Po o le a Ola Pea Lou Agaga?

PO UA na o ni toto ma aano ea i tatou? Pe e sili atu ni mea na faia ai i tatou? Po ua tatou inei i le asō ae mou atu a taeao? Pe e iai se vaega lē vaaia o i tatou e faaauau ona ola pea pe a tatou feoti?

E ui e tele talitonuga fenuminumiaʻi e uiga i se isi olaga pe a uma lenei olaga, ae toʻatele e talitonu i le manatu lenei: E iai se mea e lē mafai ona oti i totonu o le tagata o le a ola pea pe a mavae le oti. E toʻatele tagata e talitonu o lenei “mea” o loo faasino atu i le agaga lea e alu ese mai se tasi pe a maliu lenā tagata. O le ā e te talitonu ai? O le ā le agaga? E iai se agaga i totonu o le tagata soifua, ma pe tuua ea e lenā agaga le tino pe a oti? Afai o lea, o le ā o le a tupu i ai?

‘E Oti le Tino pe a Teʻa Ese le Agaga’

I le Tusi Paia, o le upu Eperu ma le upu Eleni e faaliliu i le “agaga,” e patino atu lona uiga i le “mānava” po o le “matagi.” Peitaʻi o le upu “agaga” atonu e tele atu ni ona uiga na i lo le na o le mauaina o le mānava. Mo se faaaʻoaʻoga, ua fai mai le Tusi Paia: “O le tino ua oti ia pe a teʻa le agaga.” (Iakopo 2:26) O lona uiga, o le agaga e maua ai e le tino le ola. O le malosi lea e faagaoioi ai le tino.

O lenei malosi e maua ai le ola ua lē na o le mānava, po o le savili, lea e alu atu i māmā; ma ua tatou manino i lea tulaga pe a tatou manatu i le mea e tupu i le tagata pe a taofi pe lē toe mānava. Mo se taimi puupuu talu ona lē toe mānava, e mafai e taumafaiga a tagata ona toe faateʻi mai o ia. Aiseā? Auā o loo iai pea le malosi o le ola i totonu o sela o le tino. Peitaʻi, e uma loa le malosi o le ola lea e i totonu o sela, e lē toe mafai loa ona toe faamānavaina lea tagata. E lē mafai e le mānava, po o le ʻea, ona toe faaola mai nei sela ua lē o toe iai le malosi o le ola. O le agaga la, o le malosi o le ola lea e faaolaola ai pea sela ma le tagata. O le malosi o le ola lea e tuufaasolo mai mātua i le fanau i le taimi o afuafua ai ma faatumauina e ala i le mānava.—Iopu 34:14, 15.

Pe tofu lava le tagata ia ma lona agaga e ese mai isi? Pe tutusa le malosi o le ola i tagata uma? E manino le faamalamalamaga a le Tusi Paia i nei fesili. Na faapea mai le tupu poto o Solomona i le tutusa o le agaga i totonu o meaola uma: “O le mea e oo i tagata e oo foʻi lea i manu; e tasi lava le mea e oo iā te i latou; e pei ona oti o le tasi, e faapena foʻi ona mate o le tasi; e tasi lava ia mānava iā te i latou uma; . . . E oo uma lava i le mea e tasi; e mai le efuefu uma lava, e toe foʻi atu foʻi uma lava i le efuefu. O ai sē na te iloa le agaga o le tagata e alu aʻe i lugā? po o le agaga o le manu e alu ifo i lalo i le eleele?”  (Failauga 3:19-21) Ioe, e tutusa lelei le agaga po o le malosi o le ola i meaola ma tagata.

O le agaga i le tino o le tagata e ono faatusaina i le paoa faaeletise lea e faaola ai se meafaigaluega. O le paoa lea e lē o iloa atu ae o loo gaoioi i totonu o se masini, e eseese ona aogā, e fua i le auala na fuafuaina ai lenei masini. Mo se faaaʻoaʻoga, o le paoa lenā faaeletise ua mafai ai ona faamumū se mātaulia pe faaola se ili, leitiō, televise po o se komepiuta. Peitaʻi, e lē taitai ona faapea ai, o le paoa faaeletise lea ua ia faatinoina se gaoioiga pe foliga mai i se vaega o lenei masini. E tumau le malosi o le eletise—o se malosiaga. E tutusa ma le agaga po o le malosi o le ola. E lē faataʻitaʻia maia e le malosi o le ola uiga ma foliga o le tagata lea na te faaolaina. O lenei malosi o le ola, e leai ni ona uiga totino po o sona mafaufau, ua na o se malosiaga. E tutusa agaga o tagata ma manu. E faapena, pe a maliu se tagata, e lē alu ese lona agaga ma alu i se isi nofoaga e toe ola ese ai, pe avea foʻi ma se meaola faaleagaga.

O le ā e Tupu i le Agaga pe a Tatou Feoti?

