O Ai o le a Toe Tutū?
O Ai o le a Toe Tutū?
“Aua tou te ofo i lenei mea, auā e oo mai le aso e faalogo ai i lona leo o i latou uma ua i tuugamau, ma latou ō mai ai.”—IOANE 5:28, 29.
1. O le ā le faalauiloaga mataʻina na faalogo i ai Mose i le laau talatala na mū, ma o ai mulimuli ane na toe taʻua na upu?
NA TUPU se mea mataʻina lava i le pe sili atu i le 3,500 tausaga ua mavae. Na leoleo e Mose mamoe a Ietero. Na faaali le agelu a Ieova iā Mose e latalata i le mauga o Horepa, i le afi mumū i totonu o le laau talatala. Ua faapea mai le Esoto, “ona vaai atu lea o ia, faauta, o loo mū lava le laau talatala i le afi, a e leʻi faaumatia le laau talatala.” Ona fetalai atu lea o se leo iā te ia mai le laau talatala: “O aʻu o le Atua o lou tamā, o le Atua o Aperaamo, o le Atua o Isaako, o le Atua foʻi o Iakopo.” (Esoto 3:1-6) I le uluaʻi senituri T.A. mulimuli ane, na toe taʻua ai na upu e le Alo o le Atua, o Iesu.
2, 3. (a) O le ā le faamoemoe o loo faatalitali mo Aperaamo, Isaako ma Iakopo? (e) O ā fesili ua lāgā ai?
2 Na talanoa Iesu ma isi o le ʻau Satukaio, o ē na lē talitonu i le toe tū. Na faalauiloa atu e Iesu: “O le faatūina o ē ua oti, ua faailoa mai lea mea e Mose i le laau talatala i lona taʻua o le Alii o le Atua o Aperaamo, o le Atua foʻi o Isaako, o le Atua foʻi o Iakopo. E lē o le Atua ia o ē ua oti, a o ē ola; auā ua ola uma iā te ia.” (Luka 20:27, 37, 38) E ala i le fetalaia o ia upu, na faamautinoa ai e Iesu le silafaga a le Atua iā Aperaamo, Isaako ma Iakopo ua leva ona maliliu, o loo manatua pea i lona finagalo. E pei o Iopu, o loo faatalitali pea i latou i le faaiʻuga “o le taua” o lona uiga o le taimi latou te feoti ai. (Iopu 14:14) O le a toe faatutūina i latou e le Atua i le lalolagi fou.
3 Ae faapefea le faitau piliona o isi o ē na maliliu i le talafaasolopito o tagata? Pe o le a toe faatutūina ea i latou? A o leʻi maua se tali faamalieloto i lenā fesili, seʻi o tatou saʻili i le Tusi Paia po o fea e ō i ai tagata pe a maliliu?
O Fea o Iai Ē ua Maliliu?
4. (a) O fea e ō iai tagata pe a maliliu? (e) O le ā seoli?
4 E manino le Tusi Paia, o ē ua maliliu “latou te lē iloa se mea.” E lē o faapuapuagatia i latou i se afi, pe faatalitali foʻi i se falepuipui o agaga, ae ua toe foʻi atu i le efuefu. O lea la, ua lapataʻi ai le Tusi Paia i ē o loo soifua: “O mea uma ua e iloa e faia e ou lima, inā faia ia ma lou malosi; auā e leai se galuega, po o se mafaufau, po o se iloa, po o se poto i le tuugamau, o loo e alu atu i ai.” (Failauga 9:5, 10; Kenese 3:19) I nisi faaliliuga o le Tusi Paia, o le upu mo le “tuugamau,” o seoli. O le upu seoli e lē masani ai le toʻatele. O le upu Eperu tatou te lē iloa moni le mea e tupuga mai ai. Ua aʻoaʻo e le tele o lotu, o ē ua maliliu o loo ola pea i latou, ae peitaʻi ua faaalia e le Afioga a le Atua, o i latou o loo i tuugamau po o seoli latou te lē iloa se mea. O lea la, o seoli, o le tuugamau o tagata.
5, 6. O fea sa alu i ai Iakopo ina ua maliu, ma o ai na tanumia faatasi ma ia?
