Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

“Ia Faautauta”

“Ia Faautauta”

“Ia Faautauta”

“O lē ua faigofie, e talia e ia upu uma; a o lē ua mafaufau, ua faautauta o ia i lona ala.”—FAATAOTO 14:15.

1, 2. (a) O le ā se mea ua tatou iloa mai le mea na tupu iā Lota i Sotoma? (e) O le ā le uiga o le faaupuga “ia faautauta”?

INA ua ave e Aperaamo le faamuamua iā Lota e filifili mo ia se laufanua, na tepa taulaʻi Lota i laufanua lafulemu “e pei o le faatoʻaga a Ieova.” E aliali mai o se nofoaga lelei e faamautū ai lona aiga, auā na ‘filifilia e Lota le fanua laugatasi uma ua i ai Ioritana,’ ma tolauapi e lata ane i Sotoma. Peitaʻi, na taufaasesē foliga matalasi o le laufanua auā o ē na lata ane, “o tagata o Sotoma ua leaga i latou, ma ua matuā agasala lava i luma o Ieova.” (Kenese 13:7-13) Na matuā pagatia Lota ma lona aiga. Na latou aumau mulimuli ane ma ona afafine i se ana. (Kenese 19:17, 23-26, 30) Na seetia Lota i foliga matalasi o le laufanua, lea na tumu i tagata amioleaga!

2 E iai se manatu tāua e aʻoaʻoina e auauna a le Atua i aso nei, mai le mea na tupu iā Lota. Ia tatou mataala i lamatiaga e ono tulaʻi mai pe a fai ni a tatou filifiliga, ma ia faaeteete neʻi tatou seetia i mea e foliga mai e lelei. Ua talafeagai ai le timaʻiga a le Afioga a le Atua ina “ia faautauta.” (1 Peteru 1:13) O le upu Eleni ua faaliliuina “ia faautauta,” o lona uiga “ia mafaufau lelei.” Ua faapea mai le tagata poto i le Tusi Paia e suafa iā R.C.H. Lenski, o le mafaufau lelei o “le toʻa lea o le mafaufau e iloilo ma fuafua le tulaga tonu o mea, lea e mafai ai ona fai ni a tatou filifiliga saʻo.” O le a talanoaina ni vala e tatau ona tatou mafaufau lelei ai.

Iloilo se Avanoa e Fai ai se Pisinisi

3. Aiseā ia faaeteete ai pe a ofoina atu se avanoa e fai ai se pisinisi?

3 Seʻi faapea ua ofo atu iā te oe se avanoa e fai ai se pisinisi, e se tagata e te faaaloalo i ai, atonu o se auauna a Ieova. Ua fai atu o ia e mautinoa lava e manuia le pisinisi, ma faalaeiau oe e fai loa sau filifiliga neʻi e misia le avanoa. Ona e manatunatu lea i se olaga lelei mo oe ma lou aiga, ma atonu e te faapea ifo, o le a tele ai lou taimi e alu i mea faaleagaga. Ae ua lapataʻi mai le Faataoto 14:15: “O lē ua faigofie, e talia e ia upu uma; a o lē ua mafaufau, ua faautauta o ia i lona ala.” Ona o le sagisagi atu e amata se pisinisi fou, e masani lava ona manatu māmā ai i lamatiaga ma āuga lē lelei e iai, aemaise o tulaga lē mautonu o le pisinisi. (Iakopo 4:13, 14) E tāua tele le faautauta i mea faapena!

4. E faapefea ona tatou ‘faautauta i o tatou ala’ a o iloilo se avanoa e fai ai se pisinisi?

4 O le tagata poto, e na te iloilo totoʻa le avanoa e fai ai se pisinisi a o leʻi fai sana faaiʻuga. (Faataoto 21:5) O le faia faapea, e mātauina ai ni lamatiaga e leʻi iloa muamua. Ia manatunatu i le tulaga lenei: Ua manaʻo se tagata e aitalafu se tupe e fai ai lana pisinisi, ma ua fai atu e telē lau polofiti e maua pe a e nonō atu mai iā te oe se tupe mo ia. E aliali mai o se mea e fiafia ai, peitaʻi o ā ni lamatiaga o lenā mea? Po o le a lotomalie le tagata e totogi atu pea lau tupe, tusa lava pe gau le pisinisi? Po o le mea e fua le totogiina o le aitalafu i le taulau o le pisinisi? A faafaigofie le fesili, pe e te malie pe a lē toe maua atu lau tupe pe a gau le pisinisi? E te ono fesili foʻi: “Aiseā ua talosaga atu ai iā te oe mo se aitalafu? Po o le mea ea, o masalosalo faletupe e iai lamatiaga o le pisinisi?” O le mafaufau i lamatiaga, o le a e iloa tonu ai āuga o le faia o se pisinisi.—Faataoto 13:16; 22:3.

