Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Fo‘ia o Lu‘i i le Tala‘iga Mai Lea Fale i Lea Fale

Fo‘ia o Lu‘i i le Tala‘iga Mai Lea Fale i Lea Fale

Foʻia o Luʻi i le Talaʻiga Mai Lea Fale i Lea Fale

“Na mafai ona matou lototetele ona o lo tatou Atua, ina ia taʻu atu iā te outou le tala lelei a le Atua ma le finafinau tele.”—1 TESA. 2:2.

1. O ā luʻi na fesagaʻi ma Ieremia, ma na faapefea ona ia faafetaiaʻia?

O IEREMIA o se tagata e iai foʻi ona faalogona e pei o i tatou. Ina ua taʻu atu e Ieova iā te ia lona tofiga o le a fai o ia ma “perofeta i nuu,” na ia faapea atu: “Auē, le Alii e Ieova, faauta, ou te lē iloa ona tautala, auā o aʻu o le tama itiiti.” Ae ui i lea, ona o lona faalagolago iā Ieova, na ia talia ai le tofiga. (Iere. 1:4-10) E silia i le 40 tausaga o tauivi pea Ieremia ma le lē ano ane o tagata, teena o ia, tauemu, faapea ma le sauāina o ia. (Iere. 20:1, 2) E iai taimi na ia lagona ai faapea, e tuu lona tofiga. Ae peitaʻi, na ia finafinau pea e folafola atu se feʻau e leʻi fiafia i ai le toʻatele tagata. O le malosi mai le Atua, na faataunuu ai e Ieremia le galuega e lē mafai ona ia faia i lona lava malosi.—Faitau le Ieremia 20:7-9.

2, 3. Ua faapefea ona fesagaʻi auauna a le Atua i aso nei ma luʻi e talitutusa ma luʻi na feagai ma Ieremia?

2 O le toʻatele o auauna a le Atua i aso nei e iai lagona e pei o Ieremia. Ina ua amata ona mafaufau i le talaʻiga mai lea fale i lea fale, o nisi o i tatou na manatu, ‘⁠o le mea lenā e lē tāitai mafai ona ou faia.’ Ae ui i lea, ina ua tatou iloa o le finagalo lea o Ieova ia tatou folafola atu le tala lelei, na foʻia ai lo tatou faatalatū ae pisi loa i le talaʻiga. E ui i lea, o le toʻatele o i tatou na fesagaʻi ma tulaga i o tatou olaga, lea na faigatā ai mo se taimi ona faaauau ona talaʻi. O le mea moni, o se luʻi le amata ona talaʻi mai lea fale i lea fale ma le faaauau ai pea seʻia oo i le iʻuga.—Mata. 24:13.

3 Ae faapefea pe afai o loo e suʻesuʻeina le Tusi Paia ma Molimau a Ieova ma ua umi foʻi o e auai i sauniga a le faapotopotoga, ae e te faatalatū e amata ona talaʻi mai lea fale i lea fale? Ae faapefea pe a fai o oe o se Molimau ua uma ona papatiso, ae faigatā iā te oe ona auai i le galuega i le fale i le fale, e ui lava o loo malosi lou tino e alu ai e talaʻi? Ia e iloa o loo fesagaʻi tagata eseese uma ma luʻi o le talaʻiga mai lea fale i lea fale. E mafai ona e faia, e ala i le fesoasoani a Ieova.

Ia Maua le Lototetele

4. O le ā na mafai ai e le aposetolo o Paulo ona taʻu atu le tala lelei ma le lototele?

4 E mautinoa ua e silafia ua faataunuuina le galuega talaʻi i le lalolagi atoa, e lē o se malosi po o le atamai o se tagata ae o le agaga o le Atua. (Saka. 4:6) O le tulaga foʻi lenā o loo iai i le faiva a le tagata Kerisiano lava ia. (2 Kori. 4:7) Seʻi manatu i le aposetolo o Paulo. Sa iai le taimi na faileagaina ai o ia ma lana aumea e tagata tetee lea na ia tusi ai e faapea: “E ui ina muamua ona matou puapuagatia ma faileagaina ma le lē mafaufau i Filipi, . . . ae na mafai ona matou lototetele ona o lo tatou Atua, ina ia taʻu atu iā te outou le tala lelei a le Atua ma le finafinau tele.” (1 Tesa. 2:2; Galu. 16:22-24) Atonu e faigatā iā i tatou ona mafaufau faapea o Paulo o se tagata talaʻi maelega ae sa iai taimi na lē faigofie ai mo ia ona talaʻi. Ae peitaʻi, i le pei lava foʻi o i tatou uma, sa faalagolago Paulo iā Ieova ina ia tautala atu ai ma le lototele. (Faitau le Efeso 6:18-20.) E faapefea ona tatou faataʻitaʻi i le faataʻitaʻiga a Paulo?

