Na Latou Fananau Mai i le Nuu Filifilia o le Atua

“Na filifilia oe e Ieova lou Atua ina ia avea ma nuu mona.”—TEUTERONOME 7:6.

1, 2. O ā gaoioiga mamana na faatino e Ieova mo se lelei o ona tagata, ma o le ā le faiā na osia ai e le nuu o Isaraelu ma le Atua?

I LE 1513 T.L.M., na osia ai e Ieova ma ana auauna i le lalolagi se faiā fou ma ia. O le tausaga lenā na ia faamasiasia ai le malo malosi sa iai o le lalolagi, ae faasaʻoloto tagata Isaraelu mai lo latou nofo pologa. O lona faia faapea, na avea ai o ia ma o latou Faaola, o Lē Ona i latou. Peitaʻi a o leʻi gaoioi le Atua, na ia fetalai atu iā Mose: “Fai atu i le fanauga a Isaraelu, O aʻu o Ieova, ou te aumaia outou i lalo o avega mamafa a Aikupito; ou te laveaʻi mai foʻi iā te outou ai a latou galuega, ou te faaolaina mai foʻi outou i le lima faaloaloa ma sala tetele. Ou te faia outou moʻu nuu, e fai foʻi aʻu mo outou Atua.”—Esoto 6:6, 7; 15:1-7, 11.

² Ina ua faatoʻā taunuu la latou Savaliga mai Aikupito, ona osia lea e le fanauga a Isaraelu se feagaiga ma lo latou Atua o Ieova. Lona uiga, na i lo le toe feutagaʻi mai o Ieova i tagata taʻitoʻatasi, i aiga, pe i ʻauaiga, ae o lea ua iai i le lalolagi ni tagata o Ieova ua faamaopoopoina lelei o se nuu e tasi. (Esoto 19:5, 6; 24:7) Sa ia tuuina mai i lona nuu tulafono na pulea ai o latou olaga i aso taʻitasi, aemaise i la latou tapuaʻiga. Na taʻu atu e Mose i le nuu: “O ifea se nuu mamalu ua latalata i ai lo latou atua, e pei o Ieova lo tatou Atua ua latalata mai i mea uma lava ua tatou valaau atu ai iā te ia? O ifea foʻi se nuu mamalu e i ai tulafono ma faamasinoga tonu, e pei o lenei tulafono uma ua ou tuuina atu iā te outou i le aso nei?”—Teuteronome 4:7, 8.

Ua Fananau Mai i se Nuu o Molimau

3, 4. O le ā le māfuaaga tāua na faatulaga ai Isaraelu o se malo?

³ I ni senituri mulimuli ane, na faamanatu atu ai e Ieova i le nuu o Isaraelu e ala i lana perofeta o Isaia, le māfuaaga tāua o lo latou iai o se nuu. Na taʻu atu e Isaia: “O loo faapea ona fetalai mai o Ieova, o lē na faia oe, Iakopo e, ma na faia oe, Isaraelu e; aua le fefe, auā ua ou faatauina oe, ua ou valaauina oe i lou lava igoa; e faia oe moʻu. Auā o aʻu o Ieova lou Atua, o le Paia o Isaraelu, lou Faaola; . . . au mai ia oʻu atalii ai mea mamao, ma oʻu afafine ai le tuluʻiga o le lalolagi; o i latou uma ua igoa i loʻu igoa, na ou faia ia viia ai aʻu; na aʻu gaosia ma ou faia lava i latou. Ua fetalai mai Ieova, O outou o aʻu molimau, ma laʻu auauna o lē na aʻu filifilia; . . . O le nuu lenei na aʻu faia mo aʻu; latou te taʻuatua loʻu viiga.”—Isaia 43:1, 3, 6, 7, 10, 21.

 ⁴ Talu ai o Isaraelu o ni tagata ua taʻua ai le suafa o Ieova, ua avea i latou ma molimau i lona silisili ese a o maimoa mai isi atunuu. O i latou o tagata ‘na faia ina ia viia ai Ieova.’ Sa tatau ona latou ‘toe taʻutaʻua le viiga o Ieova,’ faamatala atu ana galuega mamana o le laveaʻiga, ma faamamaluina lona suafa paia. Pe a faafaigofie le manatu, sa avea i latou ma malo o molimau mo Ieova.

