Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Faatuatua i Valoaga a le Tusi Paia e Faasaoina Ai

Faatuatua i Valoaga a le Tusi Paia e Faasaoina Ai

Faatuatua i Valoaga a le Tusi Paia e Faasaoina Ai

UA TUUA e Iesu le malumalu i Ierusalema mo le taimi mulimuli ae faapea atu se tasi o ona soo: “Le aʻoaʻo e, inā silasila ia i nei maa ua tetelē lava, ma nei fale ua tetele lava!” O le malumalu o le mitamitaga ma le mamalu o le malo o Iuta. Peitaʻi na tali atu Iesu: “Ua e iloa ea nei fale tetele? E lē tuua le tasi maa i luga o le tasi maa, a e uma lava ona soloia i lalo.”—Mareko 13:1, 2.

E matuā faigatā tele ona talitonuina lea manatu! O nisi maa o le malumalu e matuā lapopoʻa. E lē gata i lea, o le fetalaiga a Iesu e faatatau i le malumalu, e uiga i le faatamaʻia o Ierusalema ma atonu ma le malo o Iutaia, lea e iai le malumalu le nofoaga tutotonu o le tapuaʻiga. O lea na fesili atili atu ai ona soo: “Seʻi e taʻu mai iā te i matou, pe fai afea ia mea? Pe se ā foʻi le faailoga pe a lata ona taunuu o ia mea uma?”—Mareko 13:3, 4.

Na fetalai atu Iesu: “E leʻi oo i le gataaga.” Muamua, o le a faalogo soo i taua, mafuiʻe, oge, ma faamaʻi i lea mea ma lea mea. Ona oo mai ai lea o ni mala mataʻutia e leai se mea e faatusa i ai i le malo o Iuta, ioe o se “puapuaga tele.” Ae o le a faalaa ane le Atua ina ia faasaoina “ē ua filifilia,” o lona uiga o Kerisiano faamaoni. E faapefea?—Mareko 13:7; Mataio 24:7, 21, 22; Luka 21:10, 11.

Tetee Atu iā Roma

Ua luasefulu valu tausaga talu ona uma ona faia le valoaga, ae o loo faatalitali pea Kerisiano i Ierusalema i le iʻuga. Ua pagatia le malo o Roma i taua, mafuiʻe, oge ma faamaʻi. (Tagaʻi i le pusa i le itulau e 9.) A o le taimi lea o loo faatuputupulaʻia pea feteenaʻiga i Iuta i le va o ona lava tagatānuu. Ae na filemu atu ai totonu o pā malu puipuia o Ierusalema. Na latou aai, galulue, faaipoipo ma fanafanau e pei ona masani ai. O le telē o le malumalu, na manatu ai tagata e saogalemu ma tumau le aai.

Pe tusa o le 61 T.A., na maua ai e Kerisiano i Ierusalema se tusi mai le aposetolo o Paulo. Na ia faamalō atu iā i latou i lo latou onosai, ae na popole ina neʻi mou ese le uiga faanatinati o nisi i le faapotopotoga. O nisi o Kerisiano ua tafetafea ese faaleagaga po ua lē oo atu i le matua faaleagaga. (Eperu 2:1; 5:11, 12) Na timaʻi atu Paulo: “O le mea lea aua le lafoaʻi ai lo outou loto tele  . . . Auā e toe itiiti itiiti lava, ona oo mai ai lea o lē maliu mai, e lē faatuai mai lava. A e ola lē amiotonu i le faatuatua; i le ma lea, A tuumuli, e lē fiafia lava loʻu loto iā te ia.” (Eperu 10:35-38) Na fetaui lelei le taimi o lea fautuaga! Ae faamata e faatuatua ma tumau ona mataala Kerisiano i le faataunuuga o valoaga o le Tusi Paia? Ae pe na lata moni ane lava le iʻuga o Ierusalema?

I le lima tausaga na sosoo ai, na atili leaga le tulaga o mea i Ierusalema. Mulimuli ane i le 66 T.A., na aveesea e le kovana faapiʻopiʻo o Roma o Florus taleni e 17 mai le malumalu paia ona o “lafoga e leʻi totogia.” Na feita tagata Iutaia ma tetee atu i le malo o Roma. Na ō atu tagata tetee o Iutaia po o le ʻau Selote e pei ona iloa ai, ma fasioti fitafita o Roma. Ona latou faalauiloa ai lea o le tutoʻatasi o Iutaia mai pulega a Roma, ma iʻu ai ina tau Iutaia ma Roma.

