Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Paruka le Failautusi Faamaoni a Ieremia

Paruka le Failautusi Faamaoni a Ieremia

Paruka le Failautusi Faamaoni a Ieremia

E TE masani iā “Paruka le atalii o Neria”? (Ieremia 36:4) E na o le fā mataupu o le Tusi Paia o loo taʻua ai lenā tagata, ae ua lauiloa i le ʻaufaitau o le Tusi Paia, o ia o le failautusi ma o se uō mamae a le perofeta o Ieremia. Sa ola aʻe faatasi i laʻua ma molimauina tausaga e 18 o faafitauli sa fetaiaʻi ma le malo o Iuta, le faaumatiaga aʻiaʻi o Ierusalema e ʻautau a Papelonia i le 607 T.L.M., ma le faaaunuua ai i Aikupito.

E leʻi leva tele atu, na maua ai ni bulla * se lua mai le senituri lona fitu T.L.M. o loo pipii ai le faaupuga “O Berekhyahu [le taʻu faa-Eperu o Paruka], le atalii o Neriyahu [le taʻu faa-Eperu o Neria], le Tusiupu, e ana lenei mea,” ma o inā na uaʻi atu ai le naunau fia iloa o tagata popoto i lenei tagata o loo taʻua lona igoa i le Tusi Paia. O ai Paruka? O lē fea gafa e tupuga mai ai lona aiga? E faapeʻī sona tulaga tau aʻoaʻoga, ma sona tulaga faaleolaga nei? O le ā ua faailoa mai i lona maumauaʻi e mafuta iā Ieremia? O le ā se lesona tatou te aʻoaʻoina mai iā te ia? E maua tali pe a saʻili atu i tala a le Tusi Paia ma faamatalaga o talafaasolopito o loo maua.

Talaaga ma Tulaga

E talitonu le toʻatele o tagata atamamai i aso nei, o Paruka e tupuga mai se aiga sa lauiloa i le tomai tau tusiupu i Iuta. E iai ni māfuaaga o le latou mau. Mo se faaaʻoaʻoga, o loo taʻua e faamatalaga a le Tusi Paia Paruka i se taʻu faapitoa o “le tusiupu.” O loo taʻua foʻi i le Tusi Paia, o Seraia lona uso, o se alii tāua i le maota o le tupu o Setekaia.—Ieremia 36:32; 51:59.

Na tusi mai le tagata suʻesuʻe i toegā mea anamua, o Philip J. King e uiga i tusiupu i aso o Ieremia: “O tusiupu, o nisi e mai se vasega o ni tagata atamamai, sa lauiloa i Iuta a o faaiʻuiʻu senituri lona fitu ma le amataga o le senituri lona valu T.L.M. . . . O lenā taʻu sa faaee i alii sili sa auauna i le maota o le tupu.”

E lē gata i lea, i le tala o loo i le mataupu e 36 o le Ieremia lea o le a tatou auʻiliʻilia, o loo taʻua ai le manatu faapea, sa mafai ona fesootaʻi atu Paruka i le ʻaufaufautua a le tupu, ma sa faataga na te faaaogā le potu fono o faufautua a Kimaria, o se aloalii po o se alii sili. O le isi lenei māfuaaga na taʻua e le tagata suʻesuʻe i mataupu faale-Tusi Paia, o James Muilenberg: “Sa mafai ona ulu atu Paruka i le potu fono a faufautua, talu ai sa iai sona nofoaga fetaui i inā, ma o ia foʻi o se sui o alii na galulue i le maota o le tupu, o ē na potopoto ane i se faatasiga tāua mo le faitauina atu i le lautele o le tusi tāʻai. O ia o se tasi o na alii.”

