Le Auauna Pule Faamaoni ma Lana Vaega Pule
Le Auauna Pule Faamaoni ma Lana Vaega Pule
“O ai foʻi le auauna pule e faamaoni ma faautauta, ua tofia e lona matai e vaavaaia lana ʻautautua, ma avatu ni a latou meaʻai e talafeagai i le taimi tatau?”—LUKA 12:42.
1, 2. O le ā le fesili tāua na lāgā e Iesu a o taʻu atu vala o le faailoga o aso e gata ai?
A O TAʻU atu vala o le faailoga o aso e gata ai, na lāgā e Iesu le fesili lenei: “O ai la le pologa faamaoni ma le faautauta, o lē ua tofia e lona matai e vaavaaia lana ʻaufaigaluega, e avatu a latou meaʻai i le taimi tatau?” Ona fetalai atili atu lea o Iesu e faapea, o le a tauia lenei pologa ona o lona faamaoni, e ala i le tofia e vaavaaia mea uma a le Matai.—Mata. 24:45-47.
2 I ni masina muamua atu, na fesili ai Iesu i se fesili faapena. (Faitau le Luka 12:42-44.) Sa ia taʻua le pologa o le “auauna pule” ma faasino atu i le “ʻaufaigaluega” o “lana ʻautautua.” O le auauna pule, o sē e vaavaaia mea a le aiga po o sē ua tuu atu i ai le pule e vaavaaia auauna. Peitaʻi, o le auauna pule o ia foʻi o se auauna. O ai lenei pologa po o le auauna pule, ma e faapefea ona ia saunia mai “meaʻai i le taimi tatau”? E tāua tele mo i tatou uma ona iloa le auala lea o loo faaaogā e faasoa mai ai meaʻai faaleagaga.
3. (a) Ua faapefea ona taumafai le ʻaufaimanatu o lotu, e faamatala fetalaiga a Iesu e faatatau i le “pologa”? (e) O ai le “auauna pule” po o le “pologa,” ma o ai le “ʻautautua” po o le “ʻaufaigaluega”?
3 Ua masani ona manatu le ʻaufaimanatu o lotu i fetalaiga nei a Iesu e faapea, o loo faasino atu iā i latou e iai o latou tofiga i lotu. Peitaʻi, e leʻi taʻua e Iesu, le “matai” lea e taʻua i le talafaatusa e faapea, o le a toʻatele pologa e taapeape solo i lotu eseese ua faapea mai o Kerisiano. Nai lo lea, sa manino ona ia faapea mai, o le a na o le tasi le “auauna pule” po o le “pologa,” o lē o le a ia tofia e vaavaaia ana mea uma. O lea la, e pei lava ona sa masani ona faamatala e lenei lomiga, o le auauna pule e tatau ona faaatagia mai ai le “lafu mamoe itiiti” o soo faauuina, i le avea ma vaega tuufaatasi, po o se vasega. I faamatalaga o loo siʻomia ai le Evagelia a Luka, sa faasino atu Iesu iā i latou nei. (Luka 12:32) O le “ʻautautua” po o le “ʻaufaigaluega,” o loo faasino atu i le vaega lava foʻi lenei, ae o loo faamatilatila ai o latou tiute o ni tagata taʻitoʻatasi. Ua lāgā ai nei se fesili faatupu manatu, Po o fai se vaega a sui taʻitoʻatasi o lenei vasega o le pologa, i le sauniaina mai o meaʻai faaleagaga i le taimi tatau? O le a manino le tali pe a tatou iloiloina totoʻa le faamatalaga a le Tusi Paia.
Le Auauna a Ieova i Taimi ua Mavae
4. O le ā le auala na faasino atu ai Ieova i le nuu anamua o Isaraelu, ma o le ā e tāua ona mātau e faatatau i lenā nuu?
4 Na fetalai atu Ieova e faatatau i ona tagata, le nuu anamua o Isaraelu e faapea o se auauna i lona tuufaatasiga. “Ua fetalai mai Ieova, O outou o aʻu molimau, ma laʻu auauna o lē na aʻu filifilia.” (Isa. 43:10) Sa aofia ai sui uma o le nuu i lenā vasega e tasi o le auauna. Peitaʻi, e tāua ona mātau e faapea, e na o ositaulaga ma ē e lē o ni ositaulaga o le ituaiga o sa Levī, sa iā i latou le tiute mo le aʻoaʻoina o le tulafono i le nuu.—2 No. 35:3; Mala. 2:7.
