“O Loo Latalata Mai le Aso Tele o Ieova”
“O Loo Latalata Mai le Aso Tele o Ieova”
“O loo latalata mai le aso tele o Ieova, e lata mai lava, o loo matuā tele vave mai lava.”—SEFANAIA 1:14.
1, 2. (a) O le ā le aso faapitoa o loo faatalitalia e Kerisiano? (e) O ā fesili e ao ona tatou fesiligia, ma aiseā?
E FAATALITALIA ma le naunau e se tamaʻitaʻi talavou le aso o le a faaipoipo ai. E tulimataʻia e se tinā maʻitaga le aso e fanau mai ai si ana pepe. E matuā faanaunau atu se tagata faigaluega ua vaivai i le taimi ua leva ona ia faatalitali e ave ai ona aso mālōlō. O le ā se mea e tutusa uma ai nei tagata? O i latou uma lava o loo faatalitalia se aso faapitoa, se aso o le a oo ai se suiga tāua i o latou olaga. E eseese uma o latou faalogona, ae matuā malolosi uma nei faalogona i mea o loo faatalitalia. O le a taunuu ane lava le aso o loo latou faatalitalia, ma o o latou faamoemoega, ia taunuu ane lenā aso, a o nofo sauni atu i ai.
2 O loo faapena foʻi ona faatalitali ma le naunautaʻi Kerisiano moni i aso nei, i le oo mai o se aso faapitoa. O le aso sili o Ieova. (Isaia 13:9; Ioelu 2:1; 2 Peteru 3:12) O le ā lenei “aso o Ieova” o le a oo mai, ma o le a faapefea ona aafia ai tagata i lona oo mai? Ma e faapefea ona tatou faamautinoa, o loo tatou nofosauni i lona oo mai? Ua matuā tatau nei lava ona tatou saʻilia tali i fesili nei, auā ua iai faamaoniga o le moni o upu o loo sosoo mai o le Tusi Paia: “O loo latalata mai le aso tele o Ieova, e lata mai lava, o loo matuā tele vave mai lava.”—Sefanaia 1:14.
“Le Aso Tele o Ieova”
3. O le ā “le aso tele o Ieova”?
3 O le ā “le aso tele o Ieova”? O loo taʻua i le Tusi Paia le faaupuga, “le aso o Ieova” e faasino atu i ni taimi faapitoa sa faaoo mai ai e Ieova lana sala faafaamasinoga i ona fili, ma viiviia ai lona suafa sili. O tagata lē faamaoni o Iuta ma Ierusalema, faapea foʻi tagata tetee sa nonofo i Papelonia ma Aikupito, sa fesagaʻi uma lava i latou ma ‘aso o Ieova,’ a o faaoo mai i ai e Ieova lana sala faafaamasinoga. (Isaia 2:1, 10-12; 13:1-6; Ieremia 46:7-10) Ae peitaʻi, o le aso silisili lava o Ieova lea o loo faatalitalia nei. O le “aso” lea o le a faaoo mai ai e Ieova lana faamasinoga iā i latou o loo faamatagā pe taʻuvaleaina lona suafa. E amata i le faaumatiaga o “Papelonia le aai tele,” le tuufaatasiga o lotu sesē uma o le lalolagi, ae taualuga i le nutipalaina o le vaega o totoe o lenei lalolagi amioleaga, i le taua o Amaketo.—Faaaliga 16:14, 16; 17:5, 15-17; 19:11-21.
4. Aiseā e tatau ai ona fefefe le toʻatele o tagata i le aso o Ieova ua lata tele mai?
4 Pe e latou te iloa pe leai, ae e tatau ona fefefe le toʻatele o tagata i lenei aso ua lata tele mai. Aiseā? Ua tali Ieova e ala mai i lana perofeta o Sefanaia: “E fai lea aso ma aso o le toʻasā, o le aso o le puapuaga ma le tigā, o le aso o le faatafunaina ma le faagaogaoina, o le aso o le pōuliuli ma le pogisa, o le aso o ao ma le faamalumalu.” Pagā se mataʻutia! Ua toe faapea mai le perofeta: “Ou te faatigā foʻi i tagata . . . auā ua latou agasala atu iā Ieova.”—Sefanaia 1:15, 17.
