Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Ia Iai se Vaaiga Faale-Tusi Paia i le Tausia o le Soifua Mālōlōina

Ia Iai se Vaaiga Faale-Tusi Paia i le Tausia o le Soifua Mālōlōina

Ia Iai se Vaaiga Faale-Tusi Paia i le Tausia o le Soifua Mālōlōina

“Ia e alofa atu iā Ieova lou Atua . . . ma lou mafaufau atoa, ma lou malosi atoa.”—MARE. 12:30.

1. O le ā le fuafuaga a le Atua mo tagata i le amataga?

E LEʻI aofia maʻi ma le oti i le fuafuaga a Ieova le Atua mo tagata i le amataga. Sa tuuina Atamu ma Eva i le faatoʻaga o Etena, po o le parataiso o fiafiaga, ‘e galulue ma leoleo ai,’ e lē mo na o se 70 po o le 80 tausaga, ae e faavavau. (Kene. 2:8, 15; Sala. 90:10) Pe ana fai e faaauau ona faamaoni le uluaʻi ulugalii iā Ieova ma gauaʻi atu ma le alofa i lana pule silisili ese, semanū e lē oo iā i laʻua maʻi, vaivaiga, ma le oti.

2, 3. (a) Ua faapefea ona faaata mai i le tusi o Failauga le tulaga o le soifua matua? (e) O ai na faapogaia le oti tuufaasolo mai iā Atamu, ma o le a faapefea ona faamuta ona āuga?

2 Ua faamatala manino mai e le mataupu e 12 o le Failauga “aso leaga” lea e oo i tagata lē lelei atoatoa pe a matutua. (Faitau le Failauga 12:1-7.) O loo faatusa le lauulu sinā i le “fuga mai [o] le sekati.” Ua faatusa vae i “tagata malolosi” ae ua faanoʻunoʻu ma vaivai. O fafine e tutū i se faamalama ona o le fia maua o se malamalama ae ua na o le pōuliuli ua latou iloa, o se faataʻitaʻiga talafeagai lea mo le faalētonu o le vaai. Ona ua toʻulu isi nifo, ua “lē toe galulue ē ua olo, auā ua toʻaitiiti.”

3 O vae ua tetete, o le leaga o le vaai, ma nifo ua toʻuulu, e mautinoa lava e lē o le fuafuaga lea a le Atua mo tagata i le amataga. E lē gata i lea, o le oti tuufaasolo mai iā Atamu o se tasi ia o “galuega a le Tiapolo” lea o le a faaumatia e le Alo o le Atua e ala i le Malo o le Mesia. Na tusi le aposetolo o Ioane: “O le mea lea ua faaali mai ai le Alo o le Atua, ina ia faalēaogāina ai galuega a le Tiapolo.”—1 Ioa. 3:8.

O se Tulaga Masani le Manatu Mamafa

4. Aiseā e talafeagai ai le manatu mamafa o auauna a Ieova i o latou soifua mālōlōina, ae o le ā o loo latou iloa?

4 I le taimi nei, ua feagai nisi auauna a Ieova ma maʻi ma le soifua matua, o le tulaga masani lea i tagata agasala. O le manatu mamafa i lo tatou ola mālōlōina i tulaga e pei ona taʻua, o se tulaga e masani ai ma e aogā foʻi. Pe tatou te lē mananaʻo ea e auauna iā Ieova ‘ma o tatou malosi atoa’? (Mare. 12:30) E ui o loo tatou taumafai e faatumauina se soifua mālōlōina lelei, ae e tatau ona tatou iloa ma amanaʻia e itiiti lava se mea e mafai ona tatou fai e faagesegese ai le oo mai o le soifua matua po o le ʻalofia o maʻi uma.

