Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

“O Outou Lauulu Lava” ua Faitaulia Uma e Ieova

“O Outou Lauulu Lava” ua Faitaulia Uma e Ieova

“O Outou Lauulu Lava” ua Faitaulia Uma e Ieova

“E leai foʻi [ni manu iti] e paū i le eleele e aunoa ma [le silafia e] lo outou Tamā. A o outou lauulu lava ua faitaulia uma ia.”—MATAIO 10:29, 30.

1, 2. (a) Aiseā na manatu ai Iopu ua lafoaʻia o ia e le Atua? (e) E tusa ma tala a Iopu, pe na ita o ia i le Atua? Ia faamatala.

“UA OU alaga atu iā te oe, a e te lē tali mai iā te aʻu; ua ou tū atu, a e te leʻi silasila mai iā te aʻu. Ua liua oe e faatigā iā te aʻu; ua e tuliloa mai iā te aʻu i lou aao malosi.” Sa matuā tigā lenei tamāloa! Ua leai sona tamaoaiga, ua maliliu uma lana fanau i se mala, ma ua pagatia o ia i se maʻi tigā. O le tala lenei iā Iopu, ma ua tusia ia mea mataʻutia na oo iā te ia ina ia aogā iā i tatou.—Iopu 30:20, 21.

2 E ono foliga mai i le faamatalaga a Iopu, na ita o ia i le Atua, peitaʻi, e lē o le tulaga lenā. Na talanoa atu Iopu ona o lona loto mafatia. (Iopu 6:2, 3) E na te leʻi iloaina o Satani na faapogaia ona puapuaga, o lea na ia faia ai se faaiʻuga sesē, ua lafoaʻia o ia e le Atua. I se tasi taimi, na faapea atu ai Iopu iā Ieova: “Se ā ea le mea ua ʻalo ai ou fofoga, ma e faia aʻu mou fili?” *Iopu 13:24.

3. Pe a aliaʻe faigatā, o ā o tatou manatunatuga e ono oo i ai?

3 I aso nei, ua lē utuvā ona mafatia tagata o Ieova ona o faiga taua, o fevesiaʻiga tau upufai, mala faalenatura, olaga matua, maʻi, tele o le mativa, ma faasāsāaga a le malo. E lē taumatea ua e puapuagatia foʻi. E te ono lagona i nisi taimi, atonu ua ʻaloese fofoga o Ieova iā te oe. Ua e iloa lelei faamatalaga a le Ioane 3:16: “Auā ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e toʻatasi.” Peitaʻi, afai o loo e mafatia pea ma ua siliga tali i seu se faamoemoe, atonu e te taumānatu: ‘Po o silasila alofa mai ea le Atua iā te aʻu? Po o ia silafia mai oʻu puapuaga? Po o ia manatu mai iā te aʻu?’

4. O le ā le faafitauli na faaauau ona onosaia e Paulo, ma o le ā tatou te ono manatu i ai pe a feagai ma se tulaga faapena?

4 Seʻi o tatou iloiloina le mea na tupu iā Paulo. Na ia tusi: “Sa tuuina mai iā te aʻu le mea matuitui i le tino, o le agelu a Satani, e tuʻi mai iā te aʻu, . . . Na ou ʻaiʻoi faatolu atu i le Alii ona o lea mea, ina ia alu ese iā te aʻu.” Na faafofoga Ieova i lana faatoga. Ae peitaʻi, na ia faailoa iā Paulo o le a Ia lē avatua se vaifofō faavavega. Na i lo lea, e ao ona faalagolago Paulo i le mana o le Atua e fesoasoani iā te ia e feagai ai ma le “mea matuitui i le tino.” * (2 Korinito 12:7-9) E ono faaauau ona e onosaia ni puapuaga e pei o Paulo. E te ono taumānatu, ‘Ona e foliga mai e leai se mea o faia e Ieova i oʻu faafitauli, po o lona uiga ea e lē o silasila mai o ia i loʻu tulaga pe manatu mamafa mai iā te aʻu?’ E manino le tali, e leai! Ua faaalia le manatu mamafa o Ieova i ana auauna taʻitoʻatasi, e ala i fetalaiga a Iesu i ona aposetolo ina ua faatoʻā uma lava ona filifilia i latou. Seʻi o tatou talanoaina faalaeiauga ua tatou maua i aso nei mai ana fetalaiga.

“Aua Tou te Matataʻu”—Aiseā?