A o leʻi atoa le tolu masina, na ō mai ai le kovana Roma o Suria o Sesetia Kalusi i saute ma ana fitafita e 30,000, e taofi le fouvalega a tagata Iutaia. Na taunuu lana ʻautau i Ierusalema i le taimi o Tausamiga o Faleapitaga ma faavave ona ō atu i totonu i nofoaga e tū lata i le aai. Ona e toʻaitiiti le ʻau Selote, o lea na latou sulufaʻi atu ai i le malumalu. E leʻi umi ae amata loa ona faaleagaina e ʻautau a Roma pā o le malumalu. Na matuā faateʻia tagata Iutaia, ona o lea ua faaleagaina e ʻautau a Roma faapaupau le nofoaga e sili ona paia i Iutaia. Na manatua e Kerisiano na i le aai fetalaiga a Iesu: ‘Pe a iloa foʻi e outou le mea e inosia e faatafunaina aʻi, ua tū i le mea paia, o ē o i Iutaia i ia ona pō, ia latou sosola i mauga.’ (Mataio 24:15, 16) Po o le a latou faatuatua i valoaga a Iesu ma gaoioi ai? Auā e pei ona iai le tulaga o mea, sa faalagolago lo latou ola i le faia o gaoioiga talafeagai. Ae e faapefea ona latou sosola?

E lē iloa le māfuaaga ae na faafuaseʻi ona tuumuli Sesetia Kalusi ma ana ʻautau ma agaʻi atu i le talafatai, a o tuliloa atu e le ʻau Selote. E mataʻina le faapuupuuina o le puapuaga i le aai! Na faaalia e Kerisiano lo latou faatuatua i le lapataʻiga a Iesu ma sosola atu i Pela, o se aai e tū i luga o mauga i le isi pito o le vaitafe o Ioritana. Na fetaui lelei le taimi na latou sosola ai. Na vave ona toe foʻi mai le ʻau Selote ma faamalosia tagata na totoe e aufaatasi ma i latou i la latou fouvalega. * O le taimi lea o loo malu lelei Kerisiano i Pela, ma faatalitali po o ā mea o le a tutupu.

Faasolo Ina Leaga

E leʻi umi, ae agaʻi mai se isi ʻautau fou a Roma i Ierusalema. I le 67 T.A., na saunia ai e le taʻitaʻiʻau o Vasepasana ma lona atalii o Tito se ʻautau e 60,000. I isi tausaga e lua na sosoo ai, na agaʻi atu i Ierusalema lenei ʻautau, ma solipalaina tagata na tetee ane. A o le taimi foʻi lea o loo matuā feteenaʻi vaega o tagata Iutaia i Ierusalema. Na faaleagaina le nofoaga e teu ai meaʻai faaleoleo e pei o saito, faagatasi laufanua na siʻomia ai le malumalu, ma e silia i le 20,000 Iutaia na fasiotia ai. Na faatuatuai ona oo atu le osofaʻiga a Vasepasana i Ierusalema ma faapea mai: ‘O le Atua [o loo ia faasino atu i se atua Roma] e gaoioi o se taʻitaʻi ʻau Roma e sili atu na i lo aʻu; o o tatou fili ua fasiotia lava e le tasi le isi.’

Ina ua maliu le emeperoa Roma o Nero, ona alu lea o Vasepasana i Roma e faamautū le nofoālii, ae tuu ai na o Tito e faamāeʻa le taua ma Iutaia. Na taunuu Tito i Ierusalema a o lata i le Paseka i le 70 T.A., ma lē mafai ai ona sosola ese tagatānuu ma tagata na malaga atu i le aai. Na tātuu uma laau i nuu i tua o Iutaia e ʻautau a Tito ina ia fai ai se pā puipui e 4.5 maila le umi (7 kilomita), e siʻo ai le aai. O le mea tonu lenei na valoia e Iesu e faapea: “E tanu . . . le mea mautiʻetiʻe e siʻo ai iā te oe e i latou ua ita iā te oe, latou te siʻoina lava iā te oe, e puipui iā te oe i itu uma.”—Luka 19:43.