5 I le gagana Eperu, tatou te maua ai le upu “seoli” i le Kenese 37:35. Ina ua foliga mai ua oti lona atalii pele o Iosefa, na lē faamāfanafanaina le augātamā o Iakopo, na ia faapea mai: “Ou te alu ifo ma le faanoanoa i le tuugamau [seoli] i loʻu atalii.” Talu ai na ia talitonu ua oti lona atalii, na manaʻo ai Iakopo ia oti ma alu i seoli. Mulimuli ane, na mananaʻo atalii e toʻa iva o Iakopo e ō ma lona atalii laʻitiiti o Peniamina i Aikupito, e suʻe mai ni meaʻai ona o le oge. Ae na musu Iakopo ma faapea atu: “Tou te lē ō ifo ma loʻu atalii; auā ua oti lona uso, na o ia lava e toe, pe a oo se mea leaga iā te ia i le ala o le a outou ō ai, ona outou aveina ifo lea oʻu lauulu sinā i le tuugamau ma le faanoanoa.” (Kenese 42:36, 38) O nei mau e lua, e lē fesootaʻi atu i le iai o se isi olaga pe a mavae le oti.
6 Ua faaalia i le tala a le tusi o Kenese, na avea Iosefa ma lē e pule i le faasoasoaina o meaʻai i Aikupito. O lea la, na alu atu Iakopo i inā e toe aufaatasi ma le fiafia ma Iosefa. Ina ua mavae lenā, ona aumau ai lea o Iakopo i inā seʻi oo i lona maliu ina ua 147 tausaga o lona soifuaga. Na ave e atalii o Iakopo lona tino maliu ma tanu i le ana o Makapelu i le laufanua o Kanana, e tusa ai ma lana mavaega a o latalata ina maliu o ia. (Kenese 47:28; 49:29-31; 50:12, 13) O lea la, na tanu faatasi Iakopo ma lona tamā o Isaako, ma Aperaamo le tamā o lona tamā.
ʻFaatasi Atu i o Latou Tamā’
7, 8. (a) O fea na alu i ai Aperaamo ina ua maliu? Ia faamatala. (e) O le ā e faaalia ai na ō foʻi isi auauna faamaoni i le tuugamau ina ua maliliu?
7 Ina ua faamautūina e Ieova lana feagaiga ma Aperaamo ma ia folafola atu o le a faatoʻateleina lana fanau, na ia faaalia ai le mea o le a tupu iā Aperaamo. Na fetalai Ieova: “A o oe, e te alu atu ma le filemu i ou tamā, e tanumia oe pe a e matuā toeaina lava.” (Kenese 15:15) O le mea tonu lava lea na tupu. Ua taʻua i le Kenese 25:8: “Ua tō foʻi le mānava a Aperaamo, ua oti o ia o matuā toeaina; o le tagata ua matua lava, ua tuu tuluʻi lona ola; ua faatasiina atu foʻi o ia i lona nuu.” O ai e aofia ai i lenei nuu? Ua lisi mai e le Kenese 11:10-26 ona augātamā mai i tuā i le atalii o Noa o Semu. O i latou na o loo i tuugamau lea na tanumia faatasi ma Aperaamo ina ua maliu.
8 E masani ona maua le faaupuga lea “ua faatasiina atu foʻi o ia i lona nuu” i le Tusi Paia. O lea la, ua talafeagai ona faia se faaiʻuga e faapea, na ō uma Isamaeli le atalii o Aperaamo, ma Arona le uso o Mose i le tuugamau ina ua maliliu, e faatalitali ai mo le toe tū. (Kenese 25:17; Numera 20:23-29) O le mea lea, sa alu foʻi Mose i le tuugamau, e ui lava e lē iloa e se tasi le mea o iai lona tuugamau. (Numera 27:13; Teuteronome 34:5, 6) E faapena foʻi, ona ō atu Iosua le taʻitaʻi o Isaraelu na sosoo atu iā Mose, ma isi augātupulaga i le tuugamau ina ua maliliu.—Faamasino 2:8-10.