5. O le ā se manatu mautinoa o le faitau miliona o tagata e uiga i le aso o Ieova, ma aiseā?
5 Peitaʻi, e faitau miliona isi o loo faatalitali ma le naunautaʻi i le oo mai o le aso o Ieova. Aiseā? Ua latou iloa o le taimi lea mo le faaolataga ma le laveaʻiina o ē amiotonu, o se aso o le a matuā faasilisilia ai Ieova, ma faapaia ai lona suafa mamalu. (Ioelu 3:16, 17; Sefanaia 3:12-17) Peitaʻi, o le fefe i lenā aso, po o le nofo tatali foʻi i ai, e faalagolago lava i ituaiga o olaga o loo ola ai tagata i aso nei. O ā ni ou lagona i le oo mai o lenā aso? Po o e nofosauni atu i ai? Afai ua e iloa ua matuā lata mai lava le aso o Ieova, o le ā nei la se aafiaga o lenā iloa i lou olaga i aso taʻitasi?
‘E Ō Mai o Ē Tauemu’
6. O ā manatu o le toʻatele o tagata i le “aso o Ieova,” ae aiseā e lē o faateʻia ai Kerisiano moni i lenei mea?
6 O le toʻatele o tagata o le lalolagi, e lē o matuā mamafa i o latou mafaufau le lata tele mai o “le aso o Ieova,” e ui lava i le faanatinati o tulaga o mea ua iai nei. O loo aamu ma taufaifai mai i ē o loo avatua le lapataʻiga i le vave oo mai o lea aso. E lē o se mea lenei e faateʻia ai Kerisiano moni. Latou te manatua le lapataʻiga a le aposetolo o Peteru: “Ua muamua ona iloa o lenei mea, e ō mai i ona aso e gata ai o ē tauemu, latou te savavali e tusa ma o latou lava tuʻinanau; e faapea mai, Ofea nei le folafolaga o lona afio mai? auā talu ona momoe o le augātamā, ua tutumau pea o mea uma pei ona faatoʻā faia.”—2 Peteru 3:3, 4.
7. O le ā se fesoasoani iā i tatou ina ia faatumauina se lagona o le faanatinati?
7 O le a faapefea ona tatou teena na mafaufauga sesē, ae faatumauina se lagona o le faanatinati? Fai mai Peteru: “Ou te faamāfanafana atu ai i o outou loto faamaoni i loʻu faamanatu atu; ina ia outou manatu ai i valoaga na fai mai e le ʻau perofeta paia, ma le poloaʻiga a le Alii o le Faaola lea, ua ala mai i a outou aposetolo.” (2 Peteru 3:1, 2) Pe a tatou uaʻi atu i lapataʻiga a perofeta, ona mafai lea ona ‘faamanatu mai i o tatou mafaufau.’ Atonu ua tatou faalogo soo i nei faamanatu, ae ua matuā sili ona tāua i aso nei, ona tatou uaʻi atu pea i nei lapataʻiga.—Isaia 34:1-4; Luka 21:34-36.
8. Aiseā ua lē amanaʻia ai e le toʻatele faamanatu a le Tusi Paia?
8 Aiseā ua lē amanaʻia ai e nisi nei faamanatuga? Ua toe faapea mai Peteru: “Latou te mananaʻo ia lilo lenei mea iā te i latou, sa i ai le lagi talu anamua, atoa ma le lalolagi na faia mai totonu o le vai, e ala foʻi i le vai, ona o le afioga a le Atua, o le mea foʻi lea sa faaumatia ai le lalolagi tuai ina ua lofia i le vai.” (2 Peteru 3:5, 6) Ioe, e iai i latou e lē mananaʻo e oo mai le aso o Ieova. E lē o mananaʻo e faavevesi o latou olaga o loo iai nei. E lē mananaʻo e tuuaʻia i latou e Ieova ona o olaga manatu faapito o loo ola ai nei. E saʻo ai Peteru, o loo latou ola “e tusa ma o latou lava tuʻinanau.”
9. O le ā le uiga na faaalia e tagata i aso o Noa ma aso o Lota?
9 E “mananaʻo” nei tagata tauemu e faagalogalo le manatu faapea, sa faalaa ane Ieova i gaoioiga sa fai e tagata i aso ua mavae. E lua ni faataʻitaʻiga o na mea o loo faasino atu i ai Iesu ma le aposetolo o Peteru. O “aso o Noa” ma “aso o Lota.” (Luka 17:26-30; 2 Peteru 2:5-9) A o leʻi oo mai le Lolo, sa lē amanaʻia e tagata le lapataʻiga na avatu e Noa. E faapena foʻi i le taimi a o leʻi aumaia le faaumatiaga iā Sotoma ma Komoro; sa manatu tane a afafine o Lota iā te ia, “ua pei se tagata faianaga.”—Kenese 19:14.
