Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

E Lē Manuia Auupega ua Faia e Tau Ma Oe

E Lē Manuia Auupega ua Faia e Tau Ma Oe

E Lē Manuia Auupega ua Faia e Tau Ma Oe

“O auupega uma e faia e tau ma oe e lē manuia ia.”—ISAIA 54:17.

1, 2. E faapefea i le mea na tupu i Molimau a Ieova i Alapania, ona faamaonia ai le moni o le Isaia 54:17?

I LE faitau sefulu o tausaga ua mavae, na iai se vaega o Kerisiano loto tetele i se tamaʻi atunuu maugā i Europa i saute i sasaʻe. Na taumafai malosi se Malo komunisi e lē talitonu i se Atua ina ia taofia i latou. Peitaʻi e leʻi mafai e faiga sauā, o nofoaga o faasalaga, ma faasalalauga sesē ona aveesea i latou. O ai i latou? O Molimau a Ieova i Alapania. E ui lava na matuā faigatā ona faapotopoto faatasi ma talaʻi, ae o lo latou maumauaʻi mo le tele o tausaga na iʻu ina faaeaina ma faaaloalogia ai le faa-Kerisiano, ma viia ai le suafa o Ieova. I le tausaga ua mavae, i le faapaiaga o fale fou o le latou lālā, na faapea mai ai se Molimau na tumau ma le faamaoni mo se taimi umi: “Po o le ā le tele o taumafaiga a Satani, ae e manumalo pea Ieova!”

2 O nei mea uma ua faamaonia ai le moni o le folafolaga a le Atua i ona tagata, e pei ona faamauina i le Isaia 54:17: “O auupega uma e faia e tau ma oe e lē manuia ia; o laulaufaiva uma e finau atu iā te oe i le faamasinoga e te faasalaina ia.” Ua faamautūina e talafaasolopito e faapea, e lē mafai e mea e faia e le lalolagi a Satani ona taofia le tapuaʻiga iā Ieova le Atua, lea o loo faia e ana auauna tuuina atu.

E Lē Manuia Taumafaiga a Satani

3, 4. (a) O le ā e aofia ai i auupega a Satani? (e) Ua faamaonia faapefea le lē taulau o auupega a le Tiapolo?

3 O auupega o loo tau faasaga i tagata tapuaʻi moni e aofia ai sauāga mai i tagata tetee, le faafalepuipuiina, ma ‘faatigā e ala i le tulafono.’ (Salamo 94:20) O le mea moni, i nisi atunuu, e oo mai lava i lenei taimi a o suʻesuʻe e Molimau a Ieova lenei mataupu, o loo “tofotofoina” nei Kerisiano moni ona o lo latou tutumau i le faamaoni i le Atua.—Faaaliga 2:10.

4 O se faaaʻoaʻoga, na lipotia mai i se tasi o ofisa o le lālā o Molimau a Ieova e faapea, e 32 taimi i le tausaga e tasi na osofaʻia ai auauna a le Atua a o auai i le galuega talaʻi. E lē gata i lea, e 59 ni Molimau na faasalaina e leoleo, e aofia ai talavou ma ē matutua, o tane ma fafine, a o auai i le talaʻiga i le lautele. O nisi sa puʻeina tulagālima, tapuʻe o latou ata, ma faafalepuipui pei ni tagata solitulafono. O isi na faamataʻuina, o le a sauāina i latou. I faamaumauga mai se isi atunuu, e silia i le 1,100 Molimau a Ieova ua taofia, faasalaina, pe sasaina foʻi. O le silia i le 200 o nei mea, na tutupu i le aso na latou faamanatu ai le maliu o Iesu! E ui i lea, sa fesoasoani le agaga o Ieova i ona tagata ina ia faasaoina ai, e ui i tulaga sili ona faigatā, i nei atunuu faapea ma isi atunuu. (Sakaria 4:6) E ui i le matuā ʻinoʻino o le fili, ae o le a lē taofia ai i latou o ē o loo vivii iā Ieova. Ioe, e tatou te mautinoa e lē mafai e se auupega ona faalēaogāina le fuafuaga a le Atua.