9. (a) Ua faaalia faapefea e le Tusi Paia, o le upu “seoli” ma le “tuugamau” e faasino i le nofoaga e tasi? (e) O le ā le faamoemoe o i latou i seoli po o le tuugamau?
9 Na avea Tavita ma tupu o ituaiga e 12 o Isaraelu mulimuli ane ai. Ina ua maliu, na ia taoto foʻi “faatasi ma ona tamā.” (1 Tupu 2:10) O fea sa alu i ai o ia? O le mea e mataʻina ai, i le aso o le Penetekoso 33 T.A., na talanoa ai Peteru i le oti o Tavita ma sii mai le Salamo 16:10: “Auā e te lē tuua aʻu i le tuugamau.” Ina ua uma ona ia taʻua le iai pea o Tavita i lona tuugamau, ona faasino atu lea e Peteru o na upu iā Iesu ma faailoa atu na muaʻi iloa e Tavita, “ma ua fai mai foʻi i le toe tū mai o le Keriso, ua lē tuua o ia i Seoli, ua lē oo foʻi le pala i lona tino. O Iesu lava lenā ua toe faatūina e le Atua; o molimau i matou uma i lenā mea.” (Galuega 2:29-32) Faamolemole ia mātau, o le upu seoli i lenei mau, ua faaalia ai e tutusa tulaga o i latou o i seoli ma i latou o i tuugamau. O loo faatalitali i latou mo le toe tū.
Pe ō Tagata Amiolētonu i Seoli?
10, 11. E faapefea ona iloa, e ō i seoli po o le tuugamau isi tagata amiolētonu pe a maliliu?
10 Ina ua mavae le taʻitaʻiina ese e Mose o Isaraelu mai Aikupito, ona fouvale ai lea o nisi a o iai le nuu i le vaomatua. Na taʻu atu e Mose iā i latou ina ia vavae ese mai ē taʻimua—o Koru, Tatano ma Apiramo. O le a feoti i latou i se auala mataʻutia. Na faamatala e Mose: “Afai e oti ia tagata e pei o le oti o tagata uma, pe oo iā te i latou e pei ona oo i tagata uma, ona iloa lea ua lē auina aʻu e Ieova. Ae afai e faia e Ieova le mea fou, ma faamaga le gutu o le eleele, ma folo iā te i latou, ma mea uma o loo iā te i latou, ma latou ō ifo i seoli o ola lava, ona outou iloa ai lea ua ʻinoʻino ia tagata iā Ieova.” (Numera 16:29, 30) O lea la, pe na faamaga le gutu o le eleele ma folo iā te i latou pe na faaumatia i le afi e pei o Koru ma le ʻau sa Levī e 250 na ʻau ma ia, na ō atu uma lava na tagata fouvale i seoli po o le tuugamau.—Numera 26:10.
11 O Semi, o lē na fetuu leaga i le tupu o Tavita, na faasalaina o ia e Solomona o lē na sosoo ane iā Tavita. Na faatonu atu e Tavita: “Aua e te faasaoina o ia; auā o oe o le tagata poto, ua e iloa foʻi le mea e tatau ona e fai iā te ia; a ia e faaoo lona ulusinā ma le toto i le tuugamau.” Na faatonu e Solomona Penaia ia faia le faasalaga. (1 Tupu 2:8, 9, 44-46) O se isi tagata na fasiotia e Penaia, o le taʻitaʻi ʻau Isaraelu, o Ioapo. E leʻi “alu ifo lona ulusinā ma le filemu i le tuugamau.” (1 Tupu 2:5, 6, 28-34) O nei faaaʻoaʻoga uma, ua faamaonia ai le moni o le pese a Tavita: “E tulia i seoli o ē fai amio leaga, o nuu uma lava o ē faagalogalo i le Atua.”—Salamo 9:17.