E iai foʻi se isi māfuaaga na toe taʻua e le lomiga, Corpus of West Semitic Stamp Seals mo le tulaga o Paruka: “Ona o lea sa maua faatasi le bulla a Berekhyahu ma se faaputuga tele o bulla a isi alii sili, ua talafeagai ai la ona manatu faapea, sa iai faatasi Paruka/Berekhyahu ma isi alii sili, ma sa latou galulue faatasi i lenā lava tulaga.” O faamatalaga o loo maua e faaalia ai, o Paruka ma lona uso o Seraia, o i laʻua o ni alii sili sa lagolago atu i le perofeta faamaoni o Ieremia, i tausaga sa tutupu ai le tele o mea a o leʻi oo i le faaumatiaga o Ierusalema.

Sa Lagolago iā Ieremia i Mataupu Lautele

I le faagasologa mai o igoa o loo taʻua i le Tusi Paia, o le uluaʻi taimi lava o loo taʻua ai Paruka, o le mataupu e 36 o le tusi a Ieremia, “i le fā o tausaga o Ioakima,” pe tusa lenā o le 625 T.L.M. E oo ane i lenā taimi, tusa ua 23 tausaga talu ona auauna Ieremia o se perofeta.—Ieremia 25:1-3; 36:1, 4.

O le taimi lenā na fetalai atu ai Ieova iā Ieremia: “Ia e ave se tusi tāʻai, ma e tusi i ai upu uma ua ou fai atu ai iā te oe iā Isaraelu, ma Iuta, ma nuu uma, e afua i . . . ona pō lava o Iosia, e oo i le aso nei.” Ua faapea mai atili le tala: “Ona valaau ai lea o Ieremia iā Paruka le atalii o Neria; ua tusia foʻi i le tusi tāʻai e Paruka mai le fofoga o Ieremia o afioga uma a Ieova, na ia fetalai mai ai iā te ia.”—Ieremia 36:2-4.

Aiseā na valaau ai iā Paruka? Na faapea atu Ieremia iā te ia: “Ua puipuia aʻu; ou te lē mafai ona alu atu i le fale o Ieova.” (Ieremia 36:5) E manino mai sa puipuia pe na faasā ona ulu atu Ieremia i le lotoā o le malumalu lea sa tatau ona faitau ai le feʻau mai iā Ieova; atonu pe ona o ana uluaʻi feʻau ia na feita ai le ʻaufaitaulaga ma perofeta. (Ieremia 26:1-9) E mautinoa lava o Paruka o se tagata sa moni lona naunau e tapuaʻi iā Ieova, ma sa ia ‘faia foʻi mea uma na fai atu ai le perofeta o Ieremia iā te ia.’—Ieremia 36:8.

Sa tatau ona umi se taimi o faagasolo le tusiaina o lapataʻiga sa tuuina mai mo le silia i le 23 tausaga ua mavae; pe atonu foʻi sa faatalitali Ieremia mo se taimi talafeagai e tusia ai. Peitaʻi iā Novema po o Tesema i le 624 T.L.M., na ‘faitau ai ma le leotele e Paruka mai le tusi, upu a Ieremia i le fale o Ieova, i le potu o Kimaria a o faalogo ai le nuu uma.’—Ieremia 36:8-10.

Na alu atu Mekaio le atalii o Kimaria ma taʻu atu i lona tamā ma isi alii uma le mea na tupu, ona latou auina atu ai lea o le feʻau iā Paruka ina ia toe faitau leotele mai le tusi tāʻai. Ua faapea le tala: “Ua latou faalogo i ia upu uma, ona latou fefefe ai lea, o le tasi ma le tasi, ma latou fai mai iā Paruka, Matou te taʻu atu lava ia upu uma i le tupu. . . . Inā alu ia, lua te lalafi, oulua ma Ieremia, aua neʻi iloa e se tasi po o fea lua te i ai.”—Ieremia 36:11-19.

Ina ua faalogo le tupu o Ioakima i le mea na tusia e Paruka a o faalau ane i ai e Ieremia, sa matuā ita le tupu ma ia titipi ai le tusi i le polo po o le pelu, ma lafo i le afi, ma poloaʻiina ana auauna ina ia latou pupuʻe iā Ieremia ma Paruka. Ae tusa ai ma le afioga a Ieova, sa mafai e nei tane e toʻalua ona la toe tusia se isi kopi o le tusi tāʻai a o lalafi.—Ieremia 36:21-32.