Faasalaina Laulaufaiva e Finau Atu

5. O ā faamatalaga sesē na faia faasaga i auauna a Ieova i le uluaʻi senituri?

5 Na valoia e Isaia o le a taʻusesēina, pe faasalaina, e tagata o le Atua so o se laulaufaiva e finau atu iā te i latou. I le uluaʻi senituri, sa masani ona fai Kerisiano ma taulaʻiga o faamatalaga sesē, ma na taʻua i latou o ni tagata solitulafono. Ua fetaui na ituaiga moliaga ma upu o loo i le Galuega 16:20, 21: “Ua matuā faasoesa mai nei tagata i lo tatou nuu, . . . ua folafola mai foʻi e i laʻua o tu e sā ona talia pe faia e i tatou tagata Roma.” I se tasi mea na tupu, na taumafai ai tagata lotu e tetee, e faaosooso alii o le aai ina ia tetee i soo o Keriso, e ala i le fai atu: ‘O tagata nei o ē ua faatupu le fouvale i le lalolagi uma, [ma latou] faatuʻiese foʻi i poloaʻiga a Kaisara.’ (Galuega 17:6, 7) Na taʻua Paulo e faapea o se “tagata o le faasoesa” ma o le taʻitaʻi i le ituaiga na faatupu le fouvale “i le lalolagi uma.”—Galuega 24:2-5.

6, 7. O le ā se tasi auala e taʻusalaina ai e Kerisiano moni faamatalaga tigā faasaga iā i latou?

6 O lea la, e lē faateʻia ai i tatou ona o le fesagaʻia e Kerisiano moni i aso nei o tuuaʻiga sesē, o tala matuiā taufaaleaga, ma faamatalaga sesē. Ae aiseā ua faapea atu ai e tatou te taʻusalaina, pe faasalaina na faamatalaga tigā?—Isaia 54:17.

7 E masani ona faamaonia le sesē o na tuuaʻiga ma faamatalaga sesē e ala i amio lelei a Molimau a Ieova. (1 Peteru 2:12) Pe a faamaonia atu e Kerisiano o i latou o ni tagata e tausia tulafono ma amio mamā, o ē e manatu mamafa moni mo le lelei o latou uso, o le a taʻusesē ai tuuaʻiga na faia faasaga iā i latou. E faamaonia la tatou amio saʻo i a tatou amio lelei. A o mātau e tagata o loo vaavaai mai lo tatou tauivi e fai galuega lelei, e masani ona uunaʻia ai i latou e vivii atu i lo tatou Tamā o i le lagi, ma amanaʻia le olaga sili ona lelei o ana auauna.—Isaia 60:14; Mataio 5:14-16.

8. (a) O le ā e talafeagai ona fai i nisi taimi, ina ia tali atu ai e tusa o lo tatou tulaga faale-Tusi Paia? (e) I le faaaʻoaʻo iā Iesu, e faapefea ona tatou taʻusalaina laulaufaiva tetee?

8 E lē gata i a tatou amio faa-Kerisiano, ae o nisi taimi e talafeagai ona tali atu ma le loto tele e tusa o lo tatou tulaga faale-Tusi Paia. O se tasi o auala, e ala lea i le talosaga i malo ma latou tulafono mo le puipuiga. (Eseta 8:3; Galuega 22:25-29; 25:10-12) A o iai Iesu i le lalolagi, sa iai se taimi na matuā malosi ai ona ia fetalai atu faalauaʻitele i lumāmea, e tali atu ai iā i latou na faitioina o ia, ma faamaonia atu ai le sesē o a latou tuuaʻiga pepelo. (Mataio 12:34-37; 15:1-11) I le faaaʻoaʻo iā Iesu, tatou te faaaogā foʻi le avanoa e avatu ai i isi se faamalamalamaga manino o o tatou talitonuga. (1 Peteru 3:15) Seʻi aua lava neʻi o tatou avea tauemuga i le aʻoga, le galuega, pe mai tauaiga lē talitonu, ma mea e taofia ai i tatou mai le faalauiloaina atu o le upu moni o le Afioga a le Atua.—2 Peteru 3:3, 4.

