala tāua i aʻoaʻoga e paleni lelei. E faitau afe i latou ua aogā i ai na fautuaga, ona o loo latou faatatauina, e ui lava i le vaitaimi o loo latou ola ai, ma aganuu na latou soifua aʻe ai. I lea, o le usitaia o fautuaga mai le Tusi Paia, ua fesoasoani iā te oe ina ia taulau manuia ai i le toleniina o lau fanau.

O Faaaʻoaʻoga a Mātua —O le Aʻoaʻoga Aupito Sili

“O oe lē aʻoaʻo atu i le tasi tagata, e te lē aʻoaʻo ea oe iā te oe? o oe lē lauga atu, Aua le gaoi, e te gaoi ea oe? o oe lē fai ane, Aua le mulilua, e te mulilua ea oe?”—Roma 2:21, 22.

Na faapea mai le taʻitaʻifono o le Komiti o Matagaluega o Aʻoga i Seoul: “O faaaʻoaʻoga i upu ma gaoioiga, o se aʻoga sili lea ona lelei mo se tamaitiiti.” Afai e lē faataatitia e mātua se faaaʻoaʻoga lelei i upu ma amioga, ma avatu i a latou fanau ia faatonuga patino, o le a vave lava ona manatu fanau, o mātua e tala pepelo. O le a leai se aogā o upu a mātua. O se faataʻitaʻiga, afai e mananaʻo mātua e aʻoaʻo la laʻua tama ia faamaoni, e tatau foʻi la iā i laʻua ona faamaoni. E masani lava i nisi mātua pe afai e lē mananaʻo e taliina se telefoni, ona faapea atu lea i la laʻua tama, fai i ai, “E malie e lē o i inei lou tamā (po o lou tinā).” O le a lē mautonu pe matamuli foʻi le tamaitiiti lea e avatu i ai sea faatonuga. Mulimuli ane, o le a amata ai foʻi ona tala pepelo o ia e aunoa ma se lagona māsiasi pe a oo se tulaga faigatā iā te ia. O lea la, afai e mananaʻo moni lava mātua ina ia avea a latou fanau o ni tagata faamaoni, e ao iā i latou lava ona tautala faamaoni ma gaoioi e tusa ai.

E te manaʻo e toleni lau tamaitiiti ia tautala lelei? Ia, e tatau la ona e faia se faaaʻoaʻoga lelei. O le a vave lava ona faaaʻoaʻo lau tamaitiiti iā te oe. Ua faapea mai ia Sung-sik, o se tamā e toʻafā lana fanau: “Sa ma filifili ma laʻu avā e aua ma te tautala i upu masoā. E faaaloalo le tasi i le isi, e ma te lē leotetele foʻi e tusa lava pe iai se mea e lē fiafia pe ita ai se tasi. E sili atu ona aogā se faaaʻoaʻoga lelei na i lo o upu. Ua ma fiafia lava ona o le āva ma le faaaloalo e faaalia e la ma fanau pe a talanoa ma isi tagata.” Ua faapea mai le Tusi Paia i le Kalatia 6:7: “O le mea e lūlūina e le tagata, o le mea lava lea e seleseleina mai ai e ia.” O mātua e mananaʻo ia ola aʻe a latou fanau i tapulaa maualuluga tau amio, e tatau ona latou muaʻi faaalia o loo latou ola e tusa ma na tapulaa.

Ia Talatalanoa i Taimi Uma ma Lau Fanau

“Ia e matuā aʻoaʻo soo ai [poloaʻiga a le Atua] i lau fanau, ma ia e tautalatala aʻi, pe a e nofo i lou fale, pe a e savali foʻi i le ala, pe a e taoto, pe a e tulaʻi foʻi.”—Teuteronome 6:7.

Ua faateleina le galulue ovataimi, ma ua aafia ai fanau pe afai e faigaluega uma le tamā ma le tinā. O le toʻatele o mātua, ua faasolo ina laʻitiiti le taimi e faifaimea faatasi ai ma a latou fanau. I le aiga, e faia ai e mātua galuega i le fale ma isi feʻau, ma atonu o le a oo ai ina vaivai i latou. E faapefea la ona outou talatalanoa lelei ma a outou fanau pe a iai i ni tulaga faapena? Atonu e maua avanoa e talatalanoa ai ma lau fanau pe afai e tou te faifaimea faatasi i le faia o galuega i le fale. O le māfuaaga autū na aveesea ai e se ulu o se tasi aiga le TV, ina ia lava ai se taimi e talatalanoa ai ma lana fanau. Sa ia mātauina e faapea: “I le taimi muamua, sa lē fiafia tamaiti, ae ina ua matou taaalo ma i latou e faia ni matematega, ma talanoa i tusi mananaia, sa oo ina latou fiafia i lea suiga.”