E mautinoa sa malamalama lelei Paruka i lamatiaga o lenei tofiga. Sa tatau ona ia iloa faamataʻuga sa fesagaʻi ma Ieremia i ni tausaga muamua atu. Sa tatau foʻi ona ia faalogo i le iʻuga mataʻutia na oo iā Uria, lea sa vavalo “e pei o upu uma a Ieremia” ae na fasiotia ai e le tupu o Ioakima. Ae ui i lea, sa lotomalie pea Paruka e faaaogā ona tomai ma ona sootaga ma alii sili o le malo, e lagolago atu ai i le tofiga o Ieremia.—Ieremia 26:1-9, 20-24.

Aua le Saʻilia “Mea Tetele”

A o tusia le uluaʻi tusi tāʻai, sa feagai Paruka ma se vaitaimi o mafatiaga. Na ia alaga: “Oi talofa iā te aʻu! auā ua faaopoopoina e Ieova le faanoanoa i loʻu tigā; ua ou lailoa i loʻu mapuitigā, ou te lē maua foʻi sina mapu.” O le ā le māfuaaga o lenei mala?—Ieremia 45:1-3.

E lē o matuā manino mai se tali maʻoti. Ae seʻi faaata i lou mafaufau le tulaga o Paruka. A fua i le tusa ma le 23 tausaga o avatu pea lapataʻiga i le nuu o Isaraelu ma Iuta, o lona uiga ua matuā mautinoa ai le malosi tele o le fouvale ma le tetee o nei tagata iā Ieova. O le faaiʻuga a Ieova ina ia faaumatia Ierusalema ma Iuta, ae faaaunuua le nuu mo le 70 tausaga i Papelonia—o feʻau na faaalia e Ieova i lenā lava tausaga ma atonu foʻi sa tusia i le tusi tāʻai—atonu o se mea na faateʻia ai Paruka. (Ieremia 25:1-11) E lē gata i lea, o lona lagolagosua malosi iā Ieremia i lenā taimi sili ona faigatā, sa ono lamatia ai lona ola ma ono iʻu ai foʻi ina maʻimau lona tulaga ma lana galuega.

Po o le ā lava le tulaga na iai, ae sa faalaa ane Ieova ma fesoasoani iā Paruka ina ia taulaʻi lona mafaufau i le sala faafaamasinoga o loo fotuaʻi mai. Na fetalai Ieova: “O le mea na ou atiina aʻe, ou te lepetia, o le mea foʻi na ou totōina, ou te liaʻiina, o lenei nuu uma lava lea.” Ona ia fautuaina lea o Paruka: “O oe foʻi, ua e saʻili ea mo oe mea tetele? Aua e te saʻilia.”—Ieremia 45:4, 5.

Sa leʻi faapatino mai e Ieova po o ā nei “mea tetele,” ae atonu sa iloa lava e Paruka, pe atonu o ni faanaunauga manatu faapito, le fia lauiloa, po o le tamaoaiga faaletino. Sa fautuaina o ia e Ieova ina ia faasagatonu lelei lona mafaufau ma manatua mea o loo fotuaʻi mai: “Ou te faaoo le malaia i luga o tagata uma, . . . a ou te avatu iā te oe lou ola e fai ma vete i mea uma e te alu i ai.” O le ola o Paruka—o lana meatotino lea e sili ona tāua iā te ia—o le a faasaoina po o fea lava e alu i ai.—Ieremia 45:5.

Ina ua mavae atu nei mea na tutupu e pei ona faamatalaina i le Ieremia mataupu e 36 ma le 45, lea sa tutupu mai le 625 e oo atu i le 624 T.L.M., ona lē toe iai lea o se tala a le Tusi Paia e faatatau iā Paruka, seʻia oo mai i ni masina a o leʻi faaumatiaina e ʻautau a Papelonia Ierusalema ma Iuta i le 607 T.L.M. O le ā na tupu ai?