5. O le ā se tasi o auala e tatou te maua ai le lototele e talaʻi ai?

5 O se tasi o auala e tatou te maua ai le lototele e talaʻi, o le tatalo. Fai mai se tasi o paeonia: “Na ou tatalo ina ia ou maua le toʻa e tautala atu ai, tatalo ia pāʻia loto o tagata i le tala lelei, ma tatalo ina ia ou maua le olioli i le faiva. Aua neʻi galo, o le galuega lenei a Ieova e lē o sa tatou galuega, e lē mafai ona tatou faia se mea e aunoa ma lana fesoasoani.” (1 Tesa. 5:17) E tatou te manaʻomia uma lava ona faaauau ona tatalo mo le fesoasoani a le agaga paia o le Atua ina ia tautala atu ai ma le lototele.—Luka 11:9-13.

6, 7. (a) O le ā le faaaliga na maua e Esekielu, ma o le ā lona uiga? (e) O le ā le lesona ua aumaia e le faaaliga iā Esekielu mo auauna a le Atua i aso nei?

6 O loo faaalia i le tusi o Esekielu se isi mea e fesoasoani iā i tatou e tautala atu ai ma le lototele. I se faaaliga, na tuu mai ai e Ieova iā Esekielu se tusi taai e tusia totonu ma tua i “auega, ma faanoanoaga, ma lauaitu” ma taʻu mai iā te ia e ʻai i le faapea mai: “Le atalii e o le tagata, ina tali ia o lou manava, ia maʻona ai lou alo i lena tusi taai ua ou avatua iā te oe.” O le ā le uiga o lenei faaaliga? Na tatau iā Esekielu ona malamalama atoatoa i le feʻau o le a ia taʻuina atu. Sa tatau ona aafia ai ona faalogona loloto i totonu. Na taʻu mai e le perofeta e faapea: “Ona ou ʻai ai lea, ua suamalie i loʻu gutu e pei o le meli.” O le folafola atu o le feʻau i le lautele sa avea o se mea e fiafia ai—e pei o se meli iā Esekielu. Sa ia lagona o se faaeaga faapitoa le avea ma sui o Ieova, ma faataunuuina lona tofiga mai le Atua, e ui lava o le a ia taʻuina atu se feʻau malosi i ni tagata e lē fiafia i ai.—Faitau le Esekielu 2:8–3:4, 7-9.

7 O lenei faaaliga o loo iai se lesona tāua tele mo auauna a le Atua i aso nei. O loo iai foʻi se feʻau e ao ona taʻu atu i tagata, e lē o taimi uma e tali fiafia mai ai i a tatou taumafaiga. Ina ia faaauau ona tatou vaai i le faiva faa-Kerisiano o se faaeaga mai le Atua, e ao ona faaauau ona fafagaina faaleagaga i tatou. E lē lava le na ona faia o ni suʻesuʻega e tau ina fai po o le seāseā foʻi fai, ina ia malamalama atoatoa ai i le Afioga a le Atua. Pe mafai ona faaleleia le tulaga o le faia o au lava faitauga Tusi Paia ma suʻesuʻega faale-Tusi Paia? Pe mafai ona e mafaufau loloto e lē aunoa i mea o loo e faitau ai?—Sala. 1:2, 3.

Amataina o Talanoaga Faale-Tusi Paia

8. O le ā se auala ua fesoasoani i nisi o tagata talaʻi o le Malo, e amata ai talanoaga faale-Tusi Paia i le talaʻiga mai lea fale i lea fale?

8 O le toʻatele o tagata talaʻi, o le vaega e aupito sili ona faigatā o le talaʻiga mai lea fale i lea fale, o le uluaʻi feiloaʻiga ma le tagata o le aiga. O le mea moni, o le amataina o talanoaga ma tagata i nisi o oganuu e lē faigofie. E lagona e nisi o tagata talaʻi e sili atu ona toʻa o latou faalogona, pe a filifili lelei ni nai upu mo a latou taulimaga, ona tuu atu loa lea o se sāvali i le tagata o le aiga, e pei ona faamatalaina i le pusa o loo i lenei itulau. E ono faaosonaunau i le tagata o le aiga le matua o le sāvali, po o ata felanulanuaʻi o iai, ma mafai ai ona tatou taʻu atu puupuu le fuafuaga o la tatou asiasiga ma faatū se fesili. O se isi auala e taulimaina ai, o le faaali atu lea i le tagata o le aiga, ni sāvali eseese se tolu pe fā ma tuu atu iā te ia e filifili po o lē fea sāvali o loo fiafia i ai. Ia manatua, o lo tatou sini e lē na ona tuu o sāvali po o le faaaogā i aiga uma mai lea fale i lea fale, ae ia amata ai ni talanoaga faale-Tusi Paia lea e taʻitaʻia ai i le faia o ni suʻesuʻega faale-Tusi Paia.

