Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

O ā Mea ua Faamamafa i le Taimi o le Kerisimasi?

O ā Mea ua Faamamafa i le Taimi o le Kerisimasi?

O ā Mea ua Faamamafa i le Taimi o le Kerisimasi?

UA MANATU le faitau miliona o tagata o le Kerisimasi, o se taimi lea e faatasi ai ma aiga ma uō, ma toe faamalosia ai le alofa. Ua manatu i ai le toʻatele o isi o se taimi e tomānatu ai i le soifua mai o Iesu Keriso, ma lana matafaioi i le faasaoina lea o tagata. Sa iai le taimi sa lē mafai ai ona faamanatu e tagata Rusia le Kerisimasi, e pei ona masani ona faamanatu e le tele o atunuu. E ui sa faamanatuina le Kerisimasi e tagata o le lotu o Rusia mo le tele o senituri, ae sa lē faatagaina ona latou faia faapea toetoe atoa le senituri lona 20. O le ā le māfuaaga na suia ai?

Ina ua manumalo le fouvalega faa-Komunisi i le 1917, sa faasā loa e le malo le talitonu i le Atua. Na faalēaogāina faafiafiaga o le Kerisimasi ona o lona fesootaʻiga ma lotu. Na faia e le malo ni faiga e taofia ai le toe faamanatuina o le Kerisimasi ma le Tausaga Fou. Sa taʻusalaina faailoga o le vaitau e pei o le laau o le Kerisimasi, Ded Moroz po o Grandfather Frost lea ua taʻua o Santa Claus i isi atunuu.

I le 1935, na iai se suiga na suia atoatoa ai le auala e faamanatu ai e tagata Rusia ia aso mālōlō. Na toe faatagaina e le pulega faa-Komunisi le talitonu iā Grandfather Frost, le teuina o laau, ma le faamanatuina o le Tausaga Fou, ae e ese le uiga na tuu i ai. Na faapea mai o le a aumaia e Grandfather Frost ni meaalofa i le aso o le Tausaga Fou, ae lē o le Kerisimasi. O le a lē toe iai foʻi se laau o le Kerisimasi, ae o le laau o le Tausaga Fou! O lea la, sa iai se suiga tele i le Iuni faa-Sovieti (Soviet Union). Sa suia e le faamanatuina o le Tausaga Fou le Kerisimasi.

Na avea lea vaitaimi ma aso mālōlō e aunoa ma ni fesootaʻiga ma manatu faalotu. Sa teuteuina le laau o le Tausaga Fou i ni teuga e faaatagia ai le agaʻigaʻi i luma o le Iuni faa-Sovieti, ae lē o ni teuga faalotu. Ua faamatalaina mai e le nusipepa a Rusia o le Vokrug Sveta e faapea: “E mafai ona iloa le talafaasolopito o le pulega faa-komunisi, e ala i teuteuga o le laau o le Tausaga Fou, ia e faaalia ai mea na faia e le malo. Na amata ona teu laau e lē gata i teuteuga e pei o rapiti, faatusa o mea faa-aisa, pāpāfalaoa lapotopoto ae o teuga e pei o ni selesaito, samala, ma taavale suafanua. Ae mulimuli ane na sui ia mea i faatagata o le ʻau eli koale, ʻau ave vaa i le vateatea, faatusa o masini e vili ai le suāuu, roketi, ma taavale e feoaʻi i le masina.”

Ae faapefea la le aso Kerisimasi? E leʻi toe faamanatuina. Na i lo lea, e tusa ma faatonuga a le malo na fai ma se aso faigaluega e masani ai. O i latou sa mananaʻo e faamanatu pea le Kerisimasi, sa faia ma le faaeteete ina neʻi lē fiafia le malo ma oo ai iā i latou ni iʻuga lē lelei. Ioe, i le senituri lona 20 i Rusia, na suia ai manatu i aso mālōlō mai le tulaga faalotu, i aso mālōlō a le malo.

Se Suiga e Lata Tele Mai

I le 1991, na muta ai pulega a le Iuni faa-Sovieti ma faavaeina ai loa ni malo eseese, lea na maua ai e tagata le tele o le saʻolotoga. Na mou atu le aʻoaʻoga a le malo e leai se Atua. E tele ni malo fou na amata na faaesea faiga faapolotiki mai faiga lotu i le atunuu. Na manatu le toʻatele o i latou e naunau i lotu, ua mafai nei loa ona tuliloaina o latou talitonuga faalotu. Na latou manatu o se tasi o auala e faataunuu ai lea fuafuaga, o le faamanatuina lea o le aso mālōlō faalelotu o le Kerisimasi. Peitaʻi, e toʻatele i latou na sa matuā lē fiafia ai. Aiseā?