Ua Faia Ierusalema ma “Maa Mamafa”

9. O lē fea Ierusalema ua faatusaina i se “maa mamafa” lea o loo taʻua i le Sakaria 12:3, ma o ai ua fai ma ona sui i le lalolagi?

9 Ua faamalamalama mai e le valoaga a Sakaria le māfuaaga e tetee ai malo i Kerisiano moni. Seʻi mātau ua faapea mai le Sakaria 12:3: “O lea aso foʻi ou te fai ai Ierusalema ma maa mamafa i nuu uma.” O lē fea Ierusalema o loo faasino i ai lenei valoaga? O le Ierusalema lea o loo faasino i ai le valoaga a Sakaria, o le “Ierusalema faalelagi,” le Malo faalelagi lea ua filifilia i ai Kerisiano faauuina. (Eperu 12:22) O loo totoe pea i le lalolagi se vaega toʻaitiiti o nei suli o le Malo Faa-Mesia. O loo latou aufaatasi ma a latou aumea o “isi mamoe,” e uunaʻia tagata ina ia saʻili i le Malo o le Atua manū o maua pea le taimi. (Ioane 10:16; Faaaliga 11:15) O le ā le tali mai a malo i lenei valaaulia? O le ā le ituaiga o lagolagosua o loo avatu e Ieova i tagata tapuaʻi moni i aso nei? Seʻi o tatou saʻili a o suʻesuʻeina atili le uiga o le Sakaria mataupu e 12. O le faia faapea, e tatou te mautinoa ai e ‘leai se auupega o le a manuia’ i le ʻaufaauuina a le Atua ma a latou aumea.

10. (a) Aiseā ua sauāina ai tagata o le Atua? (e) O le ā na tupu iā i latou na taumafai e aveesea, pe taofia le “maa mamafa”?

10 Ua faaalia i le Sakaria 12:3 e faapea e “matuā manunuʻa” malo. E faapefea ona tupu lenei mea? Na poloaʻi mai le Atua e faapea, e ao ona folafola atu le tala lelei o le Malo. E matuā faatāua e Molimau a Ieova lo latou matafaioi ia talaʻi. Peitaʻi, ua avea le folafolaina atu o le Malo ua na o lea le faamoemoe o tagata ma “maa mamafa” i malo. Ua latou taumafai e aveesea, pe taofia lenei galuega e ala i le faalavelave i tagata talaʻi o le Malo. I le faia faapea, ua “matuā manunuʻa” ai malo o loo faalavelave i le galuega talaʻi, ma ua tigāina ai lava. Ua iʻu foʻi ina taʻuvalea ai i latou ona o le lē taulau o a latou taumafaiga. E lē mafai ona latou taofia tagata tapuaʻi moni, o ē e faapelepele i le faaeaga e faalauiloa le ‘tala lelei e faavavau’ o le Malo Faa-Mesia o le Atua, a o leʻi oo mai le iʻuga o lenei faiga o mea. (Faaaliga 14:6) Ina ua ia vaaia faiga sauā na faia i auauna a Ieova, na faapea atu se leoleo o se tasi o atunuu i Aferika: ‘E uma a outou taumafaiga e sauāina ai nei tagata, ae lē taitai faavaivai. E atili ai ona faatoʻateleina.’