5. O le ā le lesona tatou te aʻoaʻoina mai le auala na feagai ai auauna faamaoni a le Atua ma o latou maʻi?

5 E toʻatele auauna faamaoni a Ieova sa tauivi ma faafitauli o le soifua mālōlōina. O se tasi o i latou o Epaferoti. (Fili. 2:25-27) Sa fai foʻi ma tigā le manava o le uō faamaoni a Paulo o Timoteo, lea na fautuaina ai o ia e Paulo e inu “sina uaina.” (1 Timo. 5:23) Sa feagai foʻi Paulo ma se “mea matuitui i le tino,” atonu o le faalētonu o lana vaai po o se maʻi e leʻi maua sona fofō i lenā vaitaimi. (2 Kori. 12:7; Kala. 4:15; 6:11) E tusa ai ma le “mea matuitui i le tino” o Paulo, sa ia matuā ʻaiʻoi atu iā Ieova mo se fesoasoani. (Faitau le 2 Korinito 12:8-10.) E leʻi faavavega ona aveesea e le Atua le “mea matuitui i le tino” o Paulo. Nai lo lea, sa faamalosia o ia e le Atua e onosaia lenā mea. Sa faaalia i mea na vaivai ai Paulo le mana o Ieova. Pe e iai se lesona mo i tatou mai lenei tulaga?

ʻAlofia le Soona Popole i le Soifua Mālōlōina

6, 7. Aiseā e tatau ai ona tatou ʻalofia le soona popole naʻuā i le soifua mālōlōina?

6 E pei ona outou silafia, e talia e Molimau a Ieova togafitiga faafomaʻi atoa ai ma isi ituaiga togafitiga. E tele ina aofia ai i la tatou mekasini o le Ala Mai! ia mataupu e faatatau i le soifua mālōlōina. E ui tatou te lē fautuaina pe taʻu se togafitiga faapitoa e fai, e tatou te talisapaia le fesoasoani ma le lagolago mai a fomaʻi ma i latou ua iai le tomai faapitoa i tausiga faafomaʻi. E moni ua tatou iloa e lē mafai ona maua le soifua mālōlōina lelei atoatoa. O lea la, ua tatou iloa e atamai le ʻalofia o le avea o lo tatou ola mālōlōina ma taulaʻiga o tatou olaga po o le popole soo i ai. E tatau ona ese o tatou manatu mai iā i latou o ē ‘leai se faamoemoe,’ o ē ua manatu na o le pau lenei o le olaga ma e latou te talia so o se togafitiga ina ia toe manuia ai o latou gasegase. (Efe. 2:2, 12) Ua tatou maumauaʻi e aua neʻi faafitia le finagalo malie o Ieova i le taumafai e faasaoina o tatou ola i le taimi nei, auā ua tatou mautinoa pe a tatou tutumau ma le faamaoni i le Atua, o le a tatou “taofimau i le ola moni,” le ola e faavavau i lana faiga fou o mea.—1 Timo. 6:12, 19; 2 Pete. 3:13.

7 E ʻalofia le soona popole i o tatou ola mālōlōina ona o se isi māfuaaga. O le soona popole naʻuā i le saʻilia o togafitiga faafomaʻi tatou te ono aafia ai i le manatu faapito. Na lapataʻi mai Paulo e tusa ma lenei lamatiaga ina ua ia timaʻi atu i tagata Filipi e “vaavaai ma le naunau e lē gata [iā latou] lava mea, ae i mea foʻi e lelei ai isi.” (Fili. 2:4) E talafeagai le tausia lelei o i tatou, ae o le naunau tatou te faaalia mo o tatou uso ma tagata o ē o loo tatou tufa atu i ai le “tala lelei o le malo,” o le a tatou ʻalofia ai le soona popole naʻuā i le tausia o le soifua mālōlōina.—Mata. 24:14.

8. O ā mea tatou te ono faia ona o le soona popole naʻuā i le tausia o le soifua mālōlōina?

8 O le lamatiaga e tulaʻi mai, o le faamuamua lea e se Kerisiano o ona popolega i lona soifua mālōlōina ae lona lua ai manaʻoga o le Malo. O le soona manatu mamafa i lou soifua mālōlōina e ono uunaʻia ai foʻi i tatou e faaali atu i isi o tatou lava manatu e faatatau i le tāua o nisi taumafa paleni, togafitiga o gasegase, po o taumafa faapitoa. O lea la, seʻi o tatou iloiloina le taʻiala i upu a Paulo: “Ia outou faamautinoa o mea e sili ona tāua, ina ia outou lē ponā ma ia lē tausuai ai isi e oo i le aso o Keriso.”—Fili. 1:10.

O ā Mea e Sili Ona Tāua?