10. O le ā le tali a Ieova iā i latou e lē o amanaʻia le lapataʻiga?
10 E leai lava se eseesega ma aso nei. Peitaʻi, seʻi manatu i le tali atu a Ieova iā i latou sa lē amanaʻia le lapataʻiga: “Ona ou taui atu lea i tagata o ē ua toʻa i luga o ʻalu o a latou uaina, o loo faapea i o latou loto, E lē faia e Ieova se mea lelei, na te lē faia foʻi se mea leaga. E avea foʻi o latou oloa ma vete, o [o] latou fale foʻi e avea ia ma mea gaogao; latou te faia fale, a e latou te lē mau ai; latou te faia tovine foʻi, a e latou te lē feinu ai uaina.” (Sefanaia 1:12, 13) Atonu e fai pea e tagata a latou gaoioiga “masani” o aso taʻitasi, peitaʻi o le a latou lē seleseleina ni manuia tumau mai lo latou tautigā. Aiseā? Auā o le a faafuaseʻi mai le aso o Ieova, ma po o le ā lava le fau ma soloi o ni ʻoa faaletino o latou maua, o le a lē mafai ona laveaʻia ai i latou.—Sefanaia 1:18.
“Ia Faatalitali Pea i Ai”
11. O le ā le timaʻiga e tatau ona teu i o tatou mafaufau?
11 Ia lē pei i tatou o le lalolagi amioleaga o iai nei, ae ia teu pea i o tatou mafaufau le timaʻiga a le perofeta o Sapakuka: “O le faaaliga ua tuuina mo ona aso ua tuupōina, a e tautala mai pe a oo i le iʻuga, e lē pepelo lava; e ui lava ina tuai mai, a ia faatalitali pea i ai; auā e oo mai lava, e lē faatuai mai.” (Sapakuka 2:3) Atonu i o tatou mafaufau lē lelei atoatoa, e foliga ai ua tuai mai lenā aso. Peitaʻi ia tatou manatua, e lē faatuai mai Ieova. O le a oo tonu mai lava lona aso i le taimi ma le itula ua ia fuafuaina, ae e lē o faatalitalia e tagata.—Mareko 13:33; 2 Peteru 3:9, 10.
12. O le ā na lapataʻi mai ai Iesu, ma ua faapefea ona ese na uiga mai gaoioiga a ona soo faamaoni?
12 Sa faamamafa e Iesu le tāua o le faatalitali pea i le aso o Ieova. O le ala lea o lona lapataʻi mai, e oo lava i nisi o ona soo, o le a mou ese o latou lagona faanatinati. Na ia muaʻi fetalai e uiga iā i latou na: “Afai e fai ifo lea auauna leaga i lona loto, E faatuai mai loʻu alii; ona fai ai lea e ia i ona uso a auauna, ua aai foʻi ma inu faatasi ma ē inu ia onā; e sau lava le alii o lea auauna i le aso e lē faatalitali atu ai o ia, o le itu aso foʻi e lē iloa ai e ia, ona matuā faasala lea iā te ia.” (Mataio 24:48-51) Ua ese mai ai le auauna faamaoni ma le mafaufau, auā o loo tausia pea ma le faamaoni e lea vasega le lagona faanatinati o loo iai. O loo mataala pea ma nofosauni le vasega a le auauna. O lea foʻi ua tofia ai i latou e Iesu, ina ia “pule i ana mea uma” i inei i le lalolagi.—Mataio 24:42-47.
E Matuā Manaʻomia le Faanatinati
13. Na faapefea ona faamatilatila e Iesu le manaʻomia o se lagona faanatinati?
13 Sa matuā tatau i Kerisiano i le uluaʻi senituri ona tumau o latou lagona faanatinati. Sa manaʻomia ona latou gaoioi vave e sosola ese mai Ierusalema ina ua vaai atu ‘ua siʻosiʻomia le aai e ʻau o le taua.’ (Luka 21:20, 21) O le mea lenā sa tupu i le 66 T.A. Seʻi mātau mai foʻi le auala na faamatilatila ai e Iesu i Kerisiano i lenā taimi le manaʻomia tele o le faanatinati: “O lē ua i luga o le fale, aua neʻi alu ifo ia e ave se mea ai lona fale; o lē ua i le vao foʻi, aua neʻi foʻi atu e ave ona ofu.” (Mataio 24:17, 18) Afai e tusa ai ma talafaasolopito, e fā isi tausaga na toe tuua ai lava Ierusalema e aunoa ma se mea na tupu, ae aiseā la, na manaʻomia faanatinati ai mo Kerisiano ona latou utagia fetalaiga a Iesu i le 66 T.A.?
