Ua Faaalialia le Anetikeriso

O LE a faapefea ona e puipuia oe pe afai na e faalogo o loo pepesi se faamaʻi mataʻutia i lou vaipanoa? Atonu o le a e taumafai ia malosi lelei lou tino e tetee ai i le faamaʻi, ma e taumamao ese foʻi mai tagata ua aafia ai. O le mea foʻi lenā e tatau ona tatou faia i le itu faaleagaga. Fai mai le Tusi Paia, ‘ua iai nei i le lalolagi’ le anetikeriso. (1 Ioane 4:3) Afai tatou te lē fia aafia i se “faamaʻi,” e tatau la ona tatou mātaulia lelei “ē o loo feaveaʻia” lenā maʻi, ma ʻalofia i latou. O le mea e lelei ai, o loo tele faamatalaga a le Tusi Paia e uiga i lenā mataupu.

O le “anetikeriso” o lona uiga e “tetee (pe na i lo o) Keriso.” Pe a faalautele le manatu, o lona uiga o loo faasino i ē uma e tetee pe faapea mai ma le pepelo, o i latou o Keriso po o sui o Keriso. O Iesu lava na fetalai: “O sē lē ʻau iā te aʻu, e ʻau ese lea iā te aʻu [po o le anetikeriso]; o sē lē faaputu faatasi ma aʻu, e faataapeape lea.”—Luka 11:23.

E silia ma le 60 tausaga talu ona maliu Iesu ma toe faatūina aʻe i le lagi, na tusi mai ai Ioane e faatatau i anetikeriso. O lea la, e faigofie ona malamalama i gaoioiga a anetikeriso, pe a iloa le auala o loo afaina ai soo faamaoni o Iesu o i le lalolagi ona o i latou.—Mataio 25:40, 45.

O le Anetikeriso, e Tetee i Soo o Keriso

Na lapataʻia e Iesu ona soo, o le a ʻinoʻino le lalolagi iā i latou. Na ia fetalai: “Ona latou tuuina atu ai lea o outou i le puapuaga, ma latou fasiotia outou; e inosia foʻi outou e nuu uma ona o loʻu igoa. E tutū mai foʻi perofeta pepelo e toʻatele, latou te faasesē foʻi i tagata e toʻatele.”—Mataio 24:9, 11.

Talu ai ua sauāina soo o Iesu ‘ona o lona suafa,’ ua manino ai la o ē faasauā o ni anetikeriso, e tetee iā Keriso. E aofia ai foʻi i le vaega lenā “perofeta pepelo,” o nisi o i latou sa avea muamua ma Kerisiano. (2 Ioane 7)  O nei “anetikeriso e toʻatele” na taʻua e Ioane faapea, “na latou ō ese iā i tatou, a e leʻi ni o tatou i latou; auā pe afai ni o tatou i latou, po ua latou tumau ma i tatou.”—1 Ioane 2:18, 19.

E manino lelei mai i upu a Iesu ma Ioane, o le anetikeriso e lē o faatatauina i se tagata e toʻatasi, ae o ni tagata po o ni vaega eseese se toʻatele. Ona o i latou o perofeta pepelo, o se tasi la o o latou sini, o le faasesēina o tagata i mataupu faalotu. O ā nisi o a latou mailei o loo faaaogā?

Faasalalauina o Pepelo Faalotu

Na lapataʻia e Paulo Timoteo, o lē na la galulue faatasi ina ia faaeteete i aʻoaʻoga a i latou ua liliu ese mai le upu moni, e pei o Umenio ma Fileto, o a la “upu foʻi e aati pei o se papala.” Na toe taʻua e Paulo: “O i laʻua ia ua sesē i le upu moni i lo latou faapea ane, ua mavae lava le toe tū, Ua faaliliu ese ai nisi tagata i le faatuatua.” (2 Timoteo 2:16-18) E foliga mai na aʻoaʻo e Umenio ma Fileto, o le toe tū ua na o se mea faafaatusa, ma ua uma ona toe faatutūina Kerisiano i se uiga faaleagaga. O le mea moni, o le avea o se tasi ma soo moni o Iesu, ua maua ai e lenā tagata le ola e tusa ai ma le silafaga a le Atua e pei ona taʻua e Paulo. (Efeso 2:1-5) Peitaʻi, o le aʻoaʻoga lea na faia e Umenio ma Fileto, ua taʻuleagaina ai le folafolaga na faia e Iesu, i se toe tū moni o le a toe tutū mai ai ē ua maliliu pe a pule le Malo o le Atua.—Ioane 5:28, 29.