5. E tusa ai o le fetalaiga a Iesu, o le ā le suiga tele o le a tupu?
5 Pe na faasino atu le pologa lea na fetalai ai Iesu, i le nuu o Isaraelu? E leai. E tatou te iloa lenā mea ona o le fetalaiga a Iesu i tagata Iutaia i ona aso, e faapea: “E aveesea le malo o le Atua mai iā te outou, ae tuuina atu i se nuu e fua mai ai ona fua.” (Mata. 21:43) E manino mai, o le a iai se suiga. O le a faaaogā e Ieova se nuu fou. Peitaʻi, pe a oo mai i faatonuga faaleagaga, o le galuega a le pologa o loo taʻua i le talafaatusa a Iesu, e mulimuli i le faiga lava e tasi lea na faatulaga ai le galuega a le “auauna” a le Atua i Isaraelu anamua.
Aliaʻe Mai le Pologa Faamaoni
6. O le ā le nuu fou na aliaʻe mai i le Penetekoso 33 T.A., ma o ai na avea ma vaega o lenā nuu fou?
6 Ua faia aʻe le nuu fou, “le Isaraelu a le Atua,” i le Isaraelu faaleagaga. (Kala. 6:16; Roma 2:28, 29; 9:6) Na aliaʻe mai le Isaraelu faaleagaga ina ua liligiina ifo le agaga paia o le Atua i le Penetekoso 33 T.A. Mulimuli ane, na avea Kerisiano faauuina uma ma vaega o le nuu, lea ua auauna nei o le vasega o le pologa ua tofia e le Matai, o Iesu Keriso. Ua tuuina mai i sui taʻitoʻatasi o lenā nuu le tofiga ia talaʻi atu le tala lelei ma fai tagata ma soo. (Mata. 28:19, 20) Ae po o aofia ai sui uma o lenā vaega i le sauniaina mai o meaʻai faaleagaga i ona taimi tatau? Seʻi o tatou vāai po o faapefea ona tali e le Tusi Paia lenei fesili.
7. I le taimi muamua, o le ā le galuega autū a aposetolo, ma o le ā le tofiga faaopoopo na latou mauaina?
7 Ina ua tofia e Iesu ona aposetolo e toʻasefululua, o la latou galuega autū na aofia ai le auina atu e talaʻi le tala lelei i isi. (Faitau le Mareko 3:13-15.) O lenei tofiga ua ōgatusa ma le uiga autū o le upu Eleni e taʻu o le apostolos, lea e maua mai i se veape o lona uiga o le “auina atu.” Peitaʻi, a o faagasolo taimi ma ua lata ina faavaeina le faapotopotoga Kerisiano, sa avea loa le tofiga o se aposetolo ma “sē e taʻimua” po o se ovasia.—Galu. 1:20-26.
8, 9. (a) O le ā le mea sa sili ona tāua i aposetolo e 12? (e) O ai isi na tuuina atu i ai tiute tauave faaopoopo, e pei ona faamaonia e le vaega pule?
8 O le ā le mea sa sili ona tāua i aposetolo e toʻasefululua? E iloa le tali i mea na tutupu ina ua mavae le aso o le Penetekoso. Ina ua aliaʻe se finauga e faatatau i le tufatufaina atu o meaʻai i aso fai soo i fafine ua oti a latou tane, sa faapotopoto e le ʻauaposetolo e toʻasefululua ia soo ma faapea atu: “E lē lelei ona matou tuua le afioga a le Atua ae tufatufa atu meaʻai.” (Faitau le Galuega 6:1-6.) Ona tofia lea e le ʻauaposetolo o isi uso ua agavaa faaleagaga ina ia vaavaaia lenei “galuega tatau,” ina ia mafai ai ona uaʻi atoatoa atu le ʻauaposetolo i le “auaunaga e tusa ai ma le afioga a le Atua.” O lenei faatulagaga na iʻu ai i le faamanuiaga a Ieova ina ua “tupu pea le afioga a le Atua, ma ua matuā faatoʻateleina soo i Ierusalema.” (Galu. 6:7) O lona uiga la, o le tiute autū mo le fafagaina faaleagaga, sa paʻū atu i le ʻauaposetolo.—Galu. 2:42.