Ua Toe Lagolagosua Paruka iā Ieremia

O le faamatalaina o le vagaia o Ierusalema e ʻautau a Papelonia, na toe aliali mai ai le igoa o Paruka i faamatalaga a le Tusi Paia. A o ‘puipuia Ieremia i le lotoā o le fale puipui’ na fetalai mai Ieova iā te ia ina ia faatau mai le fasi fanua o le atalii o le uso o lona tamā i Anatota, e fai ma faailoga o le a iai se toe faafoʻisiaga. O inā na tāpā ai Paruka ina ia fesoasoani i le faagaoioiga o pepa faaletulafono mo le faatau.—Ieremia 32:1, 2, 6, 7.

Na faapea mai Ieremia: “Ona ou tusia lea i le tusi, ma ou faamaufaailogaina ai, ma ou amia mai molimau, ma ou fuatia le ario i le fua faatautau. Ona ou ave ai lea o le tusi o le faatau, o lē ua faamaufaailogaina . . . atoa ma lē ua lē faamauina; ua ou ave foʻi le tusi o le faatau iā Paruka.” Ona ia faatonu lea o Paruka ina ia ave nei tusi o le faatau ma tuu i se ipu omea, ina ia teu malu ai. E manatu nisi ʻaufaitofā, ina ua taʻua e Ieremia lona “tusia” o le tusi, atonu pe sa ia faalau atu upu iā Paruka le tusiupu tomai, o lē atonu na tusiaina moni le tusi.—Ieremia 32:10-14; 36:4, 17, 18; 45:1.

Sa mulimuli Paruka ma Ieremia i auala faaletulafono o lenā vaitaimi. O se tasi o vala, ia lua ni kopi o le tusi e fai. O loo faamatala mai i le tusi, Corpus of West Semitic Stamp Seals e faapea: “O le tusi muamua sa taʻua o le ‘tusi ua faamaufaailogaina’ auā sa tāʻai lelei ma faamau i se bulla; o inā sa iai uluaʻi kopi o le feagaiga. . . . O le tusi lona lua, le ‘tusi e lē faamauina’ o le kopi o le tusi ua faamau, sa fuafua e faaaogā mo nisi fuafuaga masani. Lona uiga sa lua faamaumauga, o le mea muamua ma lona kopi, lea na tusia i ni paʻu laau se lua sa faamafolafola mo tusitusiga.” E molimauina foʻi i mea na maua mai toegā o mea anamua le tū masani lea o le teuina o le faamaumauga lona lua i se fagu ele.

O le iʻuga, na puʻe Ierusalema e ʻautau a Papelonia, na latou susunu, ma ave faatagataotaua tagata uma seʻi vaganā ai nai nisi tagata matitiva. Na tofia e Nepukanesa, Ketalia e fai ma kovana. Na tagatavaleina o ia i le lua masina mulimuli ane. Sa fuafua tagata Iutaia na totoe e ō atu i Aikupito, ae semanū e lē o le mea lea na fai atu ai Ieremia e tusa o le feʻau faagaeeina. Ma o inei foʻi la o loo toe taʻua ai le igoa o Paruka.—Ieremia 39:2, 8; 40:5; 41:1, 2; 42:13-17.

Na taʻu atu e taʻitaʻi Iutaia iā Ieremia: “O le pepelo ua e fai mai ai; e leʻi auina mai oe e Ieova lo tatou Atua, ia faapea mai, Aua tou te ō atu i Aikupito e āumau ai; a o Paruka le atalii o Neria, ua ia faaosoina oe iā te i matou, ina ia tuuina atu i matou i lima o Kaletaia, e fasioti i matou, ma tāfea i matou i Papelonia.” (Ieremia 43:2, 3) E foliga mai i le tuuaʻiga, sa talitonu taʻitaʻi Iutaia faapea, na telē lava se taaʻiga a Paruka i le tofiga o Ieremia. Pe na latou manatu ea faapea, ona o le tulaga o Paruka po o lana faauōga faaumiumi ma Ieremia, ua gaoioi ai o ia e sili atu na i lo le na o se tusiupu mo le perofeta? Ia atonu pe o le tulaga lenā, peitaʻi po o ā lava manatu o taʻitaʻi Iutaia, ae o le mea moni lava, o le feʻau sa auina mai iā Ieova.