11. Na faapefea ona tausisi Ieova i lana folafolaga o loo faamauina i le Sakaria 12:4?

11 Faamolemole faitau le Sakaria 12:4. Ua folafola mai e Ieova e faapea o le a pei na te faatauasoina ma taia ia “atuatuvale” i latou e tetee i avefeʻau lototetele o le Malo. Na tausisi Ieova i ana upu. O se faaaʻoaʻoga, i se tasi o atunuu sa faasā ai le tapuaʻiga moni, na lē mafai e tagata tetee ona taofia tagata o le Atua mai le mauaina pea o meaʻai faaleagaga. Na taʻua foʻi e se nusipepa e faapea na faaaogā e Molimau a Ieova paluni e aumai ai lomiga faale-Tusi Paia i le atunuu. Na faamaonia le moni o le folafolaga a le Atua i ana auauna faamaoni: “Ou te vaavaai lava i ai; o solofanua uma a nuu ou te taia ia i le tauaso.” Ona o lo latou ita tele, ua pei ai e pogisa mafaufau o fili o le Atua, ma lē iloa ai le mea o le a fai. Peitaʻi, tatou te mautinoa o le a faasaoina e Ieova ona tagata o se vaega ma manatu mamafa mai mo lo latou lelei.—2 Tupu 6:15-19.

12. (a) I le ā le uiga sa amata ai e Iesu se afi a o iai i le lalolagi? (e) Ua faapefea ona faamumūina e le vaega totoe faauuina mea i se auala faaleagaga, ma o ā iʻuga?

12 Faamolemole faitau le Sakaria 12:5, 6. O loo faasino “alii o Iuta” iā i latou o ē vaavaaia tagata o le Atua. Ua faatumuina e Ieova ona tagata i se maelega aasa ia faateleina mea o i le lalolagi o lona Malo. I se tasi taimi, na taʻu atu ai e Iesu i ona soo e faapea: “Na ou sau e lafo le afi i le lalolagi.” (Luka 12:49) O le mea moni, na ia amataina se afi faafaatusa. Na avea e Iesu le Malo o le Atua ma mataupu e sili ona tāua i tagata, e ala i lona maelega i le galuega talaʻi. Na amata e lenei talaʻiga se finauga aasa i lenā nuu o Iutaia. (Mataio 4:17, 25; 10:5-7, 17-20) I se tulaga tutusa, “e pei o le taʻigaafi i laau, e pei o le sulu foʻi ua mū i le fusi saito,” ua faapea foʻi ona faamumūina e soo ua mulimuli i tulagāaao o Keriso i aso nei, se afi i le auala faaleagaga. I le tusi The Finished Mystery * na lomia i le 1917, na faaalialia ai le pepelo faafiaamiotonu o lotu ua faapea mai o Kerisiano. O lenā tulaga na faapogaia ai le matuā feita o taʻitaʻi lotu. Talu ai nei lava, na uunaʻia ai e le Tala o le Malo Nu. 37, “Ua i Faitotoʻa le Iʻuga o Lotu Sesē!” le toʻatele o tagata e faailoaina mai, pe tetee pe tutū mo le Malo o le Atua.

E Faaolaina “Fale ʻIe o Iuta”

13. O le ā ua taʻu mai e le faaupuga “fale ie o Iuta,” ma aiseā e faasaoina ai i latou e Ieova ?

13 Faamolemole faitau le Sakaria 12:7, 8. I Isaraelu anamua, sa avea fale ie o se vala iloga i le nuu, ma na faaaogā e leoleo mamoe ma tagata galulue fanua i le tele o taimi. O tagata na e muamua āfaina ma e manaʻomia se puipuiga pe a ō mai se malo o loo fai ma fili e osofaʻi le aai o Ierusalema. O le faaupuga o “fale ʻie o Iuta,” e taʻu mai ai, e peiseaʻī e lē o iai se puipuiga o le vaega totoe i aso nei, pe e lē o nonofo i ni aai nofo olo. E latou te puipui ma le lē fefefe mea e fitoitonu i le Malo Faa-Mesia. O le a faasao muamua e Ieova o ʻau ia “fale ie o Iuta,” ona ua fai i latou ma taulaʻiga o osofaʻiga a Satani.

14. E faapefea ona puipuia e Ieova i latou o loo i “fale ie o Iuta” ma taofia i latou mai le oo ina vaivai?

14 O le mea moni, ua faamaonia i faamaumauga o talafaasolopito e faapea, o loo puipuia e Ieova nei sāvali faauuina o le Malo i o latou “fale ʻie.” * E na te taofia i latou mai le oo ina “vaivai,” e ala i le faamalosia ma faalototeleina o i latou e pei o Tavita, le tupu toa.