5. O ā vala na avea ai Isaraelu ma nuu ua tuuina atu iā Ieova?

⁵ I le senituri lona 11 T.L.M., na faaalia mai ai e le tupu o Solomona e faapea na faatulaga e Ieova le fanauga a Isaraelu e avea ma nuu e vavae ese mai isi nuu uma. Na ia tatalo iā Ieova: “Na e vavae mai iā te i latou ai nuu uma i le lalolagi e fai mou tofi.” (1 Tupu 8:53) Sa iai foʻi se faiā faapitoa a tagata taʻitoʻatasi o Isaraelu ma Ieova. I se taimi muamua, na taʻu atu e Mose iā i latou: “O fanau outou a Ieova lo outou Atua; . . . Auā o le nuu paia lava oe mo Ieova lou Atua.” (Teuteronome 14:1, 2) O le mea lea, sa lē manaʻomia ai e fanau Isaraelu ona faia sa latou tuuina atu iā Ieova. E fananau mai lava ua avea i latou ma vaega o le nuu ua tuuina atu i le Atua. (Salamo 79:13; 95:7) Sa aʻoaʻoina tupulaga fou uma i tulafono a Ieova, ma sa tatau ona latou tausia ona o le feagaiga ua osia e Isaraelu ma Ieova.—Teuteronome 11:18, 19.

Sa Saʻoloto e Filifili

6. O le ā le filifiliga sa tatau i tagata Isaraelu taʻitoʻatasi ona fai?

⁶ E ui sa fananau mai le fanauga a Isaraelu i se nuu ua tuuina atu, ae sa tatau i tagata taʻitoʻatasi ona fai lana lava filifiliga e auauna ai i le Atua. A o leʻi ulu i le Nuu Folafolaina, na taʻu atu e Mose iā i latou: “Ou te valaau i le lagi ma le lalolagi i le aso nei e fai ma molimau iā te outou, ua ou tuuina atu i ou luma o le ola ma le oti, o le manuia ma le malaia; o lenei, ia e filifili i le ola, ina ia ola ai oe atoa ma lau fanau; ina ia e alofa atu iā Ieova lou Atua, ma e faalogo i lona siʻufofoga, ma ia e pipii atu iā te ia; auā o lou ola ia, ma lē na te faafualoaina ou aso; ina ia e mau i le laueleele sa tautō ai Ieova i ou tamā, o Aperaamo, ma Isaako, ma Iakopo, e foaʻiina atu iā te i latou.” (Teuteronome 30:19, 20) Sa tatau la i tagata taʻitoʻatasi o Isaraelu ona filifili pe alolofa iā Ieova, faalogo i lona siʻufofoga, ma tumau faamaoni iā te ia. Talu ai sa latou saʻoloto e filifili, na tatau foʻi la ona latou tatalia āuga o a latou filifiliga.—Teuteronome 30:16-18.

7. O le ā na tupu ina ua mavae atu le tupulaga a Iosua?

⁷ Ua faataʻitaʻia manino mai e le vaitaimi o Faamasino āuga e oo i ai le faamaoni ma le lē faamaoni. A o lata ina amata lenā vaitaimi, sa mulimuli atu tagata Isaraelu i le faaaʻoaʻoga lelei a Iosua ma manuia ai. “Sa auauna le nuu iā Ieova i aso uma o Iosua, ma aso uma o toeaina [o] ē na ola mai a ua mavae Iosua, o ē na iloa galuega tetele uma a Ieova na ia faia mo Isaraelu.” Peitaʻi i se taimi mulimuli ane talu le maliu o Iosua, “ona tupu ai lea o le tasi tupulaga o ē na lē iloa Ieova ma ana galuega na ia faia mo Isaraelu. Ona amio leaga lea o le fanauga a Isaraelu i luma o Ieova.” (Faamasino 2:7, 10, 11) E foliga mai sa leʻi faatāua e le tupulaga fou na sosoo ane, lo latou tofi o ni tagata o le nuu ua tuuina atu, lea sa faatino ai e Ieova galuega mamana i taimi ua tuanaʻi auā so latou manuia.—Salamo 78:3-7, 10, 11.

Faatinoina lo Latou Tuuina Atu

8, 9. (a) O le ā le faatulagaga na mafai ai e tagata Isaraelu ona faaalia lo latou tuuina atu iā Ieova? (e) O le ā na maua e i latou na ofoina atu taulaga e fai i le lotomalie?