9. O le ā se tasi o mea e sili ona tāua e lē tatau ona tatou tuulafoaʻia, ma aiseā?

9 Pe afai e tatou te faamautinoa mea e sili ona tāua, o le a fai la so tatou sao maelega i le faamālōlōga faaleagaga. E mafai ona faataunuu e ala i le talaʻiga ma le aʻoaʻo atu o le Afioga a le Atua. E tatou te maua ai aogā faapena foʻi i latou e tatou te aʻoaʻoina i lenei galuega e fiafia ai. (Faata. 17:22; 1 Timo. 4:15, 16) E fai ma iai mataupu i le Olomatamata ma le Ala Mai! e faatatau i o tatou uso ma tuafafine faaleagaga o ē ua aafia i ni maʻi tugā. Ua fai ma faamalamalama mai ai le auala o loo latou onosaia ai na faafitauli po o le aveesea lē tumau o latou mafaufau mai na mea, ae saʻili atu e fesoasoani i isi ina ia latou iloa Ieova atoa foʻi ma ana folafolaga matagofie. *

10. O le ā le tāua o togafitiga faafomaʻi tatou te filifilia?

10 Pe a fesagaʻi ma se faalētonu i le soifua mālōlōina, e tatau i Kerisiano matutua uma ona ‘tauave lana lava avega’ o le filifilia lea o le ituaiga togafitiga faafomaʻi. (Kala. 6:5) Peitaʻi e tatau ona tatou manatua e tāua iā Ieova togafitiga tatou te filifilia. E pei ona uunaʻia i tatou e taʻiala o le Tusi Paia e “taumamao mai . . . le toto,” e tatau la ona uunaʻia i tatou e lo tatou matuā amanaʻia o le Afioga a le Atua e ʻalofia togafitiga e ono faaleagaina ai lo tatou itu faaleagaga po o le aafia ai foʻi o la tatou faiā ma Ieova. (Galu. 15:20) O nisi faiga e saʻilia ai se maʻi ma faatino ai se fofō e tutusa lelei ma faiga faataulāitu. Sa teena e Ieova tagata Isaraelu na liliu ese mai le tapuaʻiga moni, o ē na saʻili atu i le malosi mai faiga faataulāitu. Na ia fetalai: “Aua neʻi tou toe au mai taulaga le aogā, o mea manogi e mū, e inosia lea e aʻu; o le masina faatoʻā vaaia, ma le sapati ma le talaʻiga o faapotopotoga ou te lē mafaia lava [faiga faataulāitu], o le agasala lava lea, o le faapotopotoga lava.” (Isa. 1:13) O le taimi e maʻi ai, e lē o se taimi lea e faia ai se gaoioiga e ono lē talia ai a tatou tatalo ma aafia ai la tatou faiā ma le Atua.—Aue. 3:44.

E Matuā Tāua le “Mafaufau Lelei”

11, 12. E faapefea ona fesoasoani le “mafaufau lelei” pe a tatou filifilia se togafitiga tau le soifua mālōlōina?

11 Pe a tatou mamaʻi, tatou te lē faatalitalia Ieova e faavavega ona faamālōlō i tatou, ae e mafai ona tatou tatalo mo le atamai e filifilia ai se togafitiga. E tatau ona tatou naunau e taʻitaʻia i tatou e mataupu silisili o le Tusi Paia ma se mafaufau lelei. Pe a tugā lou tulaga, atonu e atamai le faafesootaʻi o le sili atu i le tasi se fomaʻi faapitoa pe a mafai, lea e ōgatusa ma le manatu o loo i le Faataoto 15:22 lea e faapea mai: “E faalēaogāina mafaufauga pe a leai se filifiliga; a e faatumauina i le toʻatele o faipule.” Sa timaʻi atu le aposetolo o Paulo i uso talitonu e “ola ma le mafaufau lelei, ma le amiotonu, ma le faamaoni i le Atua a o faagasolo faiga o mea a lenei lalolagi.”—Tito 2:12.

12 E toʻatele tagata e tai tutusa o latou tulaga ma le fafine maʻi sa iai i aso o Iesu. Tatou te faitau ai i le Mareko 5:25, 26: “E iai le fafine ua sefulu lua tausaga talu ona maʻi i le punatoto, ma e tele mea ua tigā ai o ia ona o fomaʻi e toʻatele, ua uma ai ana tupe ae e leʻi aogā, ae ua atili tigāina ai o ia.” Sa faamālōlō e Iesu lenā fafine ma sa la feagai i se auala alofa mutimuti vale. (Mare. 5:27-34) Ona o le lē mautonu o nisi Kerisiano, ua faaosoosoina ai i latou e filifilia ni fofō po o ni togafitiga e feteenaʻi ma taʻiala o le tapuaʻiga moni.