15. Aiseā e “saʻili ai [Ieova] ia faaumatia nuu uma lava,” ma o fea le taimi o le a ia faia ai lenei mea?

15 Faamolemole faitau le Sakaria 12:9. Aiseā e “saʻili ai [Ieova] ia faaumatia nuu uma lava”? Talu ai ona o loo faaauau pea ona latou tetee i le Malo Faa-Mesia. Ua latou iai i se tulaga ua taʻusalaina ona o le tauemuina ma le sauāina o tagata o le Atua. Ua toe o se aga ona faia lea e sui faalelalolagi a Satani o se osofaʻiga faaiʻu i tagata tapuaʻi moni o le Atua, lea o le a oo atu ai le lalolagi i le tulaga ua faamatalaina e le Tusi Paia o Amaketo. (Faaaliga 16:13-16) I le tali atu i lenā osofaʻiga, o le a puipuia e le Faamasino Sili ana auauna ma faapaia lona suafa i nuu ese.—Esekielu 38:14-18, 22, 23.

16, 17. (a) O le ā le ‘tofi o auauna a Ieova’? (e) O le ā ua faamaonia i lo tatou tumau e ui i osofaʻiga a Satani?

16 E leai se auupega a Satani e mafai ona faavaivaia le faatuatua pe tineia le maelega o tagata o le Atua i le lalolagi aoao. O lo tatou filemu faaleagaga, lea e māfua mai i le lagolagosua a Ieova e ala i lona mana laveaʻi, o le “tofi lenā o auauna a Ieova.” (Isaia 54:17) E leai se tasi e mafai ona aveesea faamalosi lo tatou filemu ma le tamaoaiga faaleagaga. (Salamo 118:6) O le a faaauau pea ona uunaʻia e Satani teteega, ma taumafai e faamaʻite puapuaga. O lo tatou onosai ma le faamaoni e ui lava i le fesagaʻi ma le faalumaina, ua faamaonia ai o loo iā i tatou le agaga o le Atua. (1 Peteru 4:14) O loo folafolaina i le lalolagi le tala lelei, ua faavaeina le Malo o Ieova. Ua tele teteega e pei o ni “maatā,” ua lafo mai ina ia faavaivaia ai tagata o le Atua. Peitaʻi, ona o le malosi o Ieova, ua mafai ai e ana auauna ona aveesea na maa, ma taofia ai o latou aafiaga. (Sakaria 9:15) O le a lē taitai ona taofia le vaega faauuina ma a latou aumea faamaoni!

17 Tatou te taulaʻi atu i le laveaʻiina atoatoa mai osofaʻiga a le Tiapolo. Maʻeu se faamāfanafanaga ua tatou maua mai le faamautinoaga e faapea, ‘o auupega uma e faia e tau ma i tatou o le a lē manuia; o laulaufaiva uma e finau mai iā i tatou i le faamasinoga e tatou te faasalaina’!

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 12 Lomia e Molimau a Ieova, peitaʻi ua lē o toe lomia nei.

^ pala. 14 Mo nisi faamatalaga atili, tagaʻi i le tusi Jehovah’s Witnesses—Proclaimers of God’s Kingdom, itulau e 675-676, lomia e Molimau a Ieova.

O le a Faapefea Ona E Tali?

• O le ā e faaalia ai, ua faamaonia le lē manuia o auupega a Satani?

• Ua faapefea ona avea Ierusalema faalelagi ma “maa mamafa”?

• E faapefea ona faasaoina e Ieova “fale ʻie o Iuta”?

• A o tatou tulata atu iā Amaketo, o le ā ua e mautinoaina?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 21]

E ui lava i osofaʻiga a Satani, ae na tutumau faamaoni tagata o Ieova i Alapania

[Ata i le itulau 23]

Sa faamaonia e Iesu le sesē o tuuaʻiga sesē

[Ata i le itulau 24]

E leai se auupega e faia e tau ma ē folafola le tala lelei o le a manuia