9. Aiseā e tāua tele ai sauniuniga lelei?

9 Po o le ā lava le taulimaga e te faaaogāina, ae o le sauniuni lelei o le a fesoasoani iā te oe ina ia e toʻa ma e aasa ai i lau faiva i lea fale i lea fale. Na mātau e se tasi o paeonia e faapea: “E sili atu loʻu fiafia pe a ou sauniuni lelei. Ou te lagona ai le fia talanoa i tagata e faaaogā ai laʻu taulimaga sa saunia.” Na faapea le tala a le isi paeonia, “Pe a ou masani lelei i le lomiga o le a ou ofoina atu, ou te lagona le naunau e faaaogā lenā lomiga.” E ui lava e iai se aogā o le autaluina lē leoa i lou mafaufau o mea o le a e talanoa atu ai, ae ua iloa e le toʻatele, e sili atu ona lelei pe a faataʻitaʻi leotele a latou taulimaga. O le faia faapea e fesoasoani iā i latou e avatu ai le mea e sili ona lelei iā Ieova.—Kolo. 3:23; 2 Timo. 2:15.

10. O le ā e ao ona fai ina ia maua ai aogā mai feiloaʻiga mo le talaʻiga.

10 O feiloaʻiga mo talaʻiga e lelei ona fai, e fesoasoani i lo tatou uigā ma le olioli i le faiva mai lea fale i lea fale. Pe afai e faatatau le mau o le aso i le galuega talaʻi, e ono faitau ma talanoaina puupuu. Ae peitaʻi, o le uso o loo taʻimua i le feiloaʻiga i le faiva i le fanua, e ao ona lava le taimi e talanoaina ai po o le faataʻitaʻia foʻi o se taulimaga faigofie e fetaui lelei i le oganuu, po o le iloiloina o nisi manatu aogā lea e mafai ona faaaogā i le talaʻiga i lenā aso. O le a faaauupegaina ai i latou o loo iai e avatu se molimau uigā. O le lelei ona muaʻi sauniuni, e mafai ai e toeaina ma isi o loo taʻimua i na feiloaʻiga ona faataunuu lenā fuafuaga, ae uma lava le feiloaʻiga i le taimi ua faatulagaina.—Roma 12:8.

Le Aogā o le Faalogologo

11, 12. E faapefea i le faalogologo ma faalogona alofa ona fesoasoani iā i tatou e pāʻia ai loto o tagata i le tala lelei? Aumai se faataʻitaʻiga.

11 E lē na o le sauniuni lelei ae o le naunau fiafia i isi e fesoasoani iā i tatou e amata ai talanoaga faale-Tusi Paia, ma pāʻia ai loto o tagata i la tatou faiva. O se tasi o auala e faataʻitaʻia ai lenā naunau, o le auala e tatou te faalogologo atu ai. Na mātauina e se ovasia femalagaaʻi e faapea: “O le onosaʻi ma naunau e faalogo atu i tagata, e iai se taaʻiga malosi, ma e faailoa ai lo tatou naunau atu i le tagata.” O le faalogologo atu ma le agalelei e tatalaina ai le loto o le tagata, e pei ona faaalia i le mea na tupu o loo sosoo mai ai.

