Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

“Ia Nonofo Filemu ma Tagata Uma”

“Ia Nonofo Filemu ma Tagata Uma”

“Ia Nonofo Filemu ma Tagata Uma”

“Afai e mafai iā te outou, ia nonofo filemu ma tagata uma.”—ROMA 12:18.

1, 2. (a) O le ā le lapataʻiga na avatu e Iesu i ona soo? (e) O fea e tatou te maua ai fautuaga i le auala e tali atu ai i teteega?

NA LAPATAʻIA e Iesu ona soo, o le a latou feagai ma teteega mai i malo o le lalolagi, ma i le afiafi a o lumanaʻi lona maliu, na ia faamatalaina ai le māfuaaga. Na ia fetalai atu i ona soo e faapea: “Afai o ni tagata o le lalolagi outou, e alofa mai le lalolagi iā te outou auā o ona tagata. A o lenei, e lē ni tagata o le lalolagi outou, a ua ou filifilia outou mai le lalolagi, o le mea lea e ʻinoʻino ai le lalolagi iā te outou.”—Ioa. 15:19.

2 Na iloa lelei e le aposetolo o Paulo le moni o lenā fetalaiga a Iesu, ona o mea na oo iā te ia. I lana tusi lona lua i lana aumea talavou o Timoteo, na tusi ai Paulo e faapea: “Ua e mulimulituʻi i aʻu aʻoaʻoga, o loʻu olaga, o loʻu sini, o loʻu faatuatua, o loʻu faapalepale, o loʻu alofa, o loʻu tumau, o sauāga ma puapuaga.” Ona ia toe faapea atili atu lea: “O le mea moni, e sauāina i latou uma e naunau e ola ma le faamaoni i le Atua ma aufaatasi ma Keriso Iesu.” (2 Timo. 3:10-12) I le mataupu e 12 o le tusi a Paulo i Kerisiano i Roma, na ia avatu ai se fautuaga atamai i le auala e latou te tali atu ai i teteega. O ana upu e mafai ona tatou maua ai taʻiala i lenei taimi o le iʻuga.

“Ia Faia Mea e Lelei”

3, 4. E faapefea ona faatatauina le fautuaga o loo i le Roma 12:17 (a) i se aiga e lē tapuaʻi uma iā Ieova? (e) i a tatou feutagaʻiga ma tuaoi?

3 Faitau le Roma 12:17. Na faamatala e Paulo e faapea, pe a fesagaʻi ma tagata tetee, e lē tatau ona tatou toe tetee atu. E tāua tele ona utagia lana fautuaga, aemaise lava i aiga e lē tapuaʻi uma iā Ieova. E teena e le paaga Kerisiano le tofotofoga e toe taui atu i se upu lē alofa, po o le gaoioi i se isi foʻi uiga agaleaga. E leai se mea lelei e maua i le ‘taui atu o le leaga i le leaga.’ I le isi itu, o na uiga e na ona faateteleina ai o le faafitauli.

4 Ua fautuaina e Paulo se auala e sili atu: “Ia faia mea e lelei i le vaaiga a tagata uma.” I totonu o le aiga, e mafai ona ʻalofia se fefinauaʻiga e tulaʻi mai, pe a faaalia e se avā le agalelei moni i lana paaga, pe a ia faia mai ni faaupuga lē lelei e faatatau i ona talitonuga. (Faata. 31:12) Ua faamatala mai e Carlos, o se sui o se aiga Peteli i le taimi nei, le auala na foʻia ai e lona tinā teteega malolosi mai i lona tamā, e ala i le agalelei pea ma tausia lelei le aiga. “Na ia faalaeiau i matou le fanau e faaalia pea le faaaloalo iā te ia. Na ia talosaga mai pea ia ma taaalo ma loʻu tamā i le taaloga o le faataavale polo, e ui lava e lē o se taaloga ou te fiafia i ai. Ae na fiafia ai loʻu tamā.” Na oo ina amata ona suʻesuʻeina e loʻu tamā le Tusi Paia, ma papatiso ai loa. O le faia o “mea e lelei i le vaaiga a tagata uma,” ua masani ona foʻia ai e Molimau a Ieova le faailoga tagata, e ala i le saunia o fesoasoani aogā i o latou tuaoi pe a tupu se mala.

E Foʻia e “Malala Ola” Teteega

5, 6. (a) O le ā e uiga i ai le faaputuputu o “malala ola” i luga o le ulu o sē ua fai ma fili? (e) Faamatala mai se mea na tupu i lou vaipanoa, e faaalia ai pe faapefea i le faatatauina o le fautuaga o loo i le Roma 12:20 ona maua ai ni iʻuga lelei.

5 Faitau le Roma 12:20. Ina ua filifilia upu o loo faamauina i lenei fuaiupu, e foliga mai na mafaufau Paulo i upu o loo i le Faataoto 25:21, 22: “Afai e fia ʻai lē ua ita iā te oe, ia e fafaga iā te ia; afai e fia inu o ia, ia e faainu iā te ia i le vai; auā e te avaʻe ai malala ola i luga o lona ulu; e tauia foʻi oe e Ieova.” E tusa ai o lana fautuaga o loo i le Roma mataupu e 12, e lē o le uiga o le faamatalaga a Paulo e faapea, o malala ola o loo taʻua i le faataʻitaʻiga, o le faaoo atu lea o se faasalaga pe faamāsiasi se tagata tetee. Nai lo lea, o upu o loo i le faataoto, ma upu a Paulo i Kerisiano i Roma—e foliga mai o loo faasino atu i se auala sa faaaogā i aso anamua e faaliusuavai ai uʻamea. Na mātauina e le tagata atamai o Peretania o le senituri lona 19, o Charles Bridges, e faapea: “O le iai o le afi i lalo ifo ma luga aʻe o le uʻamea; e lē gata e tuu le afi i lalo ifo o le uʻamea, ae e toe faaputu ai foʻi ma malala ola i luga. E itiiti ni loto e maaa pea, e lē mafai ona suia pe a faaalia le onosai, le lē manatu faapito, ma le malosi o le alofa.”

6 I le pei o “malala ola,” o gaoioiga agalelei e mafai ona suia ai uiga o ē tetee, ma atonu e taofia ai o latou uiga tetee faasaga i auauna a le Atua. O gaoioiga agalelei e mafai ona taaʻina ai tagata ina ia faaalia uiga lelei i tagata o Ieova, ma le feʻau o le Tusi Paia o loo latou talaʻia atu. Na tusi le aposetolo o Peteru e faapea: “Ia outou tausisi i le amiolelei i luma o tagata o le lalolagi auā o le mea lea latou te faia ai tala taufaaleaga e faapea, o outou o tagata amioleaga, ae ina ua latou vāai i a outou amioga lelei, ona latou