9 Mulimuli ane, na tuuina atu i isi tiute faigatā. I le taʻitaʻiga a le agaga paia, sa auina atu ai Paulo ma Panapa o ni misionare e le faapotopotoga i Anetioka. Sa iloa foʻi i laʻua o aposetolo, e ui sa lē aofia ai i laʻua i uluaʻi aposetolo e toʻasefululua. (Galu. 13:1-3; 14:14; Kala. 1:19) Sa faamaonia lo la tofiga e le vaega pule i Ierusalema. (Kala. 2:7-10) E leʻi leva ae faia loa se vaega a Paulo i le faasoaina atu o meaʻai faaleagaga. Sa ia tusia lana uluaʻi tusi faagaeeina.
10. I le uluaʻi senituri, pe na aofia ai Kerisiano faauuina uma i le sauniaina o meaʻai faaleagaga? Faamatala.
10 Peitaʻi, pe na aofia ai Kerisiano faauuina uma i le vaavaaia o le galuega talaʻi ma le sauniaina o meaʻai faaleagaga? E leai. Ua taʻu mai e le aposetolo o Paulo iā i tatou e faapea: “Po o ni aposetolo uma ea i latou? Po o ni perofeta uma ea i latou? Po o ni faiaʻoga uma ea i latou? Pe latou te faia uma ea ni galuega mamana?” (1 Kori. 12:29) E ui lava o Kerisiano faauuina uma na auai i le galuega talaʻi, ae e na o se aofaʻiga toʻaitiiti—e na o le toʻavalu tane eseese—na faaaogā e tusiaina tusi e 27 o Tusitusiga Kerisiano Eleni.
Le Pologa Faamaoni i Aso Nei
11. O ā “mea” ua tofia atu i le pologa e na te vaavaaia?
11 Ua faaalia manino mai i upu a Iesu o loo faamauina i le Mataio 24:45 e faapea, o le a iai pea se vasega o le pologa faamaoni ma le faautauta e soifua pea i luga o le lalolagi, a o faagasolo taimi o le iʻuga. I le Faaaliga 12:17, o loo faasino atu ai iā i latou nei o “ē o totoe” o le fanau a le fafine. I le avea ma vaega, ua tofia ai lenei vaega totoe e vaavaaia mea uma a Keriso i inei i le lalolagi. O “mea” ua tofia i ai le auauna pule faamaoni e na te tausia, o mea ia a le Matai o loo i le lalolagi, lea e aofia ai tagatānuu o le Malo i le lalolagi, fale, faapea ma isi mea totino o loo faaaogā i le talaʻiina o le tala lelei.
12, 13. E faapefea ona iloa e se Kerisiano ua ia mauaina le valaau mo le lagi?
12 E faapefea ona iloa e se Kerisiano ua ia maua le faamoemoe faalelagi, ma ua aofia ai i lenei vaega totoe o le Isaraelu faaleagaga? O loo maua le tali i upu a le aposetolo o Paulo iā i latou na iai le faamoemoe faalelagi faatasi ma ia: “O i latou uma e taʻitaʻiina e le agaga o le Atua, o atalii ia o le Atua. Tou te leʻi maua le agaga o pologa e toe fefefe ai, ae ua outou maua le agaga o ataliifai, o le agaga foʻi lea ua tatou alalaga atu ai: ‘Ava, le Tamā e!’ Ua molimau le agaga lava lea faatasi ma o tatou agaga, o i tatou o fanau a le Atua. Afai o fanau i tatou, o i tatou foʻi o suli: o suli o le Atua, o suli faatasi ma Keriso, pe afai tatou te tigāina faatasi, ina ia faamamaluina faatasi foʻi i tatou.”—Roma 8:14-17.