5, 6. (a) Na faapefea ona fesoasoani Iesu i le ʻausoo ina ia lē matataʻu ona o mea o le a tutupu? (e) Na faaalia faapefea e Paulo lona iloa e silasila alofa Ieova iā te ia?

5 Na maua e aposetolo le mana uiga ese mai iā Iesu, ma na mafai ona latou “pule i agaga leaga, ina ia tutuli iā te i latou, ma faamālōlō i maʻi uma ma maʻi tigā uma.” Ae e lē faapea o le a lē oo ni faigatā ma puapuaga iā i latou. I le tuufaafeagai ai, na faamatala auʻiliʻili e Iesu nisi o mea e oo iā i latou. Peitaʻi, na ia faamalosiau iā i latou: “Aua foʻi tou te matataʻu i ē fasioti le tino, a e latou te lē mafaia ona fasioti le agaga; a e lelei ona outou matataʻu i lē ua mafai ona fano iā te ia le agaga atoa ma le tino i Kēna.”—Mataio 10:1, 16-22, 28.

6 Na taʻu atu e Iesu ni tala faatusa se lua ina ia fesoasoani i ona soo e malamalama i le māfuaaga e ao ai ona lē matataʻu. Na ia fetalai atu iā i latou: “E lē faataulia ea ni manu iti se lua i le asari? E leai foʻi so laʻua e paū i le eleele e aunoa ma [le silafia e] lo outou Tamā. A o outou lauulu lava ua faitaulia uma ia. O lea aua tou te matataʻu ai; e sili outou i manu iti e tele.” (Mataio 10:29-31) Ia mātau, na faafesootaʻi e Iesu le lē matataʻu e ui i faigatā, ma le mautinoa e silasila mai Ieova iā i tatou taʻitoʻatasi. O le mea moni, sa iā Paulo foʻi lenā mautinoa. Na ia tusi: “Afai ua ʻau ma i tatou le Atua, o ai sē faasaga tau mai iā i tatou? O ia lava sa na lē faasaoina lona lava Alo, a ua tuuina mai o ia ona o i tatou uma lava, e lē foaʻi fua mai ea e ia iā te i tatou mea uma lava faatasi ma ia i se ā?” (Roma 8:31, 32) Po o ā lava faafitauli o e fesagaʻia, ae e mafai ona e mautinoa o loo manatu mai Ieova iā te oe a o e faamaoni pea iā te ia. O le a atili manino lenei tulaga a o tatou uaʻi totoʻa atu i le timaʻiga a Iesu i ona soo.

Le Tāua o se Manu Laʻitiiti

7, 8. (a) I aso o Iesu, o le ā le vaaiga sa i ai i manu iti? (e) Aiseā ua faaaogā ai le faaupuga manu iti i le Mataio 10:29 e tusa ai ma le faa-Eleni?

7 O le tala faatusa a Iesu, ua faamatalaina ai le manatu mamafa o Ieova i Ana auauna taʻitoʻatasi. Seʻi o tatou manatu muamua i le tulaga o manu iti. I aso o Iesu, sa faaaogā manulele nei e fai ai meaʻai peitaʻi, ona sa ia faatamaʻia fua o faaeleeleaga, na manatu i ai o se manulele faalafuā. E anoanoaʻi nei manulele ma sa taugofie, lea e mafai ona faatau pe itiiti ma le lima sene Amerika. A faaluaina le tupe lenā e mafai ona faatau ai nei manu iti e lima, e maua fua le isi manulele, e pei e leai se tāua!—Luka 12:6.

8 Ia mafaufau foʻi i le telē o le manulele lenei. E ui ina matua ae tino laʻitiiti lava. O le uiga moni o le upu Eleni o loo faaliliuina i “manu iti” i le Mataio 10: 29, e faasino atu i manu e tino itiiti lava. Na finagalo Iesu ia manatunatu ona soo i se manulele e matuā faatauvaa lava.

9. O le ā le manatu tāua ua maua mai i le talafaatusa a Iesu i manu iti?

9 E tāua le manatu i le talafaatusa a Iesu i manu iti: O le mea e faatauvaa i tagata, e tāua lea iā Ieova le Atua. Na faamamafa atili e Iesu lenei mea moni i lona fetalai atu, e silafia e Ieova manu iti pe a ‘paʻuū i le eleele.’ * E manino le lesona. Pe afai e silasila Ieova i le manulele laʻitiiti ma faatauvaa, e sili atu la ona ia manatu mamafa i tulaga o tagata o loo auauna iā te Ia!