14, 15. Aiseā na matuā tatau ai i Kerisiano i le uluaʻi senituri ona gaoioi ma le lē faatuai, ina ua vaaia Ierusalema ua siʻomia e ʻau o le taua?
14 E moni na faatoʻā faatamaʻia Ierusalema e ʻautau a Roma i le tausaga e 70 T.A. Peitaʻi, o na tausaga e fā sa leai se filemu na iai. Sa tumu na tausaga i faiga sauā ma le toto masaa. E faamatalaina e se tasi alii tusitala le tulaga na iai Ierusalema i lenā vaitaimi e faapea, “sa faia ai taua mataʻutia a tagata o le aai lava latou, sa tele ai le toto masaa, faatasi ma faiga sili ona sauā.” Sa uunaʻia tama talavou ina ia faamalosia lo latou puipuiga, ia faaaogā auupega, ma ia auai i le vaegaʻau. O aso uma sa fai ai a latou faataʻitaʻiga. O i latou sa lē lagolagoina nisi o gaoioiga mataʻutia na fai, sa manatu i ai o ni tagata faalata. Afai na iai ni Kerisiano sa nonofo umi i le aai, e mautinoa sa latou iai i ni tulaga matuā lamatia.—Mataio 26:52; Mareko 12:17.
15 E lelei ona mātau, na fetalai Iesu faapea, “o ē ua i Iutaia,” ae lē na o ē ua i Ierusalema, sa tatau ona amata sosola ese. E tāua lenei mea, auā e leʻi umi lava ona latou ō ese mai Ierusalema, ae toe agaʻi ane loa ʻautau a Roma e osofaʻia le aai. Muamua, na faatoʻilaloina Kalilaia i le 67 T.A., ma faasolo mai ai ma le faatoʻilaloina o Iutaia i le tausaga na sosoo ai. Sa matuā mataʻutia le iʻuga na oo i ai i le atunuu atoa. Na matuā faigatā ai lava mo so o se tagata Iutaia ona toe sola ese mai Ierusalema. Na leoina faitotoʻa o le aai, ma e so o se tasi sa taumafai e sola, na manatu i ai ua ia lagolagoina ʻautau a Roma.
16. O le ā le uiga sa manaʻomia ona iai i Kerisiano i le uluaʻi senituri, ina ia faasaoina mai taimi o mala?
16 Pe a fua atu i nei vala uma, ua tatou malamalama nei la i le pogai na faamamafa ai e Iesu le faanatinati o le tulaga sa iai. Sa tatau i Kerisiano ona lotomalilie e fai ni fetuunaʻiga, ia lē maileia o latou mafaufau i mea faitino. Sa tatau ona lotomalilie e “lafoaʻi [a latou] mea uma” ina ia usitaia le lapataʻiga a Iesu. (Luka 14:33) O ē sa vave ona usitai ma sosola atu i le isi itu o le vaitafe o Ioritana, sa faasaoina.
Ia Tumau Pea lo Tatou Lagona Faanatinati
17. Aiseā e tatau ai ona faamalosi o tatou lagona faanatinati?
17 Ua manino mai i valoaga a le Tusi Paia, ua tatou matuā latalata atu lava i le taimi o le iʻuga. O se taimi sili lenei ua matuā manaʻomia ai lava ona faamalosi o tatou lagona faanatinati. Pe a leai se taua, ona toʻafilemu foʻi lea ma lē popole se fitafita. Peitaʻi afai e avea lenā toʻafilemu ma itu e mou ese ai ona lagona faanatinati, ma ua lē mataala, ae faafuaseʻi ona aumai se faatonuga mo se gaoioiga ae lē o nofosauni, pagā se iʻuga mataʻutia o le a oo i ai. O le tulaga moni foʻi lenā i le itu faaleagaga. Afai e mou ese lo tatou lagona faanatinati, atonu ua tatou lē nofosauni e tetee ni osofaʻiga e ono afaina ai, ma puʻea ai i tatou faamanu i ofaga pe a oo mai le aso o Ieova. (Luka 21:36; 1 Tesalonia 5:4) Afai e iai nisi ua “liliu ese iā Ieova,” o le taimi lenei mo i latou e toe saʻili atu ai iā te ia.—Sefanaia 1:3-6; 2 Tesalonia 1:8, 9.