12 O se tala na lomia i le nusipepa o Le Progrès, i Saint-Étienne i Falani, na faamatala ai e se fafine le asiasi atu o ni tagata se toʻalua, ma tuʻituʻi atu i lona fale i se taimi e leʻi umi talu ona oti si ana tama teine e tolu masina. Na ia tusi e faapea: “Sa vave lava ona ou iloa o i laʻua o ni Molimau a Ieova. Sa ou sauni e toe fai i ai ma le faaaloalo ou te lē talia i laʻua, ae ou iloa atu loa se polosiua o loo iā i laʻua. E faatatau le polosiua i le māfuaaga ua faataga ai e le Atua puapuaga. Ona ou valaaulia lea o i laʻua e ō mai i totonu ma loʻu manatu ia faalēaogāina o la manatu. . . . E sili laʻitiiti lava i le itula na iai Molimau i loʻu fale. Sa la faalogologo ma faalogona alofa, ma ina ua la ō ese atu, ua lelei oʻu faalogona ma ou toe manaʻo ai e toe asiasi mai.” (Roma 12:15) Na oo ina talia e lenei fafine se suʻesuʻega faale-Tusi Paia. E telē se mea e tatou te aʻoaʻoina mai lenei fafine, ona o mea o loo ia manatuaina i lenā uluaʻi asiasiga, e lē o mea na talanoa i ai Molimau, ae o le auala na la faalogologo atu ai.

13. E faapefea ona tatou fetuunaʻi la tatou taulimaga o le tala lelei i tagata tatou te feiloaʻi?

13 Pe a tatou faalogologo ma o tatou lagona faapelepele, ua tatou tuu atu ai le avanoa i tagata e taʻu mai le māfuaaga e latou te manaʻomia ai le Malo. E tatou te maua ai se avanoa e sili atu ona lelei e taʻu atu ai le tala lelei iā i latou. Atonu ua e mātauina o tagata faievagelia e taulau manuia, o tagata e faalogologo lelei. (Faata. 20:5) E latou te faaalia le naunau moni i tagata e latou te feiloaʻi i le talaʻiga. E latou te faamauina e lē gata o latou suafa ma tuatusi, ae faapea foʻi ma mea e latou te fiafia i ai ma mea e latou te manaʻomia. Pe a faaalia e se tasi se mea patino o loo popole ai, e latou te faia saʻiliʻiliga loloto ma e vave ona latou toe foʻi e taʻu atu mea ua latou mauaina iā latou saʻiliʻiliga loloto. I le pei o le aposetolo o Paulo, e latou te fetuutuunaʻi a latou taulimaga o le feʻau o le Malo i tagata taʻitasi latou te feiloaʻi. (Faitau le 1 Korinito 9:19-23.) O le naunau faamaoni faapena e tosina ai tagata i le tala lelei, ma faaalia lelei atu ai “le alofa faapelepele o lo tatou Atua.”—Luka 1:78.

Ia Tausia se Uiga Mautinoa

14. A o fai la tatou talaʻiga, e faapefea ona tatou faaataina atu uiga o Ieova?

14 Ua faamamaluina i tatou e Ieova e ala i le tuuina mai o le saʻolotoga e filifili ai. E ui lava o ia o le Atua e Ou le Malosi uma lava, ae e na te lē faamalosia se tasi e auauna iā te ia, ae e na te talosagaina tagata e faavae i le alofa, ma faamanuia i latou e talileleia lana sauniuniga mataʻina. (Roma 2:4) Ona o i tatou o ana faifeʻau, e tatau ai la ona tatou sauniuni e folafola atu le tala lelei i se tulaga e talafeagai ma lo tatou Atua alofa mutimutivale, i taimi taʻitasi e tatou te molimau atu ai. (2 Kori. 5:20, 21; 6:3-6) O lona uiga, e manaʻomia ai ona tatou tausia se vaaiga saʻo i tagata i la tatou oganuu. O le ā e fesoasoani iā i tatou e fesagaʻia ai lenei luʻi?

15. (a) O le ā na faatonu e Iesu ona aposetolo e fai pe a teena e tagata le feʻau? (e) O le ā e fesoasoani iā i tatou ia uaʻi atu i le saʻilia o ē ua tatau i ai la tatou feʻau?

15 Na faatonuina e Iesu ona soo e aua le soona popole pe a teena e nisi le feʻau, ae ia taulaʻi atu pea i le saʻilia o i latou ua tatau i ai. (Faitau le Mataio 10:11-15) O le faatutū o ni tamaʻi sini e mafai ona faataunuu, e fesoasoani iā i tatou e faia ai faapea. E faatusa e se tasi o uso o ia i se tagata e saʻilia le mea e maua ai le suāuu, auro ma isi minerale. O lana faaupuga e tautū i ai: “Ou te tulimataʻi le taimi e maua ai saʻu auro [po o se tagata fiafia] i se taimi o lenei aso.” O le sini o le isi uso, o “le feiloaʻi i se tagata fiafia i le uluaʻi asiasiga i vaiaso taʻitasi, ma toe foʻi i nai aso mulimuli ane ai e ati aʻe le fiafia.” E taumafai nisi tagata talaʻi e faitau a itiiti mai e tasi se mau i aiga taʻitasi pe afai e mafai. O ā ni sini talafeagai e mafai ona e fai?