5. (a) O le ā le mea poto na fai e Ieremia ina ua ia faatau mai se fanua? (e) Aiseā e lelei ai le tusia o se maliega aloaʻia o mataupu uma tau pisinisi?

5 Ina ua faatau mai e le perofeta o Ieremia se fanua mai lona tausoga e tapuaʻi iā Ieova, na ia tusia se tusi o le faatau i luma o molimau. (Ieremia 32:9-12) E faamautinoa e le tagata poto, e na te tusia se maliega aloaʻia o mataupu uma tau pisinisi e na te faia ma tagata, e aofia ai ona tauaiga ma uso talitonu. * O le saunia lelei o se maliega tusitusia, e ʻalofia ai le lē femalamalamaaʻi ma faaauau ai ona feoeoeaʻi. E masani ona tulaʻi mai faafitauli i va o auauna a Ieova, pe afai e lē tusia se maliega. O faafitauli faapena e iʻu ai i le tigā o le loto, ita ma vaivai ai faaleagaga.

6. Aiseā ia leoleo ai i tatou mai le matapeʻapeʻa?

6 Ia leoleo i tatou mai le matapeʻapeʻa. (Luka 12:15) O le faalālā mai o se polofiti telē, e mafai ai ona tauaso se tagata i lamatiaga o se pisinisi lē lelei. E iai tagata ua seetia i lenei mailei, o ē na iai muamua ni tofiga tāua i le auaunaga iā Ieova. Ua lapataʻi mai le Afioga a le Atua: “Ia aunoa a outou amio ma le matapeʻapeʻa; ia gata ia o outou manaʻo i mea ua iā te outou.” (Eperu 13:5) A o iloiloina se avanoa e fai ai se pisinisi, ia fesili ifo iā te oe lava, ‘Pe ou te manaʻomia moni lenei pisinisi?’ E puipuia i tatou mai “mea leaga uma lava,” pe a faafaigofie o tatou olaga ia taulaʻi atu i le tapuaʻiga iā Ieova.—1 Timoteo 6:6-10.

Luʻitau mo Kerisiano Nofofua

7. (a) O ā luʻitau ua fetaiaʻi ma le tele o Kerisiano nofofua? (e) Aiseā e aafia ai le faamaoni iā Ieova i le filifilia o se paaga faaipoipo?

7 O loo fia faaipoipo le toʻatele o auauna a Ieova, ae e leʻi maua lava se paaga e talafeagai ma i latou. I nisi atunuu, e tele omiga ua fetaiaʻi ma ē nofofua ina ia faaipoipo. Peitaʻi, atonu e seāseā ona feiloaʻi atu i se tasi i le upu moni e faaipoipo i ai. (Faataoto 13:12) Ua iloa e Kerisiano, o le faamaoni iā Ieova o le anaana lea i le poloaʻiga a le Tusi Paia ia faaipoipo “tau lava i lē ua i le Alii.” (1 Korinito 7:39) Ia faautauta Kerisiano nofofua ina ia mafai ai ona tetee atu i omiga ma tofotofoga.

8. O le ā se omiga na fetaiaʻi ma le teine Sulami, ma o le ā se luʻitau faapena e ono oo i tamaʻitaʻi Kerisiano i aso nei?