13 I se faaupuga faigofie, ua faauuina i latou Epe. 3:1) O lenei valaaulia e mai i le Atua. O lea la, e latou te tali atu e aunoa ma le fesiligia pe fefefe foʻi e talia lenei fanauina e avea ma atalii o le Atua. (Faitau le 1 Ioane 2:20, 21.) O lona uiga e latou te leʻi filifilia lenei faamoemoe mo i latou lava, ae ua tuuina e Ieova iā i latou lana faamaufaailoga, po o le agaga paia.—2 Kori. 1:21, 22; 1 Pete. 1:3, 4.
nei i le agaga paia o le Atua, ma maua se “valaau” po o se valaaulia mo le lagi. (Le Vaaiga Saʻo
14. E faapefea ona manatu ē faauuina i le valaauina o i latou?
14 E ao faapefea i nei Kerisiano ua faauuina i le agaga ona manatu iā i latou lava, a o latou faatalitali i lo latou taui i le lagi? Latou te manatu e faapea e ui lava ua latou mauaina se valaaulia matagofie, ae ua na o se valaaulia. E ao ona latou tumau i le faamaoni seʻia oo ina maliliu, ina ia maua ai lenei taui. Ona o le lotomaulalo, ua latou faaleo atu ai upu a Paulo e faapea: “Uso e, ou te lē o manatu iā te aʻu faapea ua ou maua le taui, ae tasi le mea e tāua: O le faagalo lea o mea ua tuanaʻi, ae tepa taulaʻi atu i mea o i le lumanaʻi, ua ou tausinio i le sini, o le taui lea o le valaau faalelagi mai le Atua, e ala iā Keriso Iesu.” (Fili. 3:13, 14) E ao i le vaega totoe faauuina ona fai le mea sili latou te mafai ina ia ‘savavali ai e tusa ma le valaau na valaauina ai i latou, ma le matuā lotomaulalo,’ ma ia faia faapea “i le mataʻu ma le gatete.”—Efe. 4:1, 2; Fili. 2:12; 1 Tesa. 2:12.
15. E ao faapefea i Kerisiano ona manatu iā i latou e tagofia le areto ma le uaina i le Faamanatuga, ma e faapefea ona manatu ē faauuina iā i latou lava?
15 I le isi itu, e ao faapefea i isi Kerisiano ona manatu i se tagata e faapea mai ua ia maua lenei faauuina, ma ua amata ona ia tagofia le areto ma le uaina i le taimi o le Faamanatuga? E lē tatau ona faamasinosino i lenā tagata. O lenā mataupu e i le va o lenei tagata ma Ieova. (Roma 14:12) Peitaʻi, o Kerisiano ua latou mauaina moni lenei faauuina, e lē mananaʻo e uaʻi faapitoa atu iā i latou. E latou te lē manatu e faapea, a faauuina i latou ua tele atu ai lo latou malamalama nai lo o nisi sui o le “motu o tagata e toʻatele,” lea foʻi o loo iai le tofā mamao ma le utaga poto. (Faaa. 7:9) E latou te lē manatu e faapea e tele atu le fesoasoani a le agaga paia iā i latou nai lo o “isi mamoe.” (Ioa. 10:16) E latou te lē faatalitalia foʻi e auauna atu isi iā i latou; pe manatu e sili atu i latou i toeaina i le faapotopotoga ona e latou te tagofia le areto ma le uaina.
16-18. (a) Pe e aofia ai Kerisiano faauuina uma i le faailoaina mai o upu moni fou faaleagaga? Faataʻitaʻi. (e) Aiseā e lē manaʻomia ai mo le Vaega Pule ona fetalanoaaʻi ma i latou uma e faapea mai ua faauuina?
16 Pe faamata e manaʻomia e i latou uma nei o ē faauuina ona fetalanoaaʻi, pe aofia ai i le talanoaina ma le faailoaina mai o upu moni fou faaleagaga? E leai. E ui lava i le avea ai o i latou o se vaega, ae o loo gafa le vasega o le pologa ma le fafagaina o le aiga faaleagaga, ae e lē o tagata taʻitoʻatasi o le vasega o le pologa e tutusa uma o latou tiute tauave po o tofiga. (Faitau le 1 Korinito 12:14-18.) E pei ona taʻua i le amataga, i le uluaʻi senituri, sa aofia i latou uma i le galuega tāua o le talaʻi. Ae sa na o se vaega toʻaitiiti na faaaogā e tusiaina tusi o le Tusi Paia ma vaavaaia le faapotopotoga Kerisiano.