16. O ā māfuaaga e ao ai ona faaauau pea ona talaʻi?

16 O le taulau o le talaʻiga i le fale i le fale e lē faalagolago atoatoa i le tali mai a tagata i le oganuu. E ui e iai se vaega tāua e fai e le talaʻiga i le faaolataga o tagata lotofaamaoni, ae e faataunuu ai foʻi isi fuafuaga tāua. O le faiva faa-Kerisiano e aumaia ai iā i tatou le avanoa e faaalia ai lo tatou alofa mo Ieova. (1 Ioa. 5:3) E tatou te ʻalofia ai le nofosala i le toto. (Galu. 20:26, 27) E lapataʻia ai tagata amioleaga i le ‘⁠oo mai o le itula o le faamasinoga a le Atua.’ (Faaa. 14:6, 7) Ae e sili atu i nei mea uma, o le talaʻia o le tala lelei, ua viiviia ai le suafa o Ieova i le lalolagi atoa. (Sala. 113:3) O lea la, pe faalogo mai tagata pe leai, e ao lava ona faaauau ona faalauiloa atu le feʻau o le Malo. O le mea moni, o a tatou taumafaiga uma e folafola atu le tala lelei, o se mea e matagofie i le silasila a Ieova.—Roma 10:13-15.

17. E lē o toe umi ae faamalosia tagata e iloa le ā?

17 E ui lava e toʻatele e lē ano mai i la tatou talaʻiga, ae ua toeitiiti nei, ona ese lea o la latou vaai i ai. (Mata. 24:37-39) Na faamautinoa e Ieova iā Esekielu faapea, pe a faataunuu feʻau faafaamasinoga o loo ia folafolaina atu, o le a oo ina “iloa [e le aiga tetee o Isaraelu] sa i ai le perofeta iā te i latou.” (Eseki. 2:5) I se tulaga talitutusa, pe a faia e le Atua lana faamasinoga i lenei faiga o mea, o le a faamalosia tagata e iloa faapea, o le feʻau na talaʻia e Molimau a Ieova i le lautele faapea ma lea fale i lea fale, e mai i le Atua moni e toʻatasi o Ieova, ma na auauna moni lava Molimau e avea o ni ona sui. Maʻeu se faaeaga o le tauaveina o lona suafa ma folafola atu lana feʻau i nei taimi mataʻina! Seʻi tatou faaauau pea ona foʻia luʻi e tulaʻi mai le talaʻiga mai lea fale i lea fale, faatasi ai ma le fesoasoani mai iā Ieova.

O le ā Lau Tali?

• E faapefea ona e maua le lototele e talaʻi ai?

• O le ā e fesoasoani iā i tatou e amata ai talanoaga faale-Tusi Paia i le talaʻiga i lea fale i lea fale?

• E faapefea ona tatou faaalia le fiafia moni i isi?

• O le ā e fesoasoani iā i tatou e tausia ai se uiga mautinoa i tagata i la tatou oganuu?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Pusa/Ata i le itulau 9]

Se Auala e Amata ai Talanoaga Faale-Tusi Paia

Ina ia amata:

▪ Pe a uma ona faafeiloaʻi le tagata o le aiga, e te ono tuu atu i ai se savali ma faapea atu, “O le fuafuaga mo le asiasi mai iā te oe i le asō, ina ia avatu se manatu e faalaeiauina ai i lenei mataupu tāua.”

▪ Po o le ofo atu foʻi o se sāvali ma faapea atu, “Ua ou asiasi puupuu mai i le asō ona ou te fia iloa po o le ā sou lagona e faatatau i lenei mataupu.”

Pe a talia le sāvali:

▪ Aua neʻi umi se taimi e va ai, ae fai atu se fesili faigofie e faavae i le ulutala o le sāvali.

▪ Faalogologo lelei, ma taumafai e malamalama i manatu o le tagata o le aiga. Ia amanaʻia ona manatu a o faia le talanoaga.

Ina ia faaauau le talanoaga:

▪ Faitau ma talanoaina se mau se tasi pe sili atu, ma ia fetuunaʻi lau taulimaga i manaʻoga o le tagata.

▪ Pe a faaalia le fiafia, ofo i ai se lomiga ma faataʻitaʻi le auala e faia ai se suʻesuʻega faale-Tusi Paia pe a mafai ona fai. Faatulaga e toe foʻi atu.