13, 14. (a) E faapefea ona faaaogā e Satani a tatou filifiliga o togafitiga tau soifua mālōlōina e lepetia ai lo tatou faamaoni? (e) Aiseā e tatau ai ona tatou taumamao mai so o se faiga e aafia ai faiga faataulāitu?

13 O le a faia e Satani so o se mea lava e tataʻi ese ai i tatou mai le tapuaʻiga moni. E pei ona ia faaaogā feusuaʻiga lē mamā ma le matapeʻapeʻa ia tausuai ai nisi, e taumafai foʻi Satani e aveesea le faamaoni o isi e ala i togafitiga e masalomia le talafeagai lea e tutusa ma faiga faataulāitu. E tatou te tatalo iā Ieova e laveaʻiina i tatou “mai lē o loo leaga” ma “mai so o se solitulafono.” E lē tatau la ona tatou toʻilalo iā Satani e ala i le ʻalofia o faiga e fesootaʻi atu i faiga faataulāitu ma faiga faaagaga.—Mata. 6:13; Tito 2:14.

14 Sa faasā e Ieova tagata Isaraelu mai le faia o togafiti faataulāitu ma le iite i ao o le lagi. (Teu. 18:10-12) Sa lisi e Paulo faiga faataulāitu o se vaega o “galuega a le tino.” (Kala. 5:19, 20) E lē gata i lea, o i latou e “faia faiga faataulāitu” e lē avea ma vaega o le faiga fou o mea a Ieova. (Faaa. 21:8) O lea la, so o se mea e atagia mai ai ni faiga faaagaga e inosia e Ieova.

ʻIa Iloa lo Outou Magafagafa’

15, 16. Aiseā e manaʻomia ai le faautauta a o filifilia se togafitiga tau soifua mālōlōina, ma o le ā le fautuaga atamai na tuuina mai e le vaega pule i le uluaʻi senituri?

15 Pe a fua i manatu e pei ona taʻua, pe afai tatou te masalomia se togafitiga po o se fofō e fesootaʻi i faiga faataulāitu, o se gaoioiga atamai lo tatou teena. O le mea ia manatua, e lē faapea a tatou lē iloa ona faamatala le auala e faatino ai se togafitiga tau le soifua mālōlōina, ona faapea ai lea e fesootaʻi i agaga leaga. O le tausisi i le vaaiga a le Tusi Paia i le tausia o le soifua mālōlōina e manaʻomia ai le poto mai lugā, ma e tatau foʻi ona tatou faautauta. I le Faataoto mataupu e 3, o loo i ai le fautuaga lenei: “Ia e faatuatua iā Ieova ma lou loto atoa; a e aua le faalagolago i lou lava atamai. Ia e manatua o ia i ou ala uma, ona faatonuina ai lea e ia lava ou ala. . . . Ia e taofi mau i le poto ma le mafaufau; e fai ia mea ma ola o lou agaga.”—Faata. 3:5, 6, 21, 22.

16 A o tatou taumafai e faatumauina se soifua mālōlōina lelei, e tatau ona tatou faaeteete neʻi o tatou lē mauaina le finagalo malie o le Atua, a o tatou saʻilia togafitiga faafomaʻi ma fesagaʻia le soifua matua. I le tausiaina o le soifua mālōlōina, e pei lava foʻi o isi vala o le soifuaga, e ao ona ‘iloa e tagata uma lo tatou magafagafa,’ e ala i le ola e tusa ma taʻiala o le Tusi Paia. (Fili. 4:5) I se tasi o tusi tāua lava, sa faatonuina ai e le vaega pule i le uluaʻi senituri Kerisiano e taumamao mai le ifo i tupua, toto, ma le faitaaga. Ma sa iai se faamautinoaga i lenā tusi: “Afai tou te matuā taumamao mai nei mea, ona lelei ai lea o outou.” (Galu. 15:28, 29) I le ā le itu?

