Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

“Aua le Taui Atu le Leaga i le Leaga i se Tasi”

“Aua le Taui Atu le Leaga i le Leaga i se Tasi”

“Aua le Taui Atu le Leaga i le Leaga i se Tasi”

“Aua le taui atu le leaga i le leaga i se tasi; ia sauniuni mea e tusa i luma o tagata uma lava.”—ROMA 12:17.

1. O le ā le uiga lea e masani ona tulaʻi mai?

PE A tūlei se tamaitiiti e sona tei, e masani lava o le gaoioiga muamua a le tamaitiiti, o le toe tulei atu. E faanoanoa ai ona o lea uiga e lē na o tamaiti e tupu ai. E toʻatele tagata matutua e faia faapea. Pe a faatigā mai se isi iā i latou, latou te mananaʻo e toe taui atu le leaga i le leaga. E moni, e toʻatele tagata matutua e lē tulei saʻo atu, ae latou te faia faapea i ni auala iloagatā. Atonu latou te faia ni tala lē saʻo e faatatau i le tagata na faatigā iā i latou, pe saʻili ni auala ina ia lē taulau ai lenā tagata i le mauaina o se tulaga maualuga. Po o le ā lava le auala e faaaogā, ae e tasi lava le sini, o le toe taui atu.

2. (a) Aiseā e ʻalofia ai e Kerisiano moni faanaunauga e taui atu le leaga i le leaga? (e) O ā fesili ma le mataupu o le Tusi Paia o le a tatou iloiloina?

2 E ui e malolosi faanaunauga e taui atu, ae e ʻalofia e Kerisiano moni le lolo atu i lea uiga. Na i lo lea, latou te finafinau e mulimuli i le apoapoaʻiga a le aposetolo o Paulo: “Aua le taui atu le leaga i le leaga i se tasi.” (Roma 12:17) O le ā o le a uunaʻia i tatou e ola e tusa ai ma lea tapulaa maualuga? O ai tonu tatou te lē taui atu i ai le leaga i le leaga? O ā aogā tatou te maua pe a tatou ʻalofia le taui atu? Ina ia taliina na fesili, seʻi o tatou iloiloina uiga o upu a Paulo ma vaai po o faapefea ona faaalia e le Roma mataupu e 12 faapea, o le ʻalofia o le taui atu le leaga i le leaga, o le ala saʻo, alofa ma loto maulalo lea e ao ona mulimuli i ai. O le a tatou iloiloina taʻitasi nei vala e tolu.

‘O Lenei, Ou te ʻAiʻoi Atu iā te Outou’

3, 4. (a) O le ā o loo talanoaina e Paulo i le amataga o le Roma mataupu e 12, ma o le ā le tāua o le faaaogāina o le upu “o lenei”? (e) O ā iʻuga na tatau ona iai i Kerisiano i Roma ona o le alofa tunoa o le Atua?

3 I le amataga o le mataupu e 12, na iloilo ai e Paulo ni vaega se fā e sootaga faatasi e aafia ai le olaga o se Kerisiano. Na ia faamatalaina la tatou faiā ma Ieova, faiā ma uso talitonu, faiā ma ē lē talitonu, ma faiā ma faipule silisili faalemalo. Na faailoa e Paulo se māfuaaga autū e teena ai faanaunauga sesē, e aofia ai le taui ma sui ina ua ia faapea mai: “O lenei, le ʻau uso e, ou te ʻaiʻoi atu iā te outou, ona o le alofa mutimuti vale o le Atua.” (Roma 12:1) Seʻi mātau le upu “o lenei,” e faauiga atu i le “tusa ai ma ia tulaga.” Ona faapea atu lea o Paulo: ‘E tusa ai ma mea faatoʻā uma ona ou faamatala atu, ou te ʻaiʻoi atu iā te outou ia faia mea o le a ou taʻuina atu nei.’ O ā mea na faamatala atu e Paulo i Kerisiano i Roma?