A o faagasolo tausaga taʻitasi, na oo ina tele fefaatauaʻiga e aofia ai i lenei aso mālōlō. Ioe, e pei foʻi o atunuu tamaoaiga, na avea le Kerisimasi ma se vaitau lelei mo le ʻau gaosi oloa, ʻau faatauoloa siiatoa, ma le ʻaufaioloa e maua ai tupe. Ua lausilafia le faailoaga o teuteuga o le Kerisimasi i faleoloa. Ua mafai ona faalogo i musika ma viiga o le Kerisimasi mai atunuu tamaoaiga i faleoloa, ia sa lē iai muamua i Rusia. E faatau atu e le ʻaufaatau oloa ia e tauaveina ni taga lapopoʻa, a latou oloa o le Kerisimasi i luga o nofoaafi ma pasi. O le tulaga lea ua iai i Rusia i aso nei.

O i latou e lē o manatu e leaga le tele o fefaatauaʻiga ua faia i lenei vaitaimi, e ono lē malilie i le isi faalavelave e masani ona tupu, o le soona inu i le ʻava malosi ma ona āuga leaga uma. Na faamatala mai e se fomaʻi o faalavelave faafuaseʻi i Moscow e faapea: “Ua iloa e fomaʻi ona o le faamanatuina o le Tausaga Fou, latou te faatalitalia ai le toʻatele o i latou e manunuʻa ma totoulia, i naifi ma pulufana, lea e māfua mai i misa a aiga, avauga a tagata onanā, ma faalavelave tau taavale.” Na faapea mai se saienitisi a le Russian Academy of Sciences: “Ua faatupulaʻia le fuainumera o i latou e maliliu ona o le ʻava malosi. Na matuā maualuga lea numera i le tausaga e 2000. E faapena foʻi le maualuga o le fuainumera o le pule i le ola ma le fasioti tagata.”

Peitaʻi, ua faateteleina le leaga o nei ituaiga amioga, e se isi foʻi vala o aso mālōlō i Rusia. Ua lipotia mai e le nusipepa o le Izvestiya i lalo o le ulutala, “Faamanatu Faalua e Tagata Rusia le Kerisimasi” e faapea: “E toetoe lava 1 mai le 10 tagata Rusia e faamanatu faalua le Kerisimasi. E pei ona sa faamaonia e le suʻesuʻega a le ofisa o le Russian Public Opinion and Market Research, o le 8 pasene o i latou na tali mai e faamanatuina le Kerisimasi iā Tesema 25 e tusa ai ma le kalena faa-Katoliko, ma iā Ianuari 7 foʻi e tusa ai o le lotu Rusia . . . O nisi, e lē tāua le uiga faalotu o le Kerisimasi, ae e tāua le faamanatuina.” *

Pe e Faamamaluina Moni ai Keriso e na Ituaiga Faamanatuga?

E manino lava le aliali mai o le tele o amioga lē taupulea i vaitaimi o aso mālōlō. E ui ua leaga lenei tulaga, ae ua manatu nisi e ao ona tausia nei faamanatuga auā le faaaloalo mo le Atua ma Keriso. O se mea lelei le iai o se faanaunauga e faafiafia le Atua. Ae, po o fiafia moni le finagalo o le Atua ma Keriso i aso mālōlō o le Kerisimasi? Seʻi tomānatu i lona amataga mai.

O se faaaʻoaʻoga, po o le ā lava se manatu o se tasi e uiga i le Kerisimasi i Rusia, ae e faigatā tele ona feteenaʻi ma lenei faamatalaga moni i le Great Soviet Encyclopedia e faapea: “O le Kerisimasi . . . sa tupuga mai i tapuaʻiga i atua ia na ‘feoti ma toetutū mai,’ a o lumanaʻi le faa-Kerisiano, ma sa taatele ai i le ʻaufaifaatoʻaga, o ē sa masani ona faamanatu le ‘fanau’ o le Atua ma le Faaola, lea na toe faaolaina laau ma mea, i le vaitaimi malūlū mai iā Tesema 21-25 i tausaga taʻitasi.”

E ono tāua iā te oe lenei faamatalaga i lenā tusi: “Sa lē faamanatuina e tagata Kerisiano i uluaʻi senituri le Kerisimasi. . . . I le ogatotonu o le senituri lona fā, na talia e le faa-Kerisiano le tū o le faamanatuina o le taimi na amata ai le tau malūlū lea sa faavae i le tapuaʻiga iā Mithra [atua o le lā], ae na suia ai e avea ma faamanatuga o le Kerisimasi. O i latou na muamua faamanatuina le Kerisimasi, o tagata lotu i Roma. I le senituri lona sefulu, na sosolo atu ai le faa-Kerisiano ma lenei aʻoaʻoga o le Kerisimasi i Rusia, ma i inā na tuufaatasia ai ma le faamanatuina o le tau malūlū a tagata [Europa] anamuā, e faamamaluina ai agaga a o latou tuaa.”

