“E Sili Ona Matagofie i Kalilaia Atoa”

PE A ma le fā maila [6.5 kilomita] i le itu i mātū sisifo o Nasareta, le taulaga na soifua aʻe ai Iesu, o loo tū ai se aai e leʻi taʻua lava i ni tusitusiga a Evagelia. Peitaʻi, na faalauiloa e Flavius Josephus, o se tusitala taʻutaʻua o talafaasolopito Iutaia, lenei aai e faapea, “e sili ona matagofie i Kalilaia atoa.” O le aai lea o Sefori. O le ā se mea tatou te iloa i lenei aai?

Ina ua maliu Herota le Sili, pe tusa o le 1 T.L.M., na fouvale ai tagata o le aai o Sefori i le malo Roma, ma iʻu ai ina faatafuna atoatoa lo latou aai. Ona agaʻi ane lea o Anetipa, le atalii o Herota, e nofoia Kalilaia ma Perea, ma sa ia filifilia le vaipanoa ua faatafuna o Sefori e avea ma nofoaga o lona laumua fou. Sa toe fausia le aai i se ata ua tuufaatasia ai fausaga a Eleni ma Roma, peitaʻi sa tele ina nofoia e tagata Iutaia. Na taʻua e le polofesa i mataupu faalotu, o Richard A. Batey, le avea o le aai ma “nofoaga tutotonu e faatonutonu mai ai le pulega a le malo iā Kalilaia ma Perea,” seʻia oo ina fausia e Anetipa i le tusa o le 21 T.A., le aai o Tiperia e fai ma laumua e sui ai Sefori. O le taimi lenā sa soifua ai Iesu i se vaega e latalata ane lava i le aai.

E talitonu le polofesa o James Strange, o lē na eliina ni toegamea i Sefori, e foliga mai sa iai i le aai ni fale e teu uma ai faamaumauga, o se ofisa na gafa ma mataupu tau tupe, o se fale na teu ai auupega, o faletupe, o ofisa o le malo, ma maketi sa faatau atu ai oloa e gaosi i le ʻele, o tioata, o mea e gaosi i le uʻamea, o maatāua, ma le lasi o taumafa eseese. Sa iai foʻi tagata e lalagaina so o se mea, o tagata sa faatau atu lavalava, ma faleoloa e faatau ai ato, o meafale, o mea faamanogi, ma isi oloa uma faapena. I lenā taimi pe tusa ma le 8,000 i le 12,000 le faitau aofaʻi o tagata o le aai.

Pe na iai se taimi na asiasia ai e Iesu lenei aai vevesi i fefaatauaʻiga, lea e na o se itula le umi e savali mai ai i Nasareta? E lē o taʻu maia e Evagelia se tali. Peitaʻi, i le The Anchor Bible Dictionary o loo taʻua ai, “o se tasi o auala sa faaaogā e malaga ai mai Nasareta e agaʻi atu i Kana i Kalilaia, sa ui atu i Sefori.” (Ioane 2:1; 4:46) Afai e te i Nasareta, e mafai ona e iloa mai ai mauga o Sefori, lea e toetoe lava 400 futu lona maualuga aʻe na i le vanu. E iai le talitonuga o nisi, ina ua taʻua e Iesu le talafaatusa faapea, “e lē mafai ona lilo le aai ua tū i luga o le mauga,” atonu o le aai lea sa i lona finagalo.—Mataio 5:14.

Ina ua mavae atu le faatafunaga o Ierusalema i le 70 T.A., ona avea lea o Sefori ma aai autū o tagata Iutaia i Kalilaia, ma mulimuli ane o i inā sa faatulaga e avea ma nofoaga o le fono maualuga a Iutaia, po o le ʻau Saniterini. Ma na iai se vaitaimi, na matuā taʻutaʻua ai i le avea ma nofoaga tutotonu o aʻoaʻoga a tagata atamamai o Iutaia.

[Faafanua/​Ata i le itulau 32]

(Tagaʻi i le lomiga mo le ata atoa)

Vai o Kalilaia

KALILAIA

Kana

Tiperia

SEFORI

Nasareta

PEREA

[Faamatalaga i Ata i le itulau 32]

Mea e gaosi i le ʻele: Na eliina aʻe e le Wohl Archaeological Museum, Herodian Quarter, Jewish Quarter. O mea a le Company for the Reconstruction of the Jewish Quarter in the Old City of Jerusalem, Ltd