4 I mataupu muamua e 11 o lana tusi, na talanoa ai Paulo i le avanoa matagofie ua tuuina atu i tagata Iutaia ma tagata o Nuu Ese e avea ai ma pule faatasi ma Keriso i le Malo o le Atua, o se faamoemoe na lē taliaina e tagata Isaraelu. (Roma 11:13-36) Na mafai ona maua lenā faaeaga tāua i le “alofa mutimuti vale o le Atua.” E faapefea ona tali atu Kerisiano i le tele o le alofa tunoa o le Atua? E tatau ona latou lagona le loto faafetai ma uunaʻia ai i latou e faia mea ua fai atu ai nei Paulo: “Ia outou tuuina atu o outou tino i le Atua, o le taulaga ola, ma le paia, ma le mālie, o le mea lea e tatau ai ona outou faia.” (Roma 12:1) E faapefea ona avatu e Kerisiano i latou lava o se “taulaga” i le Atua?

5. (a) E faapefea ona avatu e se tasi o ia lava o se “taulaga” i le Atua? (e) O le ā le taʻiala e tatau ona aafia ai uiga o se Kerisiano?

5 Na faaauau ona faamatala mai e Paulo: ‘Aua tou te amio faatasi ma lenei lalolagi, a e peitaʻi ia liliuina i le toe fuataʻiina o outou loto, ina ia outou suʻesuʻe pe se ā le finagalo o le Atua, o mea ua lelei, ma le mālie, ma le atoatoa.’ (Roma 12:2) Na i lo le faataga o le agaga o le lalolagi e taaʻina o latou manatu, na manaʻomia ona latou manatu i le auala e mafaufau ai Keriso. (1 Korinito 2:16; Filipi 2:5) E tatau ona iai se aafiaga o lenā taʻiala i uiga o Kerisiano moni i aso taʻitasi e aofia ai ma i tatou i aso nei.

6. E tusa ai ma māfuaaga a Paulo i le Roma 12:1, 2, o le ā e uunaʻia ai i tatou e ʻalofia le taui ma sui?

6 E faapefea ona fesoasoani iā i tatou māfuaaga a Paulo o loo i le Roma 12:1, 2? I le pei o Kerisiano ua faauuina e le agaga i Roma, e tatou te matuā loto faafetai i le anoanoaʻi o le alofa mutimutivale o le Atua iā i tatou, lea e faaauau ona ia foaʻiina mai pea i aso uma o lo tatou ola. O lenei, o se loto ua tumu i le loto faafetai, e uunaʻia ai i tatou e auauna i le Atua ma lo tatou malosi atoa, mea ua tatou maua, faapea ma tomai o loo iā i tatou. O lenā foʻi loto faafetai e uunaʻia ai i tatou e matuā mafaufau lelei, e lē pei o le lalolagi ae pei o Keriso. O le iai o se mafaufau e pei o Keriso e aafia ai le auala tatou te feutagaʻi ai ma isi—o uso talitonu ma ē lē talitonu. (Kalatia 5:25) O se faataʻitaʻiga: Pe a tatou mafaufau e pei o Keriso, e uunaʻia ai i tatou e tetee faanaunauga e taui ma sui.—1 Peteru 2:21-23.

“Aua Neʻi Faatagā Alofa”

7. O le ā le ituaiga alofa o loo iloiloina i le Roma mataupu e 12?

7 E tatou te ʻalofia le taui o le leaga i le leaga ona e lē gata o le ala saʻo, ae o le ala o le alofa. Mātau le auala na iloilo atili ai e Paulo le uunaʻiga o le alofa. I le tusi o Roma, na tele ina faaaogā ai e Paulo i nisi taimi le upu “alofa” (a·gaʹpe i le gagana Eleni,) e faasino atu i le alofa o le Atua ma Keriso. (Roma 5:5, 8; 8:35, 39) Peitaʻi, i le mataupu e 12, na ese le faaaogāina e Paulo o le a·gaʹpe—ina ua ia talanoa i le faaalia o le alofa i uso a tagata. Ina ua uma ona ia taʻua e eseese meaalofa faaleagaga ma o loo iai i nisi o tagata talitonu, ona ia taʻua lea o se uiga e tatau ona ati aʻe e Kerisiano uma. Na ia faapea mai: “Aua neʻi faatagā alofa.” (Roma 12:4-9) O le faaalia o le alofa i isi o le faailoga autū lea o Kerisiano moni. (Mareko 12:28-31) Na timaʻi mai Paulo ia tatou faamautinoa, e moni le alofa ua tatou faaali atu o ni Kerisiano.