10. Aiseā ua tāua ai lenei faaupuga: “A o outou lauulu lava ua faitaulia uma ia”?

10 Na fetalai Iesu e faaopoopo atu i lana talafaatusa i manu iti: “A o outou lauulu lava ua faitaulia uma ia.” (Mataio 10:30) O lenei faamatalaga mataʻina, ua faamamafa ai le manatu o le talafaatusa a Iesu i manu iti. Seʻi manatu: O le fua faatatau o le aofaʻiga o lauulu o le ao o se tasi e 100,000. E foliga mai e tutusa uma lauulu, ma e lē tāua iā i tatou se lauulu e tasi. Peitaʻi, o lauulu taʻitasi e silafia ma faitaulia uma e Ieova le Atua. Talu ai o le tulaga lea, pe i ai ea se vaega o o tatou olaga e lē silafia e Ieova? E moni lava e silafia e Ieova mea uma e uiga i ana auauna. Ioe, e ‘silasila Ieova i le loto.’—1 Samuelu 16:7.

11. Na faapefea ona faaalia e Tavita lona iloa sa manatu mamafa Ieova iā te ia?

11 Na mautinoa e Tavita o lē na oo i ai faigatā, sa silafia o ia e Ieova. Na ia tusi: “Ieova e, ua e suʻesuʻe mai iā te aʻu, ua e silafia lava aʻu. O oe lava ua e silafia loʻu nofo i lalo ma loʻu tulaʻi i luga; ua e silafia mamao mai oʻu manatunatu.” (Salamo 139:1, 2) Ia e iloa foʻi o loo silafia oe e Ieova. (Ieremia 17:10) Ia aua lava neʻi e vave manatu e lē o silasila mai Ieova iā te oe ona e te lē tāua!

Ia “Utu Oʻu Loimata i Lau Fagu”

12. E faapefea ona tatou iloa o loo silafia mai e Ieova puapuaga o ona tagata?

12 E lē gata e silafia e Ieova ana auauna taʻitoʻatasi ae e silasila foʻi o ia i o latou puapuaga. O se faaaʻoaʻoga, ina ua nofo pologa Isaraelu, na fetalai atu Ieova iā Mose: “Ua ou matuā vaai atu i le puapuaga o oʻu nuu o loo i Aikupito, ua ou faalogo foʻi i lo latou alaga ona o ē pule faasauā iā i latou, ua ou iloa foʻi lo latou tigā.” (Esoto 3:7) Maʻeu le faamāfanafanaloto i le iloaina pe a tatou onosaia puapuaga, o loo silafia e Ieova le mea o tupu ma e faafofoga mai o ia i a tatou alaga! O loo manatu mamafa mai o ia ona o loo tatou puapuagatia.

13. E faapefea ona tatou iloa e manatu moni lava Ieova i ana auauna?

13 Ua atili iloa le manatu mamafa o Ieova iā i latou ua iai i se faiā ma ia, e ala i ana feutagaʻiga ma Isaraelu. E ui lava na tele ina mafatia i latou ona o le lotomaaa, na tusi Isaia e uiga iā Ieova: “O latou puapuaga uma na lē fai ai o ia mo latou fili.” (Isaia 63:9) Pe afai o oe o se auauna faamaoni a Ieova, ia mautinoa pe a e mafatia, e mafatia foʻi Ieova. Pe lē uunaʻia ai ea oe i lenā manatu e fesagaʻi ma faigatā ma le lē mataʻu ma faaauau ona e faia le mea sili e auauna ai iā te ia?—1 Peteru 5:6, 7.

14. O ā tulaga na māfua ai ona fatuina le Salamo 56?

14 O le talitonuina e Tavita o le manatu mamafa mai o Ieova iā te ia, o loo atagia mai i le Salamo 56 lea na fatuina e Tavita a o fesolasolataʻi mai le tupu sauā o Saulo. Na sola Tavita i Kata, ae ina ua iloa o ia e Filisitia na popole Tavita neʻi latou puʻea o ia. Na ia tusi: “Ua naunau mai i aso fai soo o ē ua ita mai iā te aʻu; auā e toʻatele o ē fai taua iā te aʻu ma le faasausili mai.” Talu ai sa lamatia lona ola, na ole atu ai Tavita iā Ieova ma faapea atu: “Ua latou faauigaese i aʻu upu i aso uma lava; ua faasaga mai iā te aʻu o latou mafaufau uma lava ia aʻu leaga ai.”—Salamo 56:2, 5.

