‘Alofia le Tosina Ese i Lenei “Aso Manuia”
ʻAlofia le Tosina Ese i Lenei “Aso Manuia”
UA MAFAUFAU lepela e toʻafā i le mea ua latou manatu e fai. E leai se isi na avatua iā i latou ni tupe i le faitotoʻa o le aai. Sa taofi e Suria na vagaia le aai, le avatuina o meaʻai i totonu o Samaria, ma ua fia aai ai tagata. E lē aogā ona ulu atu i le aai, ona ua taugatā tele meaʻai. Ua logo mai le tala i se mea na tupu, na ʻaina ai tino o tagata.—2 Tu. 6:24-29.
Na manatu ifo loa nei lepela, ‘Ae ā pe a tatou ō i le mea o loo tolauapi ai tagata Suria? E leai se mea e tatou te sulu i ai.’ Na latou tuua le aai i le pogisa. Ina ua latou oo atu i le mea na tolauapi ai Suria, e leai ma se mea e gāsē. E leai ni leoleo. Sa noanoa ai solofanua ma asini, ae e leai ni fitafita. Na latou tilotilo atu i totonu o le faleʻie, e leai se isi o iai, ae na tele meaʻai ma meainu i totonu. Ona latou aai loa lea ma feinu. Na vaaia foʻi e lepela o auro, siliva, ofu, ma isi mea tāua. Na latou ave na mea ma nanā, ma na toe foʻi mai e avatu isi mea. Ua tuulafoaʻia le togālauapi atoa. Sa faavavega ona faapogaia e Ieova ʻau a Suria e faalogo i le leo o se vaegaʻau. Talu ai na latou manatu ua osofaʻia i latou, na latou sosola ese ai loa. Sa latou ō ae tuua mea uma!
Ua laʻuina ma nanā e lepela mea tāua. Peitaʻi, na latou mafaufau i tagata Samaria ua matelāina i le fia aai, ma ua tuia ai o latou lotofuatiaifo. Ona fai atu lea o le tasi i le isi: “E lē tatau le mea o tatou o faia nei, o le aso manuia lenei.” Ona faatopetope atu lea o nei lepela i Samaria, ma taʻu atu lenei manuia o mea na latou maua.—2 Tu. 7:1-11.
O loo tatou ola foʻi i le taimi ua taʻua, o le “aso manuia.” I le faasino atu i le vala mataʻina o le “faailoga o . . . le iʻuga o faiga o mea a le lalolagi,” na fetalai Iesu: “E talaʻiina atu lenei tala lelei o le malo i le lalolagi atoa e fai ma molimau i atunuu uma, ona oo mai ai lea o le iʻuga.” (Mata. 24:3, 14) E faapefea ona aafia ai i tatou i lenā mea?
E Mafai e Popolega Ona Faavaivaia i Tatou
Ona o le matuā fiafia i mea na latou maua, na galo ai i lepela mo sina taimi ia Samaria. Sa latou uaʻi atu i mea na latou maua. Pe e mafai ona tupu se mea faapena iā i tatou? O “oge,” o loo faia aʻe ai se vaega o le faailoga tuufaatasi, e iloa ai le taimi faaiʻuiʻu o le faiga o mea. (Luka 21:7, 11) Na lapataʻia e Iesu ona soo e faapea: “Ia outou uaʻi atu iā te outou lava, ina neʻi faamamafaina o outou loto i le ʻai tele, ma le inu tele, ma le popole i mea o le olaga nei.” (Luka 21:34) I le avea o ni Kerisiano, e tatau ona tatou faaeteete ia aua neʻi avea popolega i mea o le olaga i lea aso ma lea aso, e galo ai iā i tatou le mea moni, ua tatou ola i le “aso manuia.”