Atonu e te fesili: “O le ā le tala a le Tusi Paia e uiga i le soifua mai o Iesu iā Tesema 25?” O le mea moni, e lē o taʻua i le Tusi Paia le aso na soifua mai ai Iesu, ma e lē o iai foʻi sana fetalaiga e uiga i lona soifua mai, po o se faatonuga faapea e ao ona faamanatu. Peitaʻi, ua fesoasoani mai le Tusi Paia ina ia iloa le vaitaimi o le tausaga na soifua mai ai Iesu.

E tusa ai o le tusi a Mataio mataupu 26 ma le 27, sa fasiotia Iesu iā Nisani 14 i le afiafi o le aso o le Paseka a Iutaia, lea na amata iā Mati 31, 33 T.A. Ua tatou iloa mai le tusi a Luka, pe tusa e 30 tausaga o Iesu ina ua papatiso ma amata lana faiva. (Luka 3:21-23) E tolu ma le ʻafa tausaga le umi o lenā faiva. O lea la, pe tusa e 33 ma le ʻafa tausaga le matua o Iesu ina ua maliu. Ana lē maliu e atoa lona 34 tausaga pe tusa o Oketopa 1, 33 T.A. Ua lipotia mai e Luka faapea i le taimi na soifua mai ai Iesu, sa i le vao leoleo mamoe ma sa “nonofo ai ma leoleo pō i lo latou lafu mamoe.” (Luka 2:8) E lē mafai ona iai i fafo leoleo mamoe ma a latou lafu i le malūlū iā Tesema, auā o le taimi lea o le kiona i vaipanoa lata ane o Peteleema. Peitaʻi, sa mafai ona latou iai i inā ma a latou lafu pe tusa o Oketopa 1, lea e talafeagai ma le taimi na soifua mai ai Iesu.

Ae faapefea la le faamanatuina o le Tausaga Fou? E pei ona tatou talanoaina, e aofia ai ma amioga lē pulea. E ui i taumafaiga ina ia avea ma se faamanatuga faalemalo, ae e faalētonu foʻi lona amataga.

E manino mai la, e tusa ai ma mea moni e faatatau i nei aso mālōlō, e lē fetaui faaupuga e pei o le, ‘o Iesu o le māfuaaga o le Kerisimasi.’ Afai ua e lē fiafia ona o fefaatauaʻiga ua faia i lea taimi, ma amioga lē talafeagai ua masani ona tutupu, atoa ma pogai faapaupau o le Kerisimasi ma isi aso mālōlō, aua neʻi lotovaivai. O loo iai se auala talafeagai e mafai ai ona tatou faaalia le migao mo le Atua ma faamamaluina ai Keriso, ae i le taimi e tasi, e faamalosia ai foʻi le aiga.

Se Auala e Sili Atu e Faamamaluina ai le Atua ma Keriso

Ua faailoa mai i le Tusi Paia na afio mai Iesu Keriso, ina ia “foaʻiina atu lona ola e fai ma togiola e sui aʻi tagata e toʻatele.” (Mataio 20:28) Sa ia finagalo malie e maliu mo a tatou agasala. Ua manatu ai nisi atonu e mafai ona latou faamamaluina Keriso, i le taimi o le Kerisimasi. Peitaʻi e pei ona tatou aʻoaʻoina, e tau leai lava se fesootaʻiga a le Kerisimasi ma le Tausaga Fou ma Keriso, ma e iai ni o la sootaga i faamanatuga faapaupau. E lē gata i lea, e ui ina lelei le Kerisimasi i manatu o isi, ae o le mea iloga o lea vaitaimi o fefaatauaʻiga ua faia, ma ua masani ona aliali mai ai amioga lē taupulea ia e lē fiafia i ai le Atua ma Keriso.

E faapefea la ona gaoioi se tasi o loo saʻili e faafiafia le Atua? Na i lo le pipii atu i aganuu a tagata ia atonu e faamalie ai faanaunauga faalotu, ae matuā vala ese ma le Tusi Paia, o se tasi e faamaoni na te saʻilia le auala saʻo e faamamaluina ai le Atua ma Keriso. O le a lenā auala saʻo, ma o ā gaoioiga e ao ona fai?