E tāua tele le faamasani o fanau a o laiti e talanoa ma o latou mātua. Auā, pe a lē faia faapea, e oo ina matutua, ma fesagaʻi ma faafitauli, ona lē manatu lea i o latou mātua o ni uō e mafai ona latou talanoa atu i ai. E faapefea ona e fesoasoani iā i latou ina ia tatala mai o latou faalogona? Ua faapea mai le Faataoto 20:5: “O le atamai i le loto o le tagata, o le vai loloto lea; a o le tagata faautauta, na te utufia mai ai.” O le faaaogā o fesili faatupu manatu e pei o lenei, “O le ā sou manatu?” e mafai ai e mātua ona faalototele a latou fanau e faaali mai o latou manatu ma lagona.

O le ā e te faia pe a fai e lau tamaitiiti se mea sesē matuiā? O le taimi lenā na te manaʻomia ai se talanoaga agalelei. Ia pulea ou lagona a o e faalogo atu i lau tamaitiiti. O le tala lenei a se tamā i lana auala e feagai ai ma se tulaga faapena: “Pe a faia e laʻu fanau ni mea sesē, ou te taumafai lava ia ou lē soona gaoiā. Ou te nofo i lalo ma faalogo atu i mea o latou fai mai ai. Ou te taumafai ina ia ou malamalama i le mea na tupu. Pe a ou iloa e faigatā ona pulea oʻu faalogona, ou te faatali mo sina taimi seʻi oʻu toʻa.” Afai e pulea ou faalogona ma faalogo lelei, o le a sili atu ona talia le fautuaga o le a e avatu.

E Talafeagai ia Aʻoaʻiga e Faavae i le Alofa

“O outou tamā foʻi, aua neʻi tou faaonoono atu i a outou fanau, a ia tausi atu i ai i aʻoaʻiga ma apoapoaʻiga a le Alii.”—Efeso 6:4.

Ina ia maua ni iʻuga lelei, e sili atu ona tāua le auala e te avatu ai aʻoaʻiga alofa. E faapefea i mātua ona ‘faaʻonoʻono i a latou fanau’? Pe a lē talafeagai le aʻoaʻiga ma le matuiā o le mea sesē, pe e avatu foʻi i se auala soona faitio, o le a tetee le fanau. I taimi uma lava, e tatau ona avatu aʻoaʻiga i le alofa. (Faataoto 13:24) Afai e tou te talatalanoa ma lau fanau, o le a latou iloa ai o loo e aʻoaʻia i latou ona o le alofa.—Faataoto 22:15; 29:19.

I le isi itu, e lelei foʻi ona lagona e le fanau ia iʻuga lē lelei o amioga sesē. O se faataʻitaʻiga, afai e fai e le tamaitiiti se mea sesē i se isi tagata, e tatau lava ona e maumauaʻi ina ia alu atu e faatoese. Afai na te solia ia tulafono a le aiga, e mafai ona e faasāina o ia mai nisi faaeaga, ina ia faamamafa ai le tāua o le tausia o tulafono.

E fautuaina foʻi le tuuina atu o se aʻoaʻiga i le taimi talafeagai. Ua faasino mai e le Failauga 8:11 e faapea: “Auā ua lē vave faaootia le sala i lē amio leaga, o le mea lea ua matuā naunau ai loto o tagata e fai mea leaga.” O le a faapena foʻi ona taumafai le toʻatele o tamaiti ina ia ʻalofia le oo i ai o faasalaga ona o a latou mea sesē. O lea, pe afai e te lapataʻia o le a faaoo i ai se faasalaga ona o le faia o se mea sesē patino, ia mautinoa ua e faataunuuina.

E Tāua Faafiafiaga Mamā

[O] ona pō e ʻataʻata ai; . . . ma ona pō e saasaa ai.”—Failauga 3:1, 4.

O taimi paganoa ma taimi e fiafia ai, e aogā mo le tuputupu aʻe o le mafaufau ma le tino o se tamaitiiti. Afai e fiafia faatasi mātua ma a latou fanau i faafiafiaga, e faamalosia ai noataga o le aiga ma lagona ai e fanau le saogalemu. O ā ituaiga o faafiafiaga e mafai ona olioli faatasi ai tagata o le aiga? Afai e te mafaufau i ai, e mafai ona e maua le tele o ni mea mananaia e fai. E iai taaloga e mafai ona fai i fafo, e pei o tiʻetiʻega uila, ma taalo i le polo, e pei o tenisi, kirikiti, ma le volipolo. O isi foʻi taimi fiafia, o le faia lea o se faaili a le aiga e tātā faatasi ai e tagata uma ia mea fai faaili. O isi foʻi mea e fiafia e mafaufau i ai, o le malaga faatasi lea i ni nofoaga taulata ane e fiafia faatasi ai i le matagofie o le natura.