E ui i lapataʻiga mai iā Ieova, ae sa ō ese lava tagata Iutaia ma avatu faatasi ai ma “Ieremia le perofeta, ma Paruka le atalii o Neria.” Na tusia e Ieremia: “Ona latou ō atu ai lea i le nuu o Aikupito; auā na latou lē faalogo i le siʻufofoga o Ieova; ua oo atu lava i latou i Tapenesa,” o se aai sa i tuaoi i le itu i sasaʻe o le mata o le vai o le Naila, e tuaoi ma Sinai. O inā na lē toe taʻua ai loa Paruka i faamaumauga a le Tusi Paia.—Ieremia 43:5-7.

O le ā se Lesona mo i Tatou Mai iā Paruka?

E tele lesona aogā ua tatou maua mai iā Paruka. O se tasi o lesona matilatila, o lona lotomalie e faaaogā ona tomai aloaʻia ma ona sootaga ma ē o i tulaga maualuluga o le malo, mo le auaunaga iā Ieova, e ui lava i āuga sa oo i ai. E toʻatele Molimau a Ieova i aso nei—o tane ma fafine—o loo iai foʻi lea agaga, e ofoina o latou tomai mo le auaunaga i Peteli, i galuega o faugāfale, ma isi auaunaga faapena. E mafai faapefea ona e faaalia lenei agaga e pei o Paruka?

Ina ua faamanatu atu iā Paruka faapea, a o faagasolo aso faaiʻu o Iuta, sa leai se taimi mo ni ana lava “mea tetele,” e mautinoa sa ia talia lelei lenā faamanatu, auā o lea sa faasaoina lona ola e fai ma vete. E talafeagai foʻi ona tatou faatatauina lenei fautuaga, a o tatou ola ai i nei aso e gata ai. O le folafolaga foʻi lenā a Ieova mo i tatou—o le a faasaoina o tatou ola. Pe mafai ona tatou talia na faamanatu e pei ona sa talia ai e Paruka?

E iai foʻi se lesona aogā tatou te aʻoaʻoina mai lenei tala. Sa fesoasoani Paruka iā Ieremia ma lona tauusoga ina ia faagaoioi uma faatulagaga faaletulafono sa manaʻomia mo le la feagaiga tau pisinisi, e ui lava o ni tauaiga uma nei tane. O se faaaʻoaʻoga faale-Tusi Paia lenei mo Kerisiano o loo fai ni feagaiga faapisinisi ma isi o latou uso ma tuafāfine faaleagaga. O se faatulagaga faale-Tusi Paia e talafeagai ma e alofa, le tusitusi uma i lalo o ni maliega faapisinisi e fai.

E ui ina puupuu se taimi o loo taʻua ai Paruka i le Tusi Paia, ae ua matuā tatau ma onomea ona amanaʻia o ia e Kerisiano uma i aso nei. Po o le a e faataʻitaʻi ea i le faaaʻoaʻoga matagofie a lenei tusiupu faamaoni a Ieremia?

[Faamatalaga pito i lalo]

^ pala. 3 O le bulla o se tamaʻi potopotoi ele sa faaaogā e faapipii ai le manoa lea e fusi ai se tusi na taʻaiʻai ma o loo iai ni faamatalaga tāua. O lenei ele e oomi i ai se faamaufaailoga, e faailoa ai lē e ana le tusi po o lē na avatu ai le tusi.

[Ata i le itulau 16]

Le bulla a Paruka

[Faamatalaga i Ata]

Bulla: Faaaloaloga a le Fale Mataaga a Isaraelu, i Ierusalema