⁸ Na saunia e Ieova ni avanoa mo ona tagata e faatino ai lo latou tulaga o se nuu ua tuuina atu. Mo se faataʻitaʻiga, sa aofia i lana Tulafono le faia o taulaga, o nisi o na taulaga o se faatonuga sa tatau lava ona latou faia, a o isi taulaga sa tuu i le lotomalie.  (Eperu 8:3) O taulaga mū, o taulaga i meaʻai, ma taulaga faafetai, o taulaga uma na tuu i le lotomalie—o meaalofa sa foaʻiina atu iā Ieova ina ia maua lona finagalo malie, ma faaalia ai foʻi le agaga faafetai.—Levitiko 7:11-13.

⁹ O na taulaga tauofo pe tuu i le lotomalie, sa fiafia ai le finagalo o Ieova. O taulaga mū ma taulaga i meaʻai sa taʻua faapea, o ni “mea manogi lelei iā Ieova.” (Levitiko 1:9; 2:2) Pe a fai taulaga faafetai, sa faaaogā le toto ma le gaʻo mai le manu e ofo atu iā Ieova, a o vaega o le aano o le manu sa taumafa e ositaulaga ma lē e ana le taulaga. Sa pei lenā o se ʻaiga faafaatusa o loo faaatagia atu ai se faiā filemu ma Ieova. Na taʻua i le Tulafono: “Afai foʻi tou te faia se taulaga faafetai iā Ieova, ia outou fai taulaga ina ia alofagia outou.” (Levitiko 19:5) E ui o tagata uma o Isaraelu sa tuuina atu iā Ieova mai lo latou fananau mai, peitaʻi o i latou na naunau moni e fai Ieova ma o latou Atua, sa latou ofoina atu taulaga sa fai i lo latou lotomalie, ma ‘alofagia ai i latou’ ma matuā faatamaoaigaina ai.—Malaki 3:10.

10. Na faapefea ona faaalia e Ieova lona lē fiafia i aso o Isaia ma aso o Malaki?

¹⁰ Peitaʻi, sa masani pea ona lē faamaoni le nuu tuuina atu o Isaraelu iā Ieova. Na fetalai Ieova iā i latou e ala i le perofeta o Isaia: “Ua e lē aumaia iā te aʻu o mamoe o au taulaga mū; ua e lē viia foʻi aʻu i au taulaga; ua lē mafatia oe e aʻu i taulaga i mea e ʻai.” (Isaia 43:23) E lē gata i lea, o taulaga e leʻi faia mai se lotomalie ma se agaga faafetai, sa leai se tāua i le silafaga a Ieova. Mo se faataʻitaʻiga i aso o le perofeta o Malaki, pe tusa ma le tolu selau tausaga talu ona mavae atu Isaia, na faaaogā ai e tagata Isaraelu ni manu mamaʻi e osi ai a latou taulaga. O lea, na taʻu atu ai e Malaki iā i latou: “E leai lava soʻu fiafia iā te outou, ua fetalai mai ai Ieova o ʻau; ou te lē talia foʻi se taulaga ai o outou lima. . . . ua outou aumaia foʻi le mea ua fāoa, ma le mea pipili, ma le mea e maʻi; ua outou au mai ai ma taulaga? Ou te talia ea lea mea ai o outou lima? ua fetalai mai ai Ieova.”—Malaki 1:10, 13; Amosa 5:22.

 Na Lē Toe Avea ma Nuu ua Tuuina Atu

11. O le ā le avanoa na tuuina atu iā Isaraelu?

¹¹ I le taimi na avea ai Isaraelu ma nuu tuuina atu iā Ieova, sa ia folafola iā i latou: “Afai tou te matuā faalogo mai i loʻu leo, ma tausiusi i laʻu feagaiga, ona fai lea [o] outou ma oloa tāua moʻu, e sili i nuu uma; auā o loʻu lava le lalolagi uma. E fai foʻi outou ma malo o ositaulaga, ma nuu paia mo aʻu.” (Esoto 19:5, 6) O le a aliaʻi mai iā i latou le Mesia na folafolaina, ma latou maua ai le uluaʻi avanoa e avea ma sui o le pulega o le Malo o le Atua. (Kenese 22:17, 18; 49:10; 2 Samuelu 7:12, 16; Luka 1:31-33; Roma 9:4, 5) Peitaʻi, o le toʻatele o tagata o Isaraelu sa leʻi tausisi i lo latou tuuina atu. (Mataio 22:14) Na latou teena le Mesia, ma iʻu lava ina latou fasiotia o ia.—Galuega 7:51-53.