Ua faapea mai le Failauga 12:7 pe a maliu se tagata, e “toe foʻi atu le efuefu i le eleele e pei ona i ai ia, ma toe foʻi atu le agaga i le Atua o lē na foaʻiina mai ai.” Peitaʻi, e lē faapea la o le a alu ese le agaga mai le tino o le tagata ua oti, ma faimalaga atu ai i le vanimonimo e toe foʻi atu i le Atua. Mo se faaaʻoaʻoga, seʻi tomānatu i fetalaiga a Ieova na fai atu i tagata Isaraelu lē faamaoni e ala i le perofeta o Malaki. “Foʻi mai ia iā te aʻu, ona ou foʻi atu lea iā te outou.” (Malaki 3:7) Ina ia toe “foʻi” atu tagata Isaraelu iā Ieova, e tatau ona latou lē toe uia o latou ala faapiʻopiʻo ae usiusitai i taʻiala amiotonu a le Atua. I le toe “foʻi” atu o Ieova i tagata Isaraelu, o lona uiga o le a ia toe faaleleia lana faiā ma i latou. I nei tulaga e lua, e leʻi manaʻomia ona iai ni gaoioiga e ō ese mai se tasi nofoaga ina ia ō atu i se isi nofoaga. O le toe “foʻi” ua na o se suiga i o latou uiga po o manatu. O le faaaogāina la o le toe “foʻi” i le Tusi Paia e lē faapea ai e manaʻomia se gaoioiga mai se tasi nofoaga i se isi nofoaga.

Ua faapena foʻi le manatu i le taimi e maliu ai se tasi, e “toe foʻi atu le agaga i le Atua o lē na foaʻiina mai ai.” O lona uiga o le taimi lava e muta pe alu ese ai le agaga, po o le malosi o le ola mai se tagata, ua na o le Atua moni loa e toʻatasi, lea na foaʻiina maia lenā ola ina ua faatoʻā fanau lea tagata, e iai le tomai ma le malosi e toe faafoʻi mai ai le ola. O lona uiga la o so o se faamoemoe  i le lumanaʻi mo le toe ola mai o lenā tagata ua i le faitalia a le Atua.

Mo se faaaʻoaʻoga, mātau le manatu o loo i le Evagelia a Luka e faatatau i le maliu o Iesu Keriso. Ua taʻua: “Ona valaau ai lea o Iesu, ua leo tele, ua faapea atu, ‘Loʻu Tamā e, ou te tuuina atu loʻu nei agaga i ou aao!’ Ua na fetalai ia upu, ona to ai lea o lana mānava.” (Luka 23:46) Ina ua maliu Iesu ma alu ese mai iā te ia lona agaga, po o le malosi o le ola, e leʻi faapea na malaga atu o ia i lona Tamā o i le lagi. Peitaʻi, na iai Iesu i le tuugamau, ua ia lē toe iloa se mea, seʻia oo ina toe faatūina o ia mai le oti i le mavae o aso e tolu. (Failauga 9:5, 10) Ina ua māʻea le toetū o Iesu e leʻi siitia loa i le lagi. Na i lo lea, “ona ia faailoa atu ai lea o ia e ia lava [i ona soo], ua toe soifua mai” mo le “fagafulu pō,” ma ina ua uma lenā, ona “siitia lea o ia.” (Galuega 1:3, 9) I le taimi o lona maliu, sa ‘tuuina atu e Iesu lona agaga i aao o lona Tamā,’ ma talitonu atoatoa o le a toe faaolaina o ia e Ieova.

O le ā le Agaga?

E manino le faamatalaga a le Tusi Paia e faatatau i le agaga. Ua na o se malosi o le ola i totonu o le tagata ina ia faaauau ona ola ai. O le mānava, po o le ʻea, e manaʻomia mo le faatumauina ai o lenā malosi o le ola. O lea la, e leai se mea o i totonu o le tagata e faaauau pea ona ola pe a oti le tagata.

O lea la, so o se faamoemoe o ē ua maliliu e toe ola mai ai i le lumanaʻi, ua faalagolago atu nei i le toetū. E pei ona folafolaina mai e le Tusi Paia: “Aua tou te ofo i lenei mea, auā e oo mai le aso e faalogo ai i lona leo o i latou uma ua i tuugamau, ma latou ō mai ai.” (Ioane 5:28, 29) O le faamoemoe moni mo i latou uma ua maliliu, o le folafolaga mautinoa lea o le toetū, ae lē o le aʻoaʻoga e faapea, o loo iai se agaga e lē mafai ona oti.

E tāua tele le iloaina o le poto saʻo e faatatau i le toetū ma lona uiga mo tagata! E tāua foʻi le poto e faatatau i le Atua ma Keriso. (Ioane 17:3) E fiafia Molimau a Ieova i lou vaipanoa e fesoasoani iā te oe i le suʻesuʻeina o le Tusi Paia, ina ia mafai ona faateleina lou poto i le Atua, lona Alo, ma Ana folafolaga. Matou te valaaulia oe e faafesootaʻi Molimau pe tusi atu foʻi i ē na lomiaina lenei mekasini.

[Ata i le itulau 4]

E tasi lo latou agaga

[Faamatalaga i Ata]

ʻOti: CNPC—Centro Nacional de Pesquisa de Caprinos (Sobral, CE, Pasili)