O se Kerisiano e igoa iā Blessing, e leʻi avea mea na naunau i ai e faavaivaia ai o ia. Sa auauna o se paeonia, na faauma ana aʻoga, mulimuli ane, na faaipoipo atu i se tagata Peteli, ma avea ai o se sui o le aiga Peteli i Benin. Na faapea mai o ia: “O aʻu ou te teufale, ma ou te matuā fiafia i loʻu tofiga.” Ua toe tepa nei i tua ma le fiafia Blessing i le 12 tausaga o lana auaunaga faataimi atoa, ma ua fiafia ona
o loo taulaʻi atu pea lana vaai i le “aso manuia” lea o loo tatou ola ai nei.Ia ʻAlofia Mea e Tosina Ese ai e Maʻimau ai le Taimi
Ina ua aauina atu soo e toʻa 70, na fetalai atu Iesu: “E moni, e tele le saito e seleseleina, a ua toʻaitiiti le ʻaufaigaluega. O lea, ia ʻaiʻoi atu ai i le Matai o le seleselega, ina ia aauina mai se ʻaufaigaluega mo lana seleselega.” (Luka 10:2) O le tuai ona faia o le seleselega, e ono iʻu i le maʻimau ai o fuata o laau, o le faatalalē foʻi i le faia o le galuega talaʻi, e ono iʻu ai i le maʻimau o ola. Ona toe faapea atu lea o Iesu: “Aua foʻi neʻi fusi ma ofo alofa atu i se tasi tou te feiloaʻi i le auala.” (Luka 10:4) O le upu i le uluaʻi gagana mo le “feiloaʻi,” e sili atu lona uiga nai lo o le faapea atu, “talofa” po o le “ia manuia le aso.” Ae e aofia ai foʻi le fusi ma faia ni talanoaga uumi pe a tatou feiloaʻi ma se uō. O le mea lea na faatonu atu ai e Iesu ona soo ina ia ʻalofia mea e tosina ese ai, ae faaaogā lelei o latou taimi. O le feʻau o loo latou talaʻia, e faanatinati.
Seʻi mafaufau i le tele o le taimi e maʻimau ona o mea e tosina ese ai. Mo le tele o tausaga, na avea ai le televise o se faamaʻimau taimi sili i le tele o vala. Ae ā ia telefoni feaveaʻi ma komepiuta? I se suʻesuʻega na faia i le toʻa 1,000 o tagata matutua i Peretania, na iloa ai o se “faatatauga o tagata o loo nonofo i Peretania, e faaalu le 88 minute i le aso e talanoa ai i le telefoni fale, o le isi 62 minute e talanoa ai i telefoni feaveaʻi, e 53 minute e faaalu i īmeli ma le 22 minute i feʻau feaveaʻi i telefoni.” O le aofaʻiga, e sili atu i le faaluaina le taimi e alu i na mea, nai lo o le taimi e faaalu e se paeonia lagolago i le faiva i aso taʻitasi! O le ā le tele o le taimi e te faaalu i au talanoaga i telefoni, īmeli ma feʻau i telefoni feaveaʻi?
Sa matuā faaeteete Ernst ma Hildegard Seliger i le faaaogāina o o la taimi. E sili atu i le 40 tausaga na la faaalu i nofoaga o faasalaga mamafa a le ʻau Nazi, ma falepuipui a le ʻau Kominisi. Ina ua tatalaina i laʻua, na la auauna o ni paeonia seʻia oo ina faaiʻuina o la soifuaga faalelalolagi.
Sa mananaʻo le toʻatele ia pei o le ʻau Seligers. Sa ono faaalu e le ulugalii le tele o taimi sa feala ai, i le faitauina ma le tusiina o tusi. Peitaʻi, na la faamuamua mea faaleagaga i o la olaga.
E moni e tatou te fiafia uma e fesootaʻi ma ē e pele iā i tatou, ma e leai se mea e leaga ai lenā mea. E aogā le filifilia lelei o mea e tatou te faia i aso taʻitasi. Peitaʻi, e atamai ona tatou ʻalofia mea e tosina ese ai, e maʻimau ai le taimi i lenei aso e talaʻi ai le tala lelei.
Talaʻi Māeʻaeʻa le Tala Lelei
Maʻeu se faamanuiaga o le ola ai i le “aso manuia.” Aua neʻi tosina ese i tatou e pei ona iai muamua i lepela e toʻafā. Manatua foʻi, na latou faapea mai: “E lē tatau le mea o tatou o faia nei.” E faapena foʻi ona lē tatau ona faataga o tatou lava popolega, po o mea e tosina ese ai e faamaʻimau ai le taimi ma taofia ai i tatou, mai le faia o se sao atoatoa i le faiva.
I lenei itu, e iai se faaaʻoaʻoga sili ona lelei e tatou te mulimuli ai. I le toe tepa i tua i uluaʻi tausaga e 20 o lana faiva, na tusi ai le aposetolo o Paulo e faapea: “Ua ou talaʻi māeʻaeʻa atu ai le tala lelei e uiga iā Keriso.” (Roma 15:19) E leʻi faatagaina e Paulo se mea e faavaivaia ai lona maelega. Seʻi o tatou maelega e pei o ia, a o tatou folafola atu le feʻau o le Malo i lenei “aso manuia.”
[Ata i le itulau 28]
E leʻi faatagaina e Blessing ona lava popolega e faalavelavea ai lana auaunaga faataimi atoa
[Ata i le itulau 29]
Sa matuā faaeteete le ʻau Seligers i le faaaogāina o o la taimi