8 O loo taʻua i le Pese a Solomona, le manaʻo o le tupu i se teine Sulami e lē taualoa. Na taumafai le tupu e faapele le teine i ana ʻoa, lona tulaga mamalu ma ona uiga tauagafau, e ui ina alofa le teine i se tauleʻaleʻa. (Pese a Solomona 1:9-11; 3:7-10; 6:8-10, 13) Afai o oe o se tamaʻitaʻi Kerisiano, atonu e manaʻo se tasi iā te oe ae e te lē manaʻo i ai. Atonu e iai se alii e pule i lau galuega e na te viiviia oe, pe faia ni mea lelei mo oe, ma e fai ma alu atu lua te talatalanoa. Ia faaeteete i ai. Atonu e mamā le mafaufau o lenā tagata, ae e masani lava e pau le mea e mananaʻo ai tagata faapena, o le faia lea o ni amioga lē mamā. Ia avea oe ma “pa” e pei o le tamaʻitaʻi Sulami. (Pese a Solomona 8:4, 10) Ia tetee malosi i faatosinaga faapena. A faapea ua e faatoʻā amata i se galuega fou, ia faailoa atu i le ʻaufaigaluega o oe o se Molimau a Ieova, ma ia molimau atu iā i latou. O le mea lenā e puipuia ai oe.

9. O ā ni lamatiaga o le faauō atu i se tagata e te lē iloa i luga o le Initineti? (Tagaʻi foʻi i pusa i le itulau e 25.)

9 Ua amata ona taatele i aso nei le faaaogāina o le Initineti e suʻe ai ni paaga faaipoipo a ē nofofua. Ua manatu nisi, o se auala lelei lea e faamasani ai i tagata semanū e lē masani ai. Ae e iai lamatiaga o le faauō atu i se tagata e te lē iloa. E iloagatā le mea saʻo ma le mea sesē i luga o le Initineti. (Salamo 26:4) Atonu e iai ni tagata e pepelo mai latou te auauna iā Ieova. E lē gata i lea, afai e uō se teine ma se tama i luga o le Initineti, e mafai ona vave malolosi o la faalogona, ma faatauasoina ai o la mafaufau. (Faataoto 28:26) E lē o se mea poto le mafuta vavalalata ma se tasi e lē masani ai, i luga o le Initineti po o se isi foʻi auala.—1 Korinito 15:33.

10. E faapefea ona faalaeiauina Kerisiano nofofua e uso talitonu?

10 E “mutimuti vale tele” le alofa o Ieova i ana auauna. (Iakopo 5:11) Ua silafia e Ieova, e iai taimi e lotovaivai ai Kerisiano nofofua o ē fia faaipoipo, ona o luʻi ua latou fesagaʻia. O lo latou faamaoni o se mea e tautele iā te ia. E faapefea ona tatou faalaeiau atu iā i latou? Ia fai ma faamālō i ai mo lo latou usiusitai ma le lē manatu faapito. (Faamasino 11:39, 40) E mafai ona tatou valaaulia i latou i faatasitasiga e fefaalaeiauaʻi ai. Po ua e faia lenā mea? E mafai foʻi ona tatou ole atu iā Ieova e fesoasoani iā i latou e tutumau faaleagaga, ma ia olioli e auauna iā te ia. O le naunau moni iā i latou, e iloa ai tatou te talisapaia nei auauna faamaoni, e pei foʻi ona talisapaia e Ieova i latou.—Salamo 37:28.

Feagai ma Maʻi o le Tino

11. O ā ni luʻitau e tulaʻi mai pe a maʻi tigāina se tasi?

11 O se mea e atuatuvale ai pe a tigāina so tatou maʻi, po o se maʻi o sē e pele iā i tatou! (Isaia 38:1-3) E tāua le mulimuli i taʻiala a le Tusi Paia, a o tatou saʻilia ni togafitiga lelei. O se faaaʻoaʻoga, e nofouta Kerisiano i le tulafono a le Tusi Paia ia faamamao ma le toto. Latou te ʻalofia foʻi suʻega maʻi ma togafitiga uma lava e aafia i faiga faataulāitu. (Galuega 15:28, 29; Kalatia 5:19-21) E faigatā tele le iloiloina o togafitiga eseese, aemaise pe a leai so tatou poto i mataupu faafomaʻi. O ā ni mea e fesoasoani iā i tatou ina ia faautauta ai?