Na vave ona oo le oge i le aai. Na osofaʻia e i latou na faaauupegaina fale o tagata ua feoti ma ē ua lata ina feoti. O nisi o fafine na matuā fia ʻaai, na fasiotia ma ʻaina a latou fanau, lea na faataunuu ai le valoaga: “E ʻaina foʻi e oe au fanau ua foaʻiina mai . . . o tino o ou atalii ma ou afafine, . . . auā ua leai lava sina mea ua toe iā te ia ina ua siʻosiʻoina, ma tigāina, e faatigāteleina ai oe e i latou ua ita iā te oe.”—Teuteronome 28:53-57.

O le iʻuga, ina ua mavae ona vagaia Ierusalema mo le lima masina, ona faatoʻilaloina loa lea. Na matuā faaleagaina le malumalu, susunu ma soloia uma maa. (Tanielu 9:26) Pe tusa e 1,100,000 tagata na fasiotia ai; a o le isi 97,000 na faatau atu o ni pologa. * (Teuteronome 28:68) Na toetoe lava a leai ni tagata Iutaia na totoe i le aai. E leai se mea na faatusatusa i ai mala ma o se taililiu i le faiga o mea faa-Iutaia. *

A o le taimi lea na matuā loto faafetai ai i le Atua Kerisiano i Pela, mo lo latou laveaʻiina. O lo latou faatuatua i valoaga a le Tusi Paia na faasaoina ai o latou ola!

Pe a tatou tomānatu i na mea, e ao iā i tatou taʻitoʻatasi i aso nei ona fesili ifo: “Po o iai soʻu faatuatua lea o le a faasaoina ai loʻu ola a o lata mai le puapuaga tele? Po o aʻu o le ‘ituaiga o lē e faatuatua e ola ai le agaga’?”—Eperu 10:39; Faaaliga 7:14.

[Faamatalaga pito i lalo]

^ pala. 10 Na lipotia mai e Iosefasa o se tusitala o talafaasolopito Iutaia faapea, na tuliloa e le ʻau Selote ʻau a Roma mo aso e fitu ona toe foʻi mai ai lea i Ierusalema.

^ pala. 15 E silia i le tasi vae fitu o tagata Iutaia na fasiotia e le malo o Roma.

^ pala. 15 Na tusi Alfred Edersheim o se tagata Iutaia e atamai i le Tusi Paia: “[O lea] puapuaga na oo iā Isaraelu, e lē mafaatusalia pe a fua i le talafaasolopito o mea leaga na tutupu ma e oo foʻi i nisi mea o le a tutupu i le lumanaʻi.”

[Siata i le itulau 9]

Vala o le Faailoga na Faataunuu i le Uluaʻi Senituri

TAUA:

Gaul (39-40 T.A.)

Aferika i Mātū (41 T.A.)

Peretania (43, 60 T.A.)

Aminia (58-62 T.A.)

Feteenaʻiga a tagatānuu lava ia o Iutaia (50-66 T.A.)

MAFUIʻE:

Roma (54 T.A.)

Pomepei (62 T.A.)

Asia Itiiti (53, 62 T.A.)

Kereta (62 T.A.)

OGE:

Roma, Eleni, Aikupito (pe tusa o le 42 T.A.)

Iuta (pe tusa o le 46 T.A.)

FAAMAʻI:

Papelonia (40 T.A.)

Roma (60, 65 T.A.)

PEROFETA PEPELO:

Iuta (pe tusa o le 56 T.A.)

[Faafanua/Ata i le itulau 10]

(Tagaʻi i le lomiga mo le ata atoa)

Osofaʻiga a Roma i Palesitina, 67-70 T.A.

Tolumai

Sami o Kalilaia

Pela

PEREA

SAMARIA

Ierusalema

Sami Oona

IUTA

Kaisareia

[Faamatalaga i Ata]

Le faafanua: Based on maps copyrighted by Pictorial Archive (Near Eastern History) Est. and Survey of Israel

[Ata i le itulau 11]

‘O o tatou fili ua fasiotia lava e le tasi le isi.’—Vasepasana

[Ata i le itulau 11]

O le 70 T.A. na faaumatia ai Ierusalema e ʻau a Roma

[Faamatalaga i Ata i le itulau 11]

Ata pito i luga: Soprintendenza Archeologica di Roma; Vasepasana: Bildarchiv Preussischer Kulturbesitz/Art Resource, NY