15. (a) O le ā le uiga o le talosaga a Tavita iā Ieova ia utu ona loimata i se fagu pe tusi i se tusi? (e) Pe afai tatou te onosaia ni tulaga faigatā, o le ā le mea e mafai ona tatou mautinoa ai?

15 Na faia e Tavita ni faamatalaga mataʻina e pei ona faamauina i le Salamo 56:8: “Ua e faitauina lava loʻu fesolasolataʻi; ia e utu oʻu loimata i lau fagu; e lē o i ai ea i lāu tusi?” Maʻeu le māfana o le faamatalaina o le alofa o Ieova! Pe a tatou matuā faanoanoa, tatou te ono valaau atu iā Ieova ma loimata. E oo lava i le tagata lelei atoatoa o Iesu, na ia faia faapena. (Eperu 5:7) Na talitonu Tavita, sa silasila mai Ieova iā te ia ma manatua lona tigā, e pei ua ia utuina ona loimata i se fagu po o le tusia i se tusi. * E te ono manatu, ua toeitiiti tumu lenā fagu i ou loimata po o le tumu foʻi o lenā tusi. Pe afai o le tulaga lenā, e mafai ona faamāfanafanaina oe. Ua faamautinoa mai e le Tusi Paia iā i tatou: “Ua latalata mai Ieova i ē ua loto momomo; ua ia faaola foʻi i ē ua loto nutimomoia.”—Salamo 34:18.

Avea ma Aumea Māfana a le Atua

16, 17. (a) E faapefea ona tatou iloa o loo manatu mamafa Ieova i faafitauli o loo fesagaʻi ma ona tagata? (e) O le ā le mea ua faia e Ieova ina ia olioli ai tagata i se faiā māfana ma ia?

16 Pe a manatu, e faitaulia e Ieova ‘o tatou lauulu’ ua tatou iloa ai, o loo tatou tapuaʻi i se Atua alofa. E ui lava e ao ona tatou faatalitali seʻia oo mai le lalolagi fou na folafola mai ona mou atu lea o tigā ma puapuaga uma, ae ua faia e Ieova se gaoioiga matagofie mo ona tagata i le taimi nei. Na tusi Tavita: “O loo faaali e Ieova lona finagalo i ē matataʻu iā te ia; na te faailoa atu foʻi lana feagaiga iā te i latou.”—Salamo 25:14.

17 E faigatā ona malamalama faapea, e mafai e se tasi e lē lelei atoatoa ona avea ma aumea māfana a le Atua ma iloa lona finagalo! Ae ua valaaulia e Ieova i latou o ē matataʻu iā te ia, e nonofo i lona fale fetafaʻi. (Salamo 15:1-5) O le ā le mea e faia e Ieova i ē nonofo i lona fale fetafaʻi? Na te faailoa atu lana feagaiga iā te i latou e pei ona taʻua e Tavita. E na te “faaalia lona finagalo” i perofeta ina ia latou iloa le mea e ao ona latou faia, ina ia ola e tusa ai ma lea finagalo.—Amosa 3:7.

18. E faapefea ona tatou iloa e finagalo le Atua ia māfana sa tatou mafutaga ma Ia?

18 E moni, e faamāfanafanaloto le iloa e mafai e tagata lē lelei atoatoa ona avea ma aumea māfana a Lē silisili ese, o Ieova le Atua. Ua ia faalaeiauina i tatou ia faia le mea lenā. Ua taʻua i le Tusi Paia: “Ia outou faalatalata atu i le Atua, ona faalatalata mai lea o ia iā te outou.” (Iakopo 4:8) E finagalo Ieova ia tatou mafuta vavalalata atu iā te ia. O lea la, ua ia faia ai ni laasaga ina ia maua ai lenā mafutaga. O le taulaga togiola a Iesu ua faaavanoa ai le faitotoʻa mo i tatou e faauō ma le Atua silisili ese. Ua faamatalaina i le Tusi Paia: “O i tatou, ua tatou alolofa, auā na ia muaʻi alofa mai iā te i tatou.”—1 Ioane 4:19.