Ua taʻu mai e Iesu: “O le ola faavavau foʻi lenei, ia latou iloa oe le Atua moni e toʻatasi, atoa ma lē ua e auina mai, o Iesu Keriso lea.” (Ioane 17:3) Ioe, e ave i fale e le tagata faamaoni le malamalamaga saʻo i le auala e faamamaluina ai le Atua ma Iesu. Na te faatatauina lenei malamalamaga, e lē na o se taimi faapitoa o le tausaga, ae i aso faisoo. E matuā fiafia le Atua i taumafaiga faamaoni faapenei, lea e oo atu ai i le ola e faavavau.

Pe e te manaʻo ia iai faatasi lou aiga ma ē e faamamaluina moni le Atua ma Iesu e tusa ai ma le Tusi Paia? E faitau miliona aiga i le lalolagi ua fesoasoani i ai Molimau a Ieova, ina ia ave i fale le malamalamaga saʻo mai le Tusi Paia. E matou te valaaulia oe ina ia faafesootaʻi Molimau a Ieova o loo i lou vaipanoa, po o lou tusi atu foʻi iā i latou i se tuatusi talafeagai i le itulau e 2 o lenei mekasini.

[Faamatalaga pito i lalo]

^ pala. 11 A o lumanaʻi le fouvalega iā Oketopa 1917, na faaaogā ai e Rusia le kalena tuai faa-Iulio, ae na suia le tele o isi atunuu i le kalena faa-Kelekolio. I le 1917, e 13 aso na tuai ai le kalena faa-Iulio i le faa-Kelekolio. Ina ua māeʻa le fouvalega, na faaaogā loa e Rusia le kalena faa-Kelekolio, lea na tutusa ai ma le kalena o loo faaaogā e le lalolagi atoa. Ae sa tumau pea ona tausia e le lotu Rusia le kalena faa-Iulio mo ana faamanatuga, ma taʻua le kalena o le “Ituaiga Tuai.” Atonu o e silafia le faamanatuina o le Kerisimasi i Rusia i le aso 7 o Ianuari. Ia manatua, o Ianuari 7 i le kalena faa-Kelekolio, o Tesema 25 lenā i le kalena faa-Iulio. O lea la, ua faamanatu ai e le toʻatele o tagata Rusia aso mālōlō nei: Tesema 25, Kerisimasi e tusa ma atunuu tamaoaiga; Ianuari 1, Tausaga Fou e tusa ma le malo; Ianuari 7, Kerisimasi e tusa ma le lotu Rusia; ma Ianuari 14, Tausaga Fou e tusa ma le kalena Ituaiga Tuai.

[Pusa/Ata i le itulau 7]

Māfuaaga o le Faamanatuina o le Tausaga Fou

Taʻutino Mai e se Monike Mai Georgia

“O le aso mālōlō o le Tausaga Fou, e tupuga mai ni aso mālōlō faapaupau o Roma anamua. Na tuutoina atu le aso 1 o Ianuari i le atua faapaupau o Janus, ma o le igoa o le masina Ianuari e māfua mai i lenei atua. E lua foliga o le faatusa o Janus, o le tasi i luma o lona ulu ae o le isi i tua, ma ona o lea, na ia iloa ai mea sa tutupu i le taimi ua teʻa faapea foʻi ma le lumanaʻi. Sa iai le manatu e faapea, po o ai lava sa ia faamanatuina Ianuari 1 ma le tele o meaʻai ma mea inu, o le a sologa manuia lona olaga mo le tausaga atoa. Ua malosi pea lenā talitonuga faanuupō lea ua ala ai ona faamanatu e le toʻatele i lenei atunuu le tausaga fou . . . Ina ua faagasolo nisi aso mālōlō faapaupau, na masani ona aumaia e tagata ni taulaga i se tupua. O nisi sa lauiloa i amioga lē mamā, mulilua ma le faitaaga. O nisi taimi, sa aofia ai le soona aai ma feinu, onanā, ma isi lava mea lē mamā a o faamanatu le aso mālōlō o le Janus. Afai tatou te toe manatua le auala sa tatou faamanatuina ai le Tausaga Fou i taimi ua mavae, e ao ona tatou ioe sa tatou auai i lenei faamanatuga faapaupau.”—Nusipepa mai Georgia.

[Ata i le itulau 6]

Ua aafia lotu ua faapea mai o Kerisiano i le tapuaʻiga iā Mithra

[Faamatalaga i Ata]

Museum Wiesbaden

[Ata i le itulau 7]

E lē mafai ona iai i fafo leoleo mamoe ma a latou lafu i le mālūlū iā Tesema