8. E faapefea ona tatou faaalia le alofa moni?

8 Na taʻua foʻi e Paulo le auala e faaalia ai le alofa moni: “Ia ʻinoʻino i le leaga, ia pipii i le lelei.” (Roma 12:9) O ni upu malolosi le “ʻinoʻino” ma le “pipii.” O le “ʻinoʻino” e uiga “ia matuā ʻinoʻino i ai.” E tatau ona tatou matuā ʻinoʻino i le leaga ma ona āuga. (Salamo 97:10) O le upu “pipii” o le faaliliuga o le veape Eleni o lona uiga “ia faapipii pe faakelū.” O se Kerisiano e moni lona alofa e matuā pipii atu i le uiga lea o le lelei, lea e avea ma ona uiga tumau.

9. O le ā le apoapoaʻiga na aumai pea lava pea e Paulo?

9 Na taʻua pea lava pea e Paulo se tasi auala e faaalia ai le alofa. Na ia taʻua: “Ia faamanuia atu i ē faasauā mai iā te outou, ia faamanuia lava, a e aua le fetuu.” “Aua le taui atu le leaga i le leaga i se tasi.” “Le ʻau pele e, aua le taui atu ma sui.” “Aua le faatoʻilaloina oe i le leaga, a ia e faatoʻilaloina le leaga i le lelei.” (Roma 12:14, 17-19, 21) Na faaali manino mai i upu a Paulo le auala e tatau ona tatou feutagaʻi ai ma ē lē talitonu, e oo lava iā i latou e faatautee mai.

“Ia Faamanuia Atu i Ē Faasauā Mai iā te Outou”

10. O le ā le auala tatou te faamanuia ai i ē e faasauā mai?

10 E faapefea ona tatou faatinoina timaʻiga a Paulo: “Ia faamanuia atu i ē faasauā mai iā te outou”? (Roma 12:14) Na fetalai atu Iesu i ona soo: “Ia outou alolofa atu i ē ua ita mai iā te outou, ia outou tatalo foʻi mo ē ua faasauā mai iā te outou.” (Mataio 5:44; Luka 6:27, 28) O lea la, o se tasi o auala tatou te faamanuia ai i ē faasauā, o le tatalo lea mo i latou, ia ōle atu i le Atua pe afai ua tetee mai se tasi ona o le valea, atonu e faapupula e Ieova o latou mata i le tala lelei. (2 Korinito 4:4) Atonu o se tulaga e lē masani ai ona ōle atu i le Atua e faamanuia sē e faasauā. Peitaʻi, o le tele tatou te mafaufau ai e pei o Keriso, o le tele foʻi lenā e mafai ona faasalafa atu ai lo tatou alofa i o tatou fili. (Luka 23:34) O le ā le iʻuga o le faaalia o lea alofa?

11. (a) O le ā tatou te aʻoaʻo mai le faaaʻoaʻoga a Setefano? (e) E pei ona faataʻitaʻi mai i le olaga o Paulo, o ā suiga e oo i nisi o ē sa faasauā?

11 O Setefano o se tasi na tatalo mo tagata na faasauā iā te ia, ma na aogā lana tatalo. E leʻi umi ona mavae atu le Penetekoso o le 33 T.A., ae puʻea faapagota loa Setefano e tagata na tetee i le ekalesia Kerisiano, ma tulei o ia i fafo o Ierusalema, ma fetogi i maa. A o leʻi maliu, na ia faapea atu: “Le Alii e, aua e te tuuina atu lenei agasala iā te i latou.” (Galuega 7:58–8:1) O se tasi o tane na faatatau i ai le tatalo a Setefano i lenā aso o Saulo, o lē na molimau ma faatagaina le fasiotia o Setefano. Mulimuli ane, na toe tū Iesu mai le oti ma faaali atu iā Saulo. Ua avea nei ma soo o Keriso lē sa faasauā muamua, ma mulimuli ane avea o le aposetolo o Paulo, lē na tusia le tusi o Roma. (Galuega 26:12-18) E tusa ai ma le tatalo a Setefano, na faamagaloina e Ieova Paulo i lana agasala o sē sauā. (1 Timoteo 1:12-16) E lētioa timaʻi mai Paulo i Kerisiano: “Ia faamanuia atu i ē faasauā mai iā te outou”! Na ia iloa mai mea na tutupu iā te ia, e ono avea nisi o ē sa faasauā ma auauna a le Atua. I o tatou aso, o nisi sa faasauā ua avea ma ē talitonu ona o le filemu o uiga o auauna a Ieova.