I se taimi mulimuli ane, na oo ina fatufatu aʻe lenā aʻoaʻoga o se toe tū faafaatusa, e se vaega na taʻua o le ʻau Gnostic. Ona o le lē manino po o fea tonu e puna mai ai lenā iloa (gnoʹsis i le faa-Eleni), na tuufaatasia ai e le ʻau Gnostic talitonuga faa-Kerisiano e tetee i le upu moni, ma le filosofia faa-Eleni ma talitonuga faalilolilo mai atunuu i sasaʻe. Mo se faataʻitaʻiga, sa latou manatu o mea uma lava e iai o latou tino, o ni mea leaga. O le māfuaaga lenā o lo latou talitonuga, e leʻi afio mai Iesu i  sona tino faaletino, ae sa na ona faafoliga mai na iai sona tino faaletagata—o se talitonuga na taʻua o le Docetism. O le mea tonu lea na lapataʻi mai ai le aposetolo o Ioane.—1 Ioane 4:2, 3; 2 Ioane 7.

O le isi aʻoaʻoga sesē na aliaʻe mai i senituri mulimuli ane, o le talitonuga na taʻua o le Tasitolu paia, lea e faapea mai o Iesu, o ia lava lea o le Atua e Ona le Malosi Uma Lava, ma o le Alo foʻi o le Atua. O loo taʻua e Dr. Alvan Lamson i lana tusi, The Church of the First Three Centuries e faapea, o le talitonuga o le Tasitolu “e pogai mai se puna e matuā ese mai le Tusi Paia a Iutaia ma uluaʻi Kerisiano; na faasolosolo mai lea aʻoaʻoga, ma faaopoopo atu i le Faa-Kerisiano e ala i ē na taʻua o Platonizing Fathers.” O ai nei tagata? O ni failotu sa tetee i le upu moni, ae lagolago i aʻoaʻoga a le faifilosofia faapaupau mai Eleni, o Palato.

O le lagolagoina o le Tasitolu sa avea ma gaoioiga malosi a le anetikeriso, auā o le aʻoaʻoga lenei na avea ai le Atua ua pei o se mealilo, ma faafenumiaʻi ai le la faiā ma lona Alo. (Ioane 14:28; 15:10; Kolose 1:15) Seʻi manatu foʻi, e faapefea e se tasi ona “faalatalata atu i le Atua” pe afai o le Atua o se mealilo?—Iakopo 4:8.

Ua atili ona lavelave, ina ua ave ese e le toʻatele o le ʻaufaaliliu o le Tusi Paia, le suafa o le Atua, o Ieova, mai a latou faaliliuga, e ui ina silia ma le 7,000 taimi o loo iai lenā suafa i uluaʻi tusitusiga. Ua manino mai la, ua lē na ona taumafai e liliu Lē Ona le Malosi Uma Lava e avea o se mealilo, ae o se mealilo e leai se igoa. Ma o se gaoioiga ua sili ona lē faaaloalo i Lē na Faia i tatou, faapea lana Afioga faagaeeina. (Faaaliga 22:18, 19) O le suia foʻi o le suafa o le Atua i ni faalupega e pei o le Alii ma le Atua, o se faaleagaina lenā o le tatalo na faaaʻoaʻo mai e Iesu, lea e faapea mai sona vaega: “Ia paia lou suafa.”—Mataio 6:9.

E Tetee Anetikeriso i le Malo o le Atua

Ua matuā faatitino lava gaoioiga a anetikeriso i nei “aso e gata ai” o loo tatou ola ai. (2 Timoteo 3:1) O le sini autū o nei tagata taufaasesē, o le faasesēina lea o tagata i le matafaioi a Iesu o ia o le Tupu o le Malo o le Atua, o se pulega faalelagi ua lē pine ona pule mai lea i le lalolagi atoa.—Tanielu 7:13, 14; Faaaliga 11:15.