12. O ā fetalaiga a Iesu e faaalia ai, na lē toe talia e Ieova Isaraelu e avea mona nuu tuuina atu?

¹² I ni nai aso a o leʻi maliu Iesu, na ia fetalai atu ai i taʻitaʻi lotu Iutaia: “Tou te leʻi faitaulia lava ea i Tusi, O le maa na lafoaʻiina e tufuga fai fale, ua fai lea ma maa tulimanu aupitoaluga; o le mea lea na faia e le Alii, tatou te ofo ai pe a vaavaai atu i ai? O le mea lea ou te fai atu ai iā te outou, E aveesea le malo o le Atua iā te outou, a e tuuina atu i se nuu e au mai ai ona fua.” (Mataio 21:42, 43) Na taʻua e Iesu le lē toe taliaina e Ieova o le fanauga a Isaraelu e avea ma nuu ua tuuina atu iā te ia. Na ia fetalai: “Ierusalema e, Ierusalema e, o lē fasiotia perofeta, ma fetogi i maa i ē ua aauina atu iā te oe; ua tele lava oʻu manaʻo e faapotopoto i lau fanau, e pei o le moa ona ofaofataʻi i lana toloaʻi i lalo i ona apaʻau a e leʻi mafafai outou. Faauta, ua tuua lo outou fale, e faatafunaina.”—Mataio 23:37, 38.

Se Isi Nuu Fou Tuuina Atu

13. O le ā le faamatalaga faavaloaga na fetalai i ai Ieova i aso o Ieremia?

¹³ I taimi o le perofeta o Ieremia, na valoia ai e Ieova se mea fou e uiga i ona tagata. E faitauina faapea: “O loo fetalai mai Ieova, Faauta, e oo i ona aso ou te osia ai le feagaiga fou ma le aiga o Isaraelu, ma le aiga o Iuta. E lē pei o le feagaiga na ou osia ma o latou tamā i le aso na ou tago ai i o latou lima e aumaia ai i latou mai le nuu o Aikupito; o laʻu feagaiga lea na latou solia, o aʻu foʻi na ou ʻinoʻino ai iā te i latou, ua fetalai mai ai Ieova; a o lenei le feagaiga ou te osia ma le aiga o Isaraelu, pe a mavae ia aso, o loo fetalai mai ai Ieova, ou te tuuina laʻu tulafono i totonu iā te i latou, ma ou tusi ai i o latou loto; e fai foʻi aʻu mo latou Atua, o i latou foʻi e fai moʻu nuu.”—Ieremia 31:31-33.

14. O anafea ma e faavae i le ā, na amata mai ai se nuu fou ua tuuina atu iā Ieova? Faamatala po o ai lenā nuu fou.

¹⁴ Na faataatia le faavae o lenei feagaiga fou ina ua maliu Iesu ma tauaao atu i lona Tamā le tāua o lona toto masaa i le 33 T.A. (Luka 22:20; Eperu 9:15, 24-26) Ae peitaʻi, ina ua liligi ifo le agaga paia i le Penetekoso 33 T.A. ma le fanau mai o se nuu fou, “le Isaraelu [a] le Atua,” o inā loa na amata ai ona faagaoioia le feagaiga fou. (Kalatia 6:16; Roma 2:28, 29; 9:6; 11:25, 26) Ina ua tusi atu le aposetolo o Peteru i Kerisiano faauuina, na ia faalauiloa atu: “O le tupulaga ua filifilia outou, o tupu  ma ositaulaga, o le nuu paia, ma le nuu na faatauina mai e le Atua ina ia outou taʻutaʻu atu ana galuega lelei—o lē na valaau iā te outou nai le pōuliuli e oo i lona lava malamalama e matuā ofo ai; o ē na lē fai ma nuu anamua, a o ona pō nei ua fai ai ma nuu o le Atua.” (1 Peteru 2:9, 10) Na faaiʻuina ai loa le faiā faapitoa a Ieova ma le nuu faaletino o Isaraelu. I le 33 T.A., na aveesea ai faamanuiaga a Ieova mai iā Isaraelu faaletino, ae avatu i le Isaraelu faaleagaga, le faapotopotoga Kerisiano, ‘o se nuu e aumai ai fua’ o le Malo Faa-Mesia.—Mataio 21:43.

Tuuina Atu le Tagata Lava Ia

15. I le aso o le Penetekoso 33 T.A., o le ā le papatisoga na faalaeiauina e Peteru lana ʻaufaalogologo ina ia papatiso ai?