18, 19. O le ā e mafai ai ona tatou naunau atu pea ina “ia aulia mai le aso o le Atua”?
18 Lētioa fautua mai Peteru, ia teu pea i o tatou mafaufau ina “ia aulia mai le aso o le Atua”! E faapefea ona tatou faia? O se tasi o auala, o lo tatou faia o “le amio lelei ma le amio Atua.” (2 Peteru 3:11, 12) O lo tatou pisi pea i na gaoioiga po o amioga lelei, o le a tatou naunautaʻi ai e faatalitalia le oo mai o le aso o Ieova. O le upu Eleni lea ua faaliliu i le faaupuga “naunau atu,” o le uiga moni lava sa faasino atu i ai, o le “faavavevave.” E lē mafai ona tatou faavaveina le taimi lea o loo totoe a o leʻi oo mai le aso o Ieova. Peitaʻi, a o tatou faatalitalia lenā aso, e mafai ona peiseaʻī ua vave le alu a le taimi, pe afai tatou te pisi i le auaunaga i le Atua.—1 Korinito 15:58.
19 O le manatunatu loloto i le Afioga a le Atua, ma mafaufau atili i faamanatuga o iai, o le a mafai ai ona tatou faia lenei mea—“e matuā moomoo (faatalitalia ma le faatopetope) i le oo mai” o lenā aso, ioe, e “faatalitali pea lava pea” i ai. (2 Peteru 3:12, The Amplified Bible; The New Testament, a William Barclay) O loo iai i nei faamanatuga le anoanoaʻi o valoaga o loo muaʻi taʻua ai, e lē gata o le oo mai o le aso o Ieova, a o le tele o faamanuiaga o le a maua ai e i latou o ē ‘faatalitali iā Ieova.’—Sefanaia 3:8.
20. O le ā le timaʻiga e tatau ona tatou teuloto?
20 O le taimi tonu lava lenei mo i tatou uma e teuloto ai le timaʻiga a le perofeta o Sefanaia: “Manū o leʻi oo mai le toʻasā tele o Ieova iā te outou; manū o leʻi oo mai iā te outou le aso o le toʻasā o Ieova. Ia outou saʻili iā Ieova, outou uma ua agamalu i le nuu, o ē ua faia lana faamasinoga; ia outou saʻili le amiotonu, ia outou saʻili le agamalu, atonu e lilo ai outou i le aso o le toʻasā o Ieova.”—Sefanaia 2:2, 3.
21. O le ā le filifiliga maumauaʻi a tagata o Ieova o le a iai a o faagasolo le 2007?
21 Maʻeu la se talafeagai o le mau ua filifilia mo le kalena o le tausaga e 2007: “O loo latalata mai le aso tele o Ieova.” Ua talitonu maumauaʻi tagata o Ieova, o lenā aso ua “lata mai lava, o loo matuā tele vave mai lava.” (Sefanaia 1:14) ‘O le a lē faatuai mai.’ (Sapakuka 2:3) A o faatalitalia lenā aso, seʻi o tatou matuā mataala i aso nei o loo tatou ola ai, auā ua tatou mautinoa, ua i faitotoʻa le faataunuuga faaiʻu o nei valoaga!
Pe Mafai Ona E Tali?
• O le ā “le aso tele o Ieova”?
• Aiseā ua lē amanaʻia ai e le toʻatele o tagata le faanatinati o le taimi?
• Aiseā na manaʻomia ai mo Kerisiano i le uluaʻi senituri ona gaoioi ma se lagona faanatinati?
• E faapefea ona faamalosia atili lo tatou lagona faanatinati?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Faamatalaga faaopoopo i le itulau 19]
O le mau o le tausaga mo le 2007: “O loo latalata mai le aso tele o Ieova.”—Sefanaia 1:14.
[Ata i le itulau 16, 17]
E pei o aso o Noa, o le a faateʻia tagata tauemu pe a gaoioi Ieova
[Ata i le itulau 18]
Sa tatau ona gaoioi vave Kerisiano ina ua latou vaaia Ierusalema ua ‘siʻosiʻomia i ʻau o le taua’