“Ia Outou Nofo Lelei ma Tagata Uma Lava”

12. E faapefea ona fesootaʻi apoapoaʻiga a Paulo o loo i le Roma 12:9, 17?

12 O le apoapoaʻiga na sosoo ai a Paulo i le auala e feutagaʻi ai ma ē talitonu ma tagata e lē talitonu e faapea: “Aua le taui atu le leaga i le leaga i se tasi.” O lea faamatalaga e ōgatusa ma mea na ia taʻua muamua: “Ia ʻinoʻino i le leaga.” Auā e faapefea ona fai mai se tasi e matuā ʻinoʻino i le leaga, pe afai o loo ia taui atu le leaga i isi? O se “faatagā alofa” lenā mea. Ona faapea mai lea o Paulo: “Ia sauniuni mea e tusa i luma o tagata uma lava.” (Roma 12:9, 17) E faapefea ona tatou faatatauina ia upu?

13. O le ā le auala tatou te gaoioi ai i “luma o tagata uma lava”?

13 I se taimi ua mavae i le tusi a Paulo i tagata Korinito, na ia tusi ai e faatatau i sauāga na fesagaʻia e aposetolo. Na ia faapea: “Auā ua avea i matou ma mataaga i le lalolagi, o agelu atoa ma tagata. . . . O loo agateleina i matou, matou te upu lelei atu; o loo sauāina i matou, matou te onosai; o loo faifaia i matou, matou te aioi atu.” (1 Korinito 4:9-13) E talitutusa ma Kerisiano moni o aso nei, o loo mataʻituina e tagata o le lalolagi. E ono uunaʻia tagata e talia lelei la tatou feʻau faa-Kerisiano, pe a latou mātauina mea lelei tatou te faia e tusa pe e lē tonu le auala o faia ai i tatou.—1 Peteru 2:12.

14. O le ā le tele e tatou te tausia ai le filemu?

14 O le ā le tele e tatou te tausia ai le filemu? E tatau ona tatou tausia i le tele e mafai ai. Na faapea atu Paulo i ona uso Kerisiano: “Afai e mafaia iā te outou, ia outou nofo lelei ma tagata uma lava.” (Roma 12:18) O le faaupuga “afai e mafaia iā te outou,” e faailoa mai ai atonu e lē o taimi uma e mafai ai ona tausia le nofo lelei ma isi. O se faataʻitaʻiga, e tatou te lē solia se tulafono a le Atua ina ia nofo lelei ai ma isi. (Mataio 10:34-36; Eperu 12:14) Ae e tatou te faia mea uma e mafai ona tatou fai, e aunoa ma le solia o taʻiala amiotonu ina ia nofo lelei ai ma “tagata uma lava.”

“Aua le Taui Atu ma Sui”

15. O le ā le māfuaaga o loo i le Roma 12:19 e lē taui ma sui ai?

15 Na avatu e Paulo se isi māfuaaga e ao ai ona lē taui ma sui; ona o le ala loto maulalo lea e mulimuli ai. Na ia faapea mai: “Le ʻau pele e, aua le taui atu ma sui, a ia outou tuu atu i le toʻasā; auā ua tusia, Ua faapea mai le Alii, O iā te aʻu le taui ma sui, ou te taui atu.” (Roma 12:19) O se Kerisiano e taumafai e taui ma sui e faamaualuga. Ua ia avea le tiute tauave e tatau i le Atua. (Mataio 7:1) O le faia e ia lava o le taui ma sui, e faaalia ai lona lē faatuatua i le faamautinoaga a Ieova: “Ou te taui atu.” E ese la Kerisiano moni, e latou te talitonu o le a ‘faia e le Atua le faamasinoga mo ē na ia filifilia.’ (Luka 18:7, 8; 2 Tesalonia 1:6-8) E latou te tuu atu ma le loto maulalo i le Atua e taui ma sui i mea sesē.—Ieremia 30:23, 24; Roma 1:18.

16, 17. (a) O le ā le uiga o le ‘faafaupuʻe o malala ola’ i luga o le ulu o se tasi? (e) Pe na e molimauina se tulaga na suia ai le loto o sē lē talitonu ona o gaoioiga agalelei? Afai o lea aumai se faaaʻoaʻoga.