¹⁵ Ina ua mavae le Penetekoso 33 T.A., sa tatau i tagata taʻitoʻatasi uma, po o se Iutaia po o se Nuu Ese, ona fai lana ia lava tuuina atu i le Atua ma papatisoina “i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia.” * (Mataio 28:19) I le aso Penetekoso, na taʻu atu ai e Peteru i tagata Iutaia ma tagata liulotu o ē na talia le upu: “Inā salamō ia, ma ia taʻitasi ma papatisoina outou uma i le suafa o Iesu Keriso, mo le faamagaloina o agasala; ona maua lea e outou o le mea foaʻi fua mai, o le Agaga Paia lea.” (Galuega 2:38) Sa tatau i na tagata Iutaia ma ē liulotu ona faailoa atu i lo latou papatisoga e faapea, e lē gata ua tuuina atu o latou ola iā Ieova, ae ua latou taliaina foʻi Iesu, o le auala lea e faamagaloina ai e Ieova a latou agasala. Sa tatau ona latou amanaʻia lona tulaga o le Ositaulaga Sili a Ieova, ma o lo latou Taʻitaʻi, o le Ulu o le faapotopotoga Kerisiano.—Kolose 1:13, 14, 18.

16. I aso o Paulo, na faapefea ona avea tagata ua amiotonu, mai Iutaia ma Nuu Ese, ma vaega o le Isaraelu faaleagaga?

¹⁶ I tausaga mulimuli ane, na taʻua ai e le aposetolo o Paulo: “Ua ou muaʻi folafola atu iā te i latou i Tamaseko, atoa ma Ierusalema, ona oo lea i le nuu uma lava o Iutaia, atoa ma nuu ese, ina ia salamō i latou, ma liliu mai i le Atua, ma ia latou faia amio e tatau ma le salamō.” (Galuega 26:20) Ina ua uma ona faatalitonu e Paulo tagata Iutaia ma Nuu Ese faapea o Iesu o le Keriso, le Mesia, ona ia fesoasoani atili lea iā i latou ina ia tuuina atu ma papatisoina. (Galuega 16:14, 15, 31-33; 17:3, 4; 18:8) Ma ina ua liliu atu na soo fou i le Atua, na avea loa i latou ma sui o le Isaraelu faaleagaga.

17. O le ā le galuega o le faamaufaailogaina ua lata ona māeʻa, ae o le ā le isi galuega o loo vave lona faagasologa?

¹⁷ I aso nei, ua lata mai le faamaufaailogaina faaiʻu o ē o loo totoe o le Isaraelu faaleagaga. Pe a māeʻa, ona faatonuina loa lea o “agelu e toʻafā” o loo taofiofia matagi e fā o le faaumatiaga o “le puapuaga tele,” ina ia tatala mai na matagi. I le taimi nei, o loo saosaoa le faagasologa o le aoaoina o le “motu o tagata e toʻatele,” o ē faamoemoe e ola e faavavau i le lalolagi. O i latou nei o “isi mamoe,” o loo filifili saʻoloto e faaalia lo latou faatuatua i “le toto o le Tamaʻi mamoe,” ma papatisoina e faailoga ai lo latou tuuina atu iā Ieova. (Faaaliga 7:1-4, 9-15; 22:17; Ioane 10:16; Mataio 28:19, 20) O nisi o i latou, o le toʻatele o talavou na tausi aʻe e ni mātua Kerisiano. Afai o oe o se tasi o na talavou, e mautinoa o le a e fiafia e faitau le mataupu o loo sosoo mai.

[Faamatalaga pito i lalo]

O se Autaluga

• Aiseā sa lē manaʻomia ai mo talavou Isaraelu ona faia e le tagata lana lava tuuina atu iā Ieova?

• Na ono mafai faapefea e le fanauga a Isaraelu ona faataʻitaʻia le tausisia o lo latou tuuina atu?

• Aiseā na lē toe talia ai e Ieova le avea o Isaraelu ma ona nuu tuuina atu, ma na faapefea ona suia?

• I le Penetekoso 33 T.A. ma faasolo mai ai, o le ā na faia e tagata Iutaia ma Nuu Ese ina ia avea ai ma sui o le Isaraelu faaleagaga?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 21]

Na fananau mai talavou Isaraelu ua avea ma sui o le nuu filifilia o le Atua

[Ata i le itulau 23]

Sa tatau i tagata taʻitoʻatasi o Isaraelu ona faia lana lava filifiliga e auauna atu ai i le Atua

[Ata i le itulau 23]

O taulaga tauofo na avea o se avanoa e faaalia ai e tagata Isaraelu lo latou alofa mo Ieova

[Ata i le itulau 25]

Ina ua mavae le Penetekoso 33 T.A., sa tatau i soo o Keriso ona tuuina atu e le tagata ia lava i le Atua, ma faailoga i le papatisoga