Mo se faaaʻoaʻoga, ua talaʻia e nisi taʻitaʻi lotu faapea, o le Malo o le Atua, o loo i le loto o le tagata. E matuā lē faavaea lenā manatu i le Tusi Paia. (Tanielu 2:44) E manatu isi o loo galue Keriso e ala mai i faigāmalo ma faalapotopotoga a tagata. Peitaʻi na fetalai Iesu: “E lē mai le lalolagi nei loʻu malo.” (Ioane 18:36) O le mea moni lava, o Satani, o ia o “le alii o lenei lalolagi,” ma o “le atua o le lalolagi nei.” (Ioane 14:30; 2 Korinito 4:4) O lea la ua iloa le māfuaaga ua toe ai nei o se aga, ona tafiesea lea e Iesu faigāmalo uma lava a tagata, ona avea loa lea o ia ma Pule tutasi o le lalolagi. (Salamo 2:2, 6-9; Faaaliga 19:11-21) O le iʻuga lenā o loo tatalo i ai tagata, a o latou toe taʻua upu o le Tatalo a le Alii: “Ia oo mai lou malo, Ia faia lou finagalo, I le lalolagi.”—Mataio 6:10.

E toʻatele taʻitaʻi lotu e lagolagoina faiga faapolotiki a le lalolagi. O le ala lea ua latou tetee ai ma faasauā iā i latou o loo folafolaina le upu moni e uiga i le Malo o le Atua. Seʻi mātau, o loo taʻua e le tusi o Faaaliga se fafine talitane faafaatusa—o “Papelonia le aai tele”—ua “onā i le toto o le ʻau paia ma le toto o ē na molimau iā Iesu.” (Faaaliga 17:4-6) O loo faia foʻi e lenei fafine ni ana faiga talitane faaleagaga, e ala i lona lagolago atu i “tupu” po o taʻitaʻi faapolotiki o le lalolagi. O lenei fafine faafaatusa, ua faasino tonu atu lava i lotu sesē a le lalolagi. Ua avea o ia ma vaega tele o le anetikeriso.—Faaaliga 18:2, 3; Iakopo 4:4.

Ua Faafeū e Anetikeriso Taliga o Tagata

E lē gata e teena e nei tagata fia Kerisiano le upu moni a le Tusi Paia, ae ua latou mumusu foʻi e talia tapulaa a le Tusi Paia, ona o le fia faataʻitaʻi i amioga ua taatele i le lalolagi. Na valoia mai e le Afioga a le Atua lenei mea e faapea: “E oo i ona pō latou [o tagata ua faapea mai e auauna i le Atua] te lē mafafai ai ona talia o le  aʻoaʻoga e ola ai, a e tusa ma o latou lava tuʻinanau, latou te faapotopoto ai aʻoaʻo mo i latou, ina ua feū o latou taliga.” (2 Timoteo 4:3) Ua faamatalaina foʻi nei tagata lotu taufaasesē, o ni “aposetolo pepelo i latou, o le ʻau faigaluega ʻoleʻole, ua liua i latou e i latou ma aposetolo a Keriso.” Ua faapea mai atili le Tusi Paia: “O lo latou iʻuga e tusa ma a latou galuega.”—2 Korinito 11:13-15.

O a latou galuega e aofia ai le ‘tuʻinanau vale o le tino,’ o se matuā lē faaaloalo i taʻiala sili mo amioga tatau. (2 Peteru 2:1-3, 12-14) Pe tatou te lē o vaaia ea le toʻatele o faifeʻau ma a latou tagata lotu o loo faia—pe lē o afaina foʻi iā i latou le faia—o amioga leaga, e pei o le tauatane, le tauafafine, ma feusuaʻiga i fafo atu o le liʻo o le faaipoipoga? Seʻi e nofo ma faatusatusa atu nei manatu ua taliaina e le toʻatele, i le mea o loo fai mai ai le Tusi Paia i le Levitiko 18:22; Roma 1:26, 27; 1 Korinito 6:9, 10; Eperu 13:4; ma le Iuta 7.