16 O le taui ma sui i se fili e atili ai ona maaa lona loto, ae o le feagai ma le agalelei ma ia e oo ina faamaulaloina ai e ia lona loto. Aiseā? Mātau upu a Paulo na fai atu i Kerisiano i Roma. Na ia faapea atu: “A matelāina lē ua ita mai iā te oe, fafaga iā te ia; a fia inu ia, avatu iā te ia e inu ai; auā o le amio faapea e faafaupuʻe ai malala ola i luga i lona ulu.” (Roma 12:20; Faataoto 25:21, 22) O le ā le uiga o lea faamatalaga?

17 O le “faafaupuʻe ai malala ola i luga i lona ulu,” o se gagana faafaatusa e maua mai le auala e faaliusuavai ai le uʻamea i vaitaimi o le Tusi Paia. Sa tuu le uʻamea i le afi, ma ni malala na tuu i lalo ma luga o le uʻamea. O malala ola na tuu i luga, na faateleina le vevela ma liusuavai ai le uʻamea malō ma vavae ese mai ai vaega lē aogā o le uʻamea. E talitutusa ma le faaalia o uiga agalelei i sē tetee, e ono “liusuavai” ona uiga maaa ma mafai ona iloa atu ai ona uiga lelei. (2 Tupu 6:14-23) O le mea moni, o le toʻatele o tagata i le faapotopotoga Kerisiano, na muaʻi tosina i le tapuaʻiga moni ona o gaoioiga agalelei na faia e auauna a Ieova iā i latou.

Le Māfuaaga Tatou te Lē Taui ma Sui Ai

18. Aiseā o se ala saʻo, alofa, ma loto maulalo ai le lē taui ma sui?

18 I le iloiloina puupuu o le Roma mataupu e 12, ua tatou iloa ai nisi o māfuaaga tāua tatou te lē “taui atu [ai] le leaga i le leaga i se tasi.” Muamua, o le ʻalofia o le taui ma sui o le ala saʻo lea e mulimuli ai. Ona o le alofa mutimutivale o le Atua ua faaalia iā i tatou, ua tonu ma talafeagai ai le ofoina o i tatou iā Ieova, ma lotomalilie e usitaia ana faatonuga e aofia ai le alofa atu i o tatou fili. Lona lua, o le musu e taui atu le leaga i le leaga o se ala alofa lea e mulimuli ai. O le ʻalofia o le taui ma sui ae faatupu le filemu, ua tatou faamoemoe ai e fesoasoani i ē sili ona matuā tetee mai, e avea ma tagata tapuaʻi o Ieova. Lona tolu, o le ʻalofia o le taui atu o le leaga o se ala loto maulalo e mulimuli ai. O se faamaualuga lo tatou taui ma sui auā ua fetalai Ieova: “O iā te aʻu le taui ma sui.” Ua lapataʻi mai le Afioga a le Atua: “A sau le faamaualuga, ona sau ai lea o le mā; a o i ai le poto i ē faamaulalo.” (Faataoto 11:2) E faaalia lo tatou loto maulalo pe a tuu iā Ieova e tauia mea sesē.

19. O le ā o le a iloiloina i le mataupu o sosoo mai?

19 Na aotele e Paulo le auala tatou te feutagaʻi ai ma isi. Na ia apoapoaʻi atu i Kerisiano: “Aua le faatoʻilaloina oe i le leaga, a ia e faatoʻilaloina le leaga i le lelei.” (Roma 12:21) O ā taaʻiga leaga ua tatou fesagaʻia i aso nei? E faapefea ona tatou faatoʻilaloina? O le a taliina nei fesili ma fesili e fesootaʻi i ai i le isi mataupu o sosoo mai.

Pe Mafai Ona E Faamatala?

• O ā apoapoaʻiga o loo aumai pea lava pea i le Roma mataupu e 12?

• O le ā o le a uunaʻia ai i tatou e ʻalofia le taui ma sui?

• O ā aogā e maua e i tatou ma isi pe a lē “taui atu le leaga i le leaga”?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Pusa i le itulau 22]

O loo faamatalaina i le Roma mataupu e 12 le faiā a se Kerisiano ma

• Ieova

• uso talitonu

• tagata lē talitonu

[Ata i le itulau 23]

O loo aumaia i le tusi a Paulo i Kerisiano i Roma fautuaga aogā

[Ata i le itulau 25]

O le ā tatou te aʻoaʻoina mai le faaaʻoaʻoga a le soo o Setefano?