12. O ai Aitofele, ma o fea na alu i ai ina ua oti?
12 O Aitofele, o le tagata faufautua a Tavita. E aogā ana fautuaga e pei lava e mai iā Ieova. (2 Samuelu 16:23) E faanoanoa lava, ona na avea lenei auauna ma sē faalata ma auai atu i le fouvalega lea na taʻitaʻia e Apisaloma le atalii o Tavita. E foliga mai, na faasino atu e Tavita i lona fulitua ina ua ia tusi: “Auā e lē o sē fai aʻu mona fili na upuleagaina aʻu; ana sē ita mai, po ua ou oono ai; e lē o lē ita mai iā te aʻu na faasausili mai iā te aʻu; ana sē ita mai, po ua ou lafi iā te ia. . . . Ia faafuaseʻi atu lava le oti iā te i latou; ia latou ō ifo o ola i seoli; auā ua i ai mea leaga i mea o latou nonofo ai, o i totonu iā i latou lava.” (Salamo 55:12-15) Ina ua maliliu Aitofele ma ana aumea, na latou ō atu i seoli.
O Ai e ō i Kena?
13. Aiseā na taʻua ai Iuta o le “tagata o le malaia”?
13 Ia faatusatusa le tulaga o Tavita ma le mea na tupu i le Tavita sili o Iesu. Na avea Iuta le Sekara se tasi o soo e 12 o Keriso, ma sē faalata e pei o Aitofele. O le gaoioiga faaʻoleʻole a Iuta, sa sili atu ona leaga na i lo Aitofele. Na ia faalataina le Atalii e toʻatasi o le Atua. I lana tatalo i le faaiʻuga o lana talaʻiga i le lalolagi, na fetalai ai le Alo o le Atua e faatatau i ona soo: “Ua ou tausia i latou i lou suafa, ina ua ou iā te i latou i le lalolagi; ua ou leoleo i ē na e foaʻi mai iā te aʻu, e leai foʻi so latou ua fano, na o le tagata o le malaia, ina ia taunuu ai le Tusi.” (Ioane 17:12) I inei, o le faasino atu iā Iuta o le “tagata o le malaia,” na faaalia ai e Iesu pe a oti Iuta, e leai se faamoemoe e toe tū ai. E lē o manatua o ia i le finagalo o le Atua. Na alu Iuta i Kena ae lē o seoli. O le ā la Kena?
14. O le ā ua faaatagia e Kena?
14 Na taʻusalaina e Iesu taʻitaʻi lotu i ona aso, ona na latou faia ona soo e avea ma “tagata o Kena.” (Mataio 23:15) I lenā taimi, sa masani tagata i le vanu o Hinoma, o se nofoaga sa lafoaʻi i ai lapisi ma tino oti o tagata solitulafono. Na taʻua muamua atu e Iesu Kena i lana Lauga i le mauga. (Mataio 5:29, 30) Sa malamalama lana ʻaufaalogologo i lona uiga faafaatusa. O Kena, sa faaalia ai le faaumatiaga e aunoa ma se faamoemoe o le toe tū. E ese mai iā Iuta le Sekara i aso o Iesu, pe e iai nisi e ō i Kena pe a feoti?
15, 16. O ai na ō i Kena ina ua feoti, ma aiseā ua latou ō ai i inā?
15 Na faia le uluaʻi ulugalii o Atamu ma Eva ia lelei atoatoa. Sa la agasala ma le loto i ai. O le filifiliga na la faia a lē o le ola e faavavau o le oti. Na la lē usiusitai i le Atua ma ʻau atu iā Satani. Ina ua la feoti, na leai se faamoemoe e maua aogā mai le taulaga togiola a Keriso. Na i o lea, na la ō atu i Kena.
16 Na fasiotia e le ulumatua a Atamu o Kaino lona uso o Apelu ma avea ai o ia ma sē maumausolo. Na faamatalaina e Ioane Kaino “na i lē o loo leaga.” (1 Ioane 3:12) E matuā talafeagai ona faia se faaiʻuga e faapea, e pei lava o ona mātua, sa alu o ia i Kena ina ua oti. (Mataio 23:33, 35) E matuā eseese lava ma le tulaga amiotonu o Apelu. Na faamatala e Paulo: “O le faatuatua na avatu ai e Apelu i le Atua le taulaga e sili ona lelei i lo Kaino; ona o lea ua taʻua ai o ia ua amiotonu, o loo taʻuleleia ana taulaga e le Atua; ua oti o ia, a o lona faatuatua ua tautala mai ai pea o ia.” (Eperu 11:4) Ioe, o loo iai Apelu i le taimi nei i seoli e faatalitali ai le toe tū.