12. E faapefea ona saʻo le vaai a se Kerisiano a o iloilo togafitiga eseese?

12 “O lē ua mafaufau, ua faautauta o ia i lona ala,” i le saʻiliʻili atu lea i le Tusi Paia ma lomiga faa-Kerisiano. (Faataoto 14:15) I nisi atunuu, atonu e pau togafitiga e mafai ona faaaogā, o vailaau faaleaganuu ma vailaau faalenatura, ona e lē lava fomaʻi ma falemaʻi. Afai o le a tatou filifilia togafitiga faapena, e iai manatu lelei o loo i Le Olomatamata o Tesema 1, 1987, itulau e 26-29. O loo taʻua ai ni lamatiaga e ono tulaʻi mai. O se faaaʻoaʻoga, e tatau ona tatou iloa: Po o se fofō faataulāitu? Pe e māfua le fofō ona o le talitonuga faapea o agaga o tuaa ua ala ai ona mamaʻi ma feoti, po ua faalauatau foʻi e se fili? Pe e iai ni mea faataulāitu e fai a o tapena vai o le fofō? (Teuteronome 18:10-12) O le saʻiliʻili faapena, e mafai ai ona tatou mulimuli i le fautuaga a le Tusi Paia: “Ia tofotofo i mea uma lava, ia taofi mau i le mea lelei.” * (1 Tesalonia 5:21) E fesoasoani iā i tatou ia saʻo la tatou vaai.

13, 14. (a) E faapefea ona iloa lo tatou faautauta a o tausia lo tatou ola mālōlōina? (e) Aiseā e tāua ai le faautauta a o talatalanoa ma isi i togafitiga ma tausiga faafomaʻi?

13 E tāua le agamalu ma le faautauta i mea uma tatou te faia, e aofia ai le tausia o le soifua mālōlōina. (Filipi 4:5) E iloa lo tatou talisapaia o le meaalofa tāua o le ola, pe a saʻo la tatou vaai i lo tatou ola mālōlōina. A faalētonu lou soifua mālōlōina, e tatau ona e uaʻi loa i ai. Peitaʻi, e faatoʻā lelei atoatoa o tatou tino ma mafaufau, pe a oo i le taimi a le Atua e “faamālōlō ai nuu.” (Faaaliga 22:1, 2) Ia faaeteete neʻi alu uma lo tatou malosi i le tausiga o le soifua mālōlōina, ma faatalalē ai i mea faaleagaga sili ona tāua.—Mataio 5:3; Filipi 1:10.

14 E tāua foʻi ona saʻo la tatou vaai ma ia faautauta, a o talatalanoa ma isi e faatatau i togafitiga ma tausiga faafomaʻi. Aua neʻi faaautū atu a tatou talanoaga i mataupu faapena, a o faia a tatou faatasitasiga faaleagaga i sauniga ma fonotaga faa-Kerisiano. O filifiliga tau i le soifua mālōlōina, e masani lava ona aafia ai taʻiala a le Tusi Paia ma le lotofuatiaifo o le tagata, aemaise la laʻua faiā ma Ieova. O se gaoioiga lē alofa le faamalosi atu o o tatou manatu i se uso talitonu, po o le tauanau o ia ina ia lē faalogo i lona lotofuatiaifo. E mafai ona fesili atu i tagata taʻumatuaina i le faapotopotoga mo se fesoasoani. Peitaʻi, e tatau i tagata ona “taʻitasi ma ave i lana lava avega” tauave o le faia o ana lava faaiʻuga, auā “e taʻitasi i tatou ma tala i lana amio i le Atua.”—Kalatia 6:5; Roma 14:12, 22, 23.

Pe a Tatou Mafatia

15. O le ā se aafiaga o i tatou ona o tulaga faigatā?

15 E ono faia e se auauna faamaoni a Ieova se tala po o se gaoioiga valea, ona o tulaga faigatā. (Failauga 7:7) Na tau sesē le manatu o Iopu ina ua puapuagatia o ia, ma na tatau ona faasaʻo lona mafaufau. (Iopu 35:2, 3; 40:6-8) Na iai le taimi na ita ai Mose ma ʻinaʻinā, e ui lava o ia o se tagata e “matuā agamalu . . . e sili lava i tagata uma o i le lalolagi.” (Numera 12:3; 20:7-12; Salamo 106:32, 33) Na taofiofi e Tavita lona ita ma ia lē fasiotia ai le tupu o Saulo. Ae ina ua faalumaina o ia e Napalu ma fai upu leaga i ana auauna, na oso aʻe le ita o Tavita ma lē saʻo ai lana filifiliga na fai. Na manū e mataʻutia se mea e fai e Tavita pe ana lē taofia o ia e Apikaila, ma toe sagatonu ai lona mafaufau.—1 Samuelu 24:2-7; 25:9-13, 32, 33.