Ia Tofotofo i Faamatalaga Uma

Pe a fua atu i mea na muaʻi taʻua, ua tatau ai ona tatou utagia upu a le aposetolo o Ioane, ina ia aua neʻi manatu māmā pe tatou te faalēano i o tatou talitonuga faalotu. Ua ia lapataʻi mai: “Aua tou te faalogo i agaga [po o faamatalaga] uma lava, a ia outou tofotofo i agaga [po o faamatalaga] pe mai le Atua i latou; auā e toʻatele perofeta pepelo ua ō atu i le lalolagi.”—1 Ioane 4:1.

Seʻi manatu i le faaaʻoaʻoga lelei a nisi tagata “amio lelei” sa nonofo i le aai o Perea i le uluaʻi senituri. Sa “latou talia le upu ma le fiafia tele, ua saʻili i Tusi i lea aso ma lea aso, pe moni ia mea [na lauga ai Paulo ma Sila].” (Galuega 17:10, 11) E ui i se naunau o tagata Perea e aʻoaʻoina mea, ae sa latou faamautinoa lelei, o mea na latou faalogo i ai ma talia, e faavae moni mai le Tusi Paia.

I aso nei foʻi, e lē o taaʻina Kerisiano moni i le lolofi mai o le anoano o talitonuga taatele ua iai, ae pipii mau pea i latou i le upu moni a le Tusi Paia. Na tusi mai Paulo: “O laʻu tatalo foʻi lenei, ia faatuputeleina pea lava lo outou alofa, ma le iloa lelei, atoa ma le faautauta uma.”—Filipi 1:9.

Afai e te leʻi faia lenei mea, ia fai nei loa mou sini le mauaina o le “iloa lelei, atoa ma le faautauta uma,” e ala i lou aʻoaʻoina o mea moni o loo aʻoaʻo e le Tusi Paia. O i latou o loo faataʻitaʻi i tagata Perea, ua lē faasesēina i latou i “upu pepelo” a anetikeriso. (2 Peteru 2:3) Na i lo lea, ua faasaʻolotoina i latou e le upu moni faaleagaga a le Keriso moni ma ona soo moni.—Ioane 8:32, 36.

[Pusa/Ata i le itulau 4]

LE MANATU O LE TUSI PAIA I LE ANETIKERISO

“Tama iti e, o ona aso nei e gata ai [e foliga mai o le iʻuga o le vaitaimi o aposetolo], faapei ona outou faalogo ai foʻi o loo sau le anetikeriso, o loo i ai nei foʻi anetikeriso e toʻatele.”—1 Ioane 2:18.

“O ai ea le tagata pepelo, pe afai e lē o lē ua faafiti, ua faapea, E lē o le Keriso o Iesu? O le anetikeriso lava lea o lē ua faafiti i le Tamā atoa ma le Alo.” —1 Ioane 2:22.

“O agaga uma o ē lē taʻutino, ua maliu mai Iesu Keriso i le tino, e lē mai le Atua i latou; o lo le anetikeriso lava lenei ua outou faalogo ai o le a sau, o loo i ai nei lava i le lalolagi.” —1 Ioane 4:3.

“E toʻatele o ē faasesē ua ō atu i le lalolagi, o ē lē taʻu tino ua maliu mai Iesu Keriso i le tino; o le faasesē lava lea ma le anetikeriso.”—2 Ioane 7.

[Pusa/Ata i le itulau 5]

SE TAUFAASESĒ E TELE FOLIGA

O le upu “anetikeriso” e faasino atu iā i latou uma e mumusu e talia le manatu o le Tusi Paia e uiga iā Iesu Keriso, o ē uma e tetee i lona Malo, ma ē uma e agaleaga ma faasauā i ona soo. E aofia ai foʻi tagata taʻitoʻatasi, o faalapotopotoga, faapea foʻi ma malo o loo pepelo mai o i latou o sui o Keriso, po o le tauave sesē foʻi o le matafaioi a le Mesia, i le folafola mai ma le faamaualuga e mafai ona latou faia le mea e na o Keriso e mafai ona faia—le aumaia o le filemu ma le saogalemu moni.

[Faamatalaga i Ata]

Aokusotino: ©SuperStock/age fotostock

[Ata i le itulau 7]

Ia tatou pei o tagata Perea, e tatau ona tatou saʻili i le Tusi Paia i aso taʻitasi