I tulaga faapena, e mafai e mātua ona totō i a latou fanau se vaaiga saʻo i faafiafiaga. Na faapea mai se tamāloa Kerisiano e toʻatolu lana fanau: “Ou te auai i faafiafiaga a laʻu fanau pe a mafai. O se faataʻitaʻiga, pe a taalo i taaloga i komepiuta, ou te tuufesili i ai e uiga i na taaloga. Pe a latou faamatala mai ma le naunau na taaloga, ona ou faaaogā lea o le avanoa e talanoa ai i ai e uiga i le tulaga lamatia o faafiafiaga e lē mamā. Ona ou vaai lea, ua latou teena ia faafiafiaga lē talafeagai.” Ioe, o fanau e fiafia e tafafao ma le aiga, e tau lē fiafia e matamata i le televise, vitiō, tifaga, ma taaloga i le Initineti e faaalia ai faiga sauā, amioga lē mamā ma le faaaogāina o fualaau faasāina.

Fesoasoani i Lau Fanau e Fai ni Uō Lelei

“O lē latou te feoaʻi ma tagata popoto, e poto lava ia; a o le uō a ē valelea, e leaga ai lava ia.”—Faataoto 13:20.

Na faapea mai se tamā Kerisiano o lē na taulau manuia i le tausia o se fanau e toʻafā: “E lē tatau ona manatu māmā i le tāua o le filifilia o a latou uō. E mafai e se uō leaga se toʻatasi ona faaleaga lau galuega atoa na fai.” Ina ia fesoasoani i lana fanau e faia ni uō lelei, e masani ona ia fesiligia ni fesili atamai e faapea: O ai lau uō e aupito sili ona e māfana i ai? Aiseā e te fiafia ai i ai? O ā ona uiga e te manaʻo e faataʻitaʻi i ai? E fuafua e se isi matua e valaaulia ia uō mamae a tamaiti i le aiga. E mafai ai ona ia mataʻituina i latou ma avatu ai i lana fanau ia taʻiala talafeagai.

E lelei foʻi le aʻoaʻo o fanau ina ia latou faauō atu i tagata matutua faapea a latou tupulaga. Ua faapea mai ia Bum-sun, o se tamā e toʻatolu lana fanau: “Ua ou fesoasoani i laʻu fanau ia iloa o le faia o uō, e lē seʻiloga o ē latou te tupulaga, e pei o le tulaga o Tavita ma Ionatana i le Tusi Paia. O le mea moni, ou te valaaulia Kerisiano e eseese o latou matutua ina ia fiafia e aufaatasi ma laʻu fanau. O le iʻuga, e auaufaatasi lava laʻu fanau ma tagata o vaega eseese e latou te lē tupulaga.” O le auaufaatasi ma tagata matutua e maua ai e tamaiti le avanoa e aʻoaʻo ai le tele o mea.

E Mafai Ona E Taulau i le Toleniina o Fanau

E tusa ma se tasi o suʻesuʻega na faia i le Iunaite Setete, sa lē taulau le toʻatele o mātua o ē sa taumafai e totō i a latou fanau ia uiga e pei o le pulea o le tagata lava ia, aʻoaʻia o le tagata lava ia, ma le faamaoni. Aiseā ua faigatā ai ona faia o lenā mea? Na faapea mai se tinā na suʻesuʻeina: ‘O le tulaga faanoanoa, ona e na o le pau lava le auala e puipuia ai a matou fanau, o le taloka lea i totonu o se potu ma aua neʻi toe tuuina atu i fafo.’ Sa manatu o ia e faapea, ua sili atu ona leaga le siʻomaga lea ua ola aʻe ai tamaiti i le taimi nei na i lo o muamua. I lenei tulaga, pe e mafai moni lava ona taulau manuia i le tausia aʻe o fanau?

Atonu e ono faalotovaivaia oe pe afai e te manaʻo e totō se oketi, ae e te popole ina neʻi magumagu. Afai la e sau se tagata tomai i le totōina o oketi ma avatu iā te oe ni manatu lelei ma faapea atu ma le mautinoa, “E te taulau pe afai e te totōina i le auala lenei,” maʻeu la sou fiafia! Ua saunia e Ieova, o lē sili atu lona silafia o uiga o tagata, se fautuaga i le auala sili ona lelei e tausia aʻe ai le fanau. Ua ia fetalai mai: “Aʻoaʻo ia i le tama e tusa ma lona ala; a oo ina toeaina lava o ia, e lē teʻa ese ai.” (Faataoto 22:6) Afai e te toleniina lau fanau e ōgatusa ma fautuaga a le Tusi Paia, o le a faapena foʻi ona e fiafia e vaavaai atu o tutupu aʻe ma avea o ni tagata matutua e galulue mamafa, magafagafa mo isi, ma latou faia amioga lelei. Ona alofagia lea o i latou e tagata, ae sili ai lo tatou Tamā faalelagi o Ieova.