17 O se faataʻitaʻiga: O nisi taimi e taʻua ai i le Tusi Paia “le faapotopotoga,” e faia se gaoioiga patino i le taulimaina o mataupu faafaamasinoga. (Mata. 18:17) Peitaʻi, i le uiga moni lava, e na o toeaina e mafai ona faia lenei gaoioiga ona o agavaa o loo iā i latou e fai ma sui o le faapotopotoga. E lē talanoa toeaina ma sui uma o le faapotopotoga, ina ia fesili atu i ni o latou manatu eseese a o leʻi faia la latou faaiʻuga. I le ōgatusa ai ma faatulagaga faale-Atua, e latou te faatino le matafaioi ua tofia atu iā i latou; ma e galulue e fai ma sui o le faapotopotoga atoa.
18 I se tulaga talitutusa, o se vaega toʻaitiiti o tane faauuina i aso nei, ua iā i latou le tiute tauave e fai ma sui o le vasega o le pologa. Ua faia aʻe iā i latou le Vaega Pule a Molimau a Ieova. O nei tane ua faauuina i le agaga o loo latou vaavaaia le galuega o le Malo ma le polokalame o le fafagaina faaleagaga. Peitaʻi, e pei ona sa iai i le uluaʻi senituri, e lē talanoa atu le Vaega Pule i sui taʻitoʻatasi o le vasega o le pologa a o leʻi faia ni faaiʻuga. (Faitau le Galuega 16:4, 5.) Peitaʻi, o Molimau faauuina uma, e matuā aafia i latou i le galuega tāua o le seleselega lea o loo faia i le taimi nei. I le avea ai o se vasega, ona faapea lea, e tino e tasi “le pologa faamaoni ma faautauta,” ae i le avea ai ma tagata taʻitoʻatasi, e eseese galuega ua tofia i ai i latou.—1 Kori. 12:19-26.
19, 20. O le ā le vaaiga paleni o loo iai i le motu o tagata e toʻatele, e faatatau i “le pologa faamaoni ma le faautauta,” ma lana Vaega Pule?
19 O le ā se aafiaga o mea moni o loo taʻua i luga i le faatuputeleina o le motu o tagata e toʻatele, o ē e faamoemoe e ola e faavavau i luga o le lalolagi? I le avea ma vaega o mea a le Tupu, e latou te fiafia e lagolagosua atoatoa i faatulagaga ua faia e le Vaega Pule, lea e fai ma sui o le “pologa faamaoni ma le faautauta.” E talisapaia e sui o le motu o tagata e toʻatele meaʻai faaleagaga, lea e saunia mai i lalo o le taʻitaʻiga a le Vaega Pule. Ae i le taimi e tasi, a o faaaloalo atu i le vasega o le pologa, e faaeteete foʻi sui o le motu o tagata e toʻatele ina neʻi o latou faamaualugaina se tasi e faapea mai o se sui o lenā pologa. E leai se Kerisiano e faauuina moni i le agaga o le Atua e manaʻo pe faatalitalia lenā ituaiga faiga.—Galu. 10:25, 26; 14:14, 15.
20 E tusa po o i tatou o le “ʻaufaigaluega,” o sui o le vaega totoe faauuina, po o ni sui o le motu o tagata e toʻatele, seʻi avea ma a tatou filifiliga maumauaʻi le lagolagosua atoatoa atu i le auauna pule ma lana Vaega Pule. Tau ina ia taʻitoʻatasi i tatou ma ‘faaauau ona mataala,’ ma faamaonia atu lo tatou faamaoni seʻia oo i le iʻuga.—Mata. 24:13, 42.
Pe E te Manatua?
• O ai “le pologa faamaoni ma le faautauta,” ma o ai le ʻaufaigaluega?
• E faapefea ona iloa e se tagata ua ia maua le valaau mo le lagi?
• O ai ua iai le tiute tauave autū mo le sauniaina o meaʻai fou faaleagaga?
• E ao faapefea i se tasi o le ʻaufaauuina ona manatu iā te ia lava?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 23]
I aso nei, o loo fai le Vaega Pule ma sui o le vasega o le pologa faamaoni ma le faautauta. Sa iai foʻi se faatulagaga faapena i le uluaʻi senituri