19. E mafai faapefea e le onosai ona faamalosia ai la tatou mafutaga ma Ieova?

19 E faamalosia lenā mafutaga māfana pe a tatou onosai i tulaga faigatā. Na tusi Iakopo: “Ia atoatoa foʻi le galuega a le onosai, ina ia atoatoa ai ma ia sao ona lelei ai outou, ia leai se mea e tasi e mativa ai.” (Iakopo 1:4) O le ā le “galuega” ua faataunuuina ona o le onosaia o faigatā? Manatua foʻi le “mea matuitui i le tino” o Paulo. O le ā le mea na tupu iā Paulo ona o lona onosai? Na taʻua e Paulo lenei faamatalaga e uiga i ona puapuaga: “O lea ua tele ai lava loʻu fiafia i le mitamita i mea ua ou vaivai ai, ina ia tumau i oʻu luga le mana o Keriso. O lea ou te fiafia ai i mea e vaivai ai, o le faaleaga mai, o malaia, o le agatele mai, o le atuatuvale ona o Keriso; auā pe a ou vaivai, ona ou malosi ai lea.” (2 Korinito 12:9, 10) Na iloa e Paulo e saunia e Ieova le malosi na te manaʻomia “le matuā tele o le mana,” ina ia mafai ai ona ia tumau. O lea tulaga, na tosina vavalalata atu ai o ia iā Keriso ma Ieova le Atua.—2 Korinito 4:7; Filipi 4:11-13.

20. E faapefea ona tatou iloa o le a lagolagoina ma faamāfanafanaina i tatou e Ieova e ui i faigatā?

20 Atonu e lē o faamutaina e Ieova ou puapuaga. Afai o le tulaga lenā, ia manatua lana folafolaga iā i latou o ē matataʻu iā te ia: “Ou te lē tuua lava oe, ou te lē tuulafoaʻi lava iā te oe.” (Eperu 13:5) E mafai ona e maua lenā lagolagosua ma le faamāfanafanaga. “O outou lauulu lava ua faitaulia uma” e Ieova. O loo ia silafia lo outou onosai. E na te lagonaina lo outou tigā. E silasila alofa mai o ia iā te outou. E lē gata i lea, na te lē “faagalogaloina la outou galuega ma le alofa ua outou faaali mai ai i lona suafa.”—Eperu 6:10.

[Faamatalaga pito i lalo]

^ pala. 2 E faapea foʻi faamatalaga na faia e le tagata amiotonu o Tavita ma atalii faamaoni o Koru.—Salamo 10:1; 44:24.

^ pala. 4 E lē o taʻua i le Tusi Paia po o le ā tonu le “mea matuitui i le tino” o Paulo. Atonu o ni faafitauli i le tino e pei o le faalēlelei o le vaai. Pe faasino atu foʻi le faaupuga “mea matuitui i le tino” i perofeta pepelo ma isi na luʻia le tulaga faaaposetolo o Paulo ma lana auaunaga.—2 Korinito 11:6, 13-15; Kalatia 4:15; 6:11.

^ pala. 9 Ua manatu isi tagata aʻoga, e lē seʻiloga ua pē le manu iti ona paū lea i le eleele. Ua latou faapea mai, o le faaupuga lea i le uluaʻi gagana, e ono faasino atu i le saʻilia o ni meaʻai i le eleele. Pe afai o le tulaga lea, ua faaalia ai e silafia ma manatu le Atua i manulele i a latou gaoioiga i aso uma, ae lē seʻiloga ua mate.—Mataio 6:26.

^ pala. 15 I aso anamua, sa faia fagu mai paʻu o mamoe, oti ma povi sa faalalā. Na faaaogā na fagu e tuu ai susu, pata, sisi po o vai. Afai na lelei ona faalalā na paʻu na mafai ona tuu ai suāuu po o uaina.

Pe E te Manatua?

• O ā mea e mafai ona faapogaia ai se tasi e manatu ua lafoaʻia o ia e le Atua?

• O le ā le lesona ua tatou aʻoaʻoina mai talafaatusa a Iesu i manu iti ma le faitauliaina o o tatou lauulu?

• O le ā le uiga o le utu o loimata o se tasi i le “fagu” po o le “tusi” a Ieova?

• E faapefea ona avea i tatou ma aumea māfana a Ieova?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 22]

Aiseā na lē aveesea ai e Ieova le “mea matuitui i le tino” o Paulo?

[Ata i le itulau 23]

O le ā se lesona ua tatou aʻoaʻoina mai talafaatusa a Iesu i manu iti?

[Faamatalaga i Ata]

© J. Heidecker/VIREO

[Ata i le itulau 25]

E mafai ona tatou mautinoa e silasila mai le Atua iā i tatou, e ala i le faitauina e lē aunoa o le Tusi Paia