O se Tausiga Talafeagai a o Lata Mai le Taimi e Maua ai le Soifua Mālōlōina Lelei Atoatoa

17. Ua faapefea ona tatou maua aogā faaletino ona o le usitaia o mataupu silisili o le Tusi Paia?

17 E lelei pe a fesili ifo le tagata iā te ia lava, ‘Po o oʻu talisapaia aogā ua ou maua ona o loʻu uaʻi atoatoa i mataupu silisili a le Tusi Paia e faatatau i le toto ma le faitaaga?’ E lē gata i lenā, o aogā ua tatou maua ona o a tatou taumafaiga e ‘faamamā i tatou mai i mea uma e faaleagaina ai le tino ma le agaga.’ (2 Kori. 7:1) O le utagiaina o tapulaa a le Tusi Paia e tusa ma le tumamā o le tagata lava ia, ua tatou ʻalofia ai le tele o maʻi. Ua tatou manuia ona o le teena o mea e faaleagaina ai faaleagaga ma le faaletino e pei o le tapaa ma fualaau faasāina. Seʻi mātau foʻi aogā tau i le soifua mālōlōina ona o le pulea lelei o le taumafa ma le inu o le ava malosi. (Faitau le Faataoto 23:20; Tito 2:2, 3.) E ui e fesoasoani isi vala pei o se mālōlōga ma le faamalosi tino i lo tatou ola mālōlōina, ae ua tatou maua manuia faaletino ma le faaleagaga ona o le talia o taʻiala mai le Tusi Paia.

18. O le ā le mea e tatau ona tatou popole muamua i ai, ma o le ā le valoaga e faatatau i le soifua mālōlōina o loo tatou tulimataʻia lona faataunuuga?

18 O le mea aupito sili e ao ona fai, o le tausia lea o lo tatou mālōlōina faaleagaga ma faamalosia la tatou faiā tautele ma lo tatou Tamā o i le lagi, o le Puna o lo tatou “ola i le taimi nei ma le lumanaʻi” i lana lalolagi fou ua folafola mai. (1 Timo. 4:8; Sala. 36:9) I le lalolagi fou a le Atua, o le a maua atoatoa ai le faamālōlōga faaleagaga ma le faaletino ona o le faamagaloga o agasala mai le taulaga togiola a Iesu. O le a taʻitaʻia i tatou e le Tamaʻi Mamoe a le Atua, o Iesu Keriso, i le “vaipuna o le vai o le ola,” ma o le a soloiesea e le Atua loimata uma ai o tatou mata. (Faaa. 7:14-17; 22:1, 2) O le a tatou tofo i le faataunuuina o le valoaga mataʻina lenei: “E lē fai mai foʻi se tasi ua mau ai, Ou te maʻi.”—Isa. 33:24.

19. E ui e tatou te taumafai e tausi lelei o tatou ola mālōlōina, a o le ā le mea ua tatou mautinoa ai?

19 Ua tatou mautinoa ua toeitiiti oo mai lo tatou laveaʻiga, ma o loo tatou tulimataʻi atu le aso e aveesea ai e Ieova maʻi ma le oti. Ae i le taimi nei, ua tatou mautinoa o le a fesoasoani mai lo tatou Tamā agaalofa iā i tatou e onosaia faigatā ma tigā o maʻi, auā e ‘manatu mamafa mai iā i tatou.’ (1 Pete. 5:7) O le mea lea, ia tatou tausi lelei lo tatou ola mālōlōina e tusa ma taʻiala manino o loo i le Afioga faagaeeina a le Atua!

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 9 O loo i ai se lisi o mataupu faapena i le pusa i le itulau e 17 o le Olomatamata o Setema 1, 2003.

O se Autaluga

• O ai ua māfua ai maʻi, ma o ai o le a laveaʻia i tatou mai āuga o le agasala?

• E ui o se lagona masani le manatu mamafa i o tatou ola mālōlōina, ae o le ā e tatau ona tatou ʻalofia?

• Aiseā e tāua ai iā Ieova togafitiga faafomaʻi tatou te filifilia?

• E tusa ai ma lo tatou ola mālōlōina, e faapefea ona tatou maua aogā e ala i le utagiaina o mataupu silisili o le Tusi Paia?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 23]

E leʻi foafoaina tagata e oo i ai maʻi ma le tino matua

[Ata i le itulau 25]

E ui i faalētonu o le soifua mālōlōina, ae o loo olioli pea tagata o Ieova i le auaunaga