O le “Uluaʻi Toe Tū” ma le Toe Tū “e Sili Ona Lelei”
17. (a) I lenei taimi o le “iʻuga” o ai e ō i seoli? (e) O le ā le faamoemoe mo i latou i seoli ma Kena?
17 O le toʻatele e faitau i lenei faamatalaga, o le a tomānatu i le tulaga o i latou e maliliu i lenei taimi o “le iʻuga.” (Tanielu 8:19) Ua faamatalaina e le Faaaliga mataupu e ono, ia tagata tiʻetiʻe solofanua e toʻafā o loo alu le tiʻetiʻega i lenā taimi. O le mea e mataʻina ai, o le solofanua mulimuli ma lē o tiʻetiʻe ai ua igoa i le Oti, ma ua mulimuli atu ai foʻi ma Seoli iā te ia. O lea la, o i latou ua maliliu a o leʻi taitai le olaga ona o mea tutupu ma tulaga lea ua faaataina e tagata tiʻetiʻe solofanua toʻatolu, ua iʻu ai i seoli, o i inā o loo faatalitali ai i le toe tū i le lalolagi fou a le Atua. (Faaaliga 6:8) O lea la, o le ā le faamoemoe mo i latou o i seoli ma i latou i Kena? O le a toe tutū i latou i seoli, a o i latou i Kena, o le a faaumatia e faavavau e lē toe iloa se mea.
18. O le ā le faamoemoe o le “uluaʻi toe tū”?
18 Na tusi Ioane: “Amuia mona ua paia lē ua i ai se tofi i le uluaʻi toe tū; e lē oo foʻi le pule a le oti faalua iā te i latou, a e avea i latou ma ositaulaga a le Atua ma Keriso, latou te fai ma tupu foʻi faatasi ma ia i tausaga e afe.” O le a maua e i latou o le a nofo tupu faatasi ma Keriso le “uluaʻi toe tū” ae peitaʻi, o le ā le faamoemoe mo isi?—Faaaliga 20:6.
19. E faapefea ona maua e isi aogā mai le ‘toe tū e sili ona lelei’?
19 Mai lava i aso o Elia ma Elisaia, na faia ai vavega o le toe faatūina o tagata. Na taʻua e Paulo: “Na maua mai e fafine o latou tagata oti ina ua toe tū mai; na faataugāina nisi, ua lē talia e i latou le olataga, ina ia maua e i latou le toe tū mai e sili ona lelei.” Ioe, na tulimataʻia e nei auauna faamaoni le toe tū e lē mo na o ni nai tausaga ae i le ola e faavavau! O le ‘toe tū sili ona lelei’ lenā.—Eperu 11:35.
20. O le ā o le a talanoaina i le isi mataupu o sosoo mai?
20 Pe afai tatou te feoti o faamaoni pea a o leʻi aumaia e Ieova le iʻuga i lenei faiga amioleaga o mea, e mautinoa lo tatou ‘toe tū e sili ona lelei,’ i le faamoemoe o le ola e faavavau. Na folafola atu e Iesu: “Aua tou te ofo i lenei mea, auā e oo mai le aso e faalogo ai i lona leo o i latou uma ua i tuugamau, ma latou ō mai ai.” (Ioane 5:28, 29) O le a talanoaina atili i le isi mataupu o sosoo mai, le faamoemoe o le toe tū. O le a faaalia ai le auala e faamalosia ai e le toe tū i tatou ina ia faamaoni ma atiina aʻe le agaga lē manatu faapito.
Pe E te Manatua?
• Aiseā ua taʻua ai Ieova o le Atua o “ē ola”?
• O le ā le tulaga o i latou i Seoli?
• O le ā le faamoemoe o i latou i Kena?
• O le ā faapefea ona maua e isi aogā mai le ‘toe tū sili ona lelei’?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 15]
O i latou i Seoli o le a toe tutū e pei o Aperaamo
[Ata i le itulau 16]
Aiseā na ō ai Atamu, Eva, Kaino ma Iuta le Sekara i Kena?