16. O le ā se mea e fesoasoani iā i tatou e aua le gaoioi faatopetope?

16 Tatou te ono fememeaʻi foʻi pe a fetaiaʻi ma tulaga faigatā. O le manatunatu lelei i fautuaga a isi e pei ona sa faia e Tavita, e fesoasoani iā i tatou e aua le gaoioi faatopetope ma faataalise i le faia o le agasala. (Faataoto 19:2) Ua apoapoaʻi mai foʻi le Afioga a le Atua: “Ia outou tetemū, aua neʻi agasala; ia outou manatunatu ifo i o outou loto i luga i o outou moega, ma ia outou fifilemu.” (Salamo 4:4) O se filifiliga poto le faatali seʻi toʻafilemu, ona gaoioi lea pe fai foʻi se faaiʻuga. (Faataoto 14:17, 29) E mafai ona tatou tatalo faatauanau iā Ieova, auā “o le manuia foʻi mai le Atua, o loo silisili lava i mea uma e manatu i ai, e leoleoina ai o outou loto atoa ma o outou mafaufau iā Keriso Iesu.” (Filipi 4:6, 7) E mafai ona tatou toʻafilemu ma faautauta, ona o le manuia po o le filemu mai le Atua.

17. Aiseā tatou te faalagolago ai iā Ieova ina ia tatou faautauta ai?

17 O i tatou uma lava e fai mea sesē, tusa lava pe tatou te taumafai e ʻalofia tulaga lamatia ma gaoioi ma le poto. (Iakopo 3:2) E mafai ona tatou faia se agasala e aunoa ma lo tatou iloa. (Salamo 19:12, 13) E lē gata i lea, e lē o i le tagata le poto ma le aiā e faatonuina ai le mea e ui ai, seʻi vaganā ai Ieova. (Ieremia 10:23) O le mea e faafetai ai, ona o lana taʻutinoga lenei: “Ou te aʻoaʻo iā te oe, ma faasino iā te oe i lea lava ala e te savali ai; ou te faatonu iā te oe, ma ou vaai iā te oe.” (Salamo 32:8) Ioe, e mafai ona tatou faautauta ona o le fesoasoani a Ieova.

[Faamatalaga pito i lalo]

^ pala. 5 A e fia faitau atili i maliega tusitusia tau pisinisi, tagaʻi i Le Olomatamata o Aokuso 1, 1997, itulau 30-31; ma le Watchtower o Novema 15, 1986, itulau 16-17; ma le Awake! o Fepuari 8, 1983, itulau 13-15, ua lomia e Molimau a Ieova.

^ pala. 12 E aogā foʻi lenei mea i tagata o saʻili nisi togafitiga mo maʻi.

O le ā Sou Taofi?

E faapefea ona tatou faautauta

• pe a ofoina mai se avanoa e fai ai se pisinisi?

• pe a saʻili se paaga faaipoipo?

• pe a feagai ma maʻi o le tino?

• pe a mafatia?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Pusa i le itulau 25]

Pe e Mafai Ona E Talitonuina?

O nisi nei o faaupuga e faatatau i mea e suʻe ai ni uō a tagata nofofua i le Initineti:

“E lē mafai ona faamautinoa po o ai moni lenei tagata, tusa lava pe matou te taumafai malosi.”

“E lē mafai ona matou faapea atu e moni e saʻo ma aogā faamatalaga o loo iai.”

“O tusitala o i latou na e ona manatu, fautuaga, faamatalaga po o isi mea o loo faaaogāina i inei . . . ma e lē tatau ona faatuatuaina atoatoa.”

[Ata i le itulau 23]

“O lē ua mafaufau, ua faautauta o ia i lona ala”

[Ata i le itulau 24, 25]

E faapefea ona pei tamaʻitaʻi Kerisiano o le teine Sulami?

[Ata i le itulau 26]

“Ia tofotofo i mea uma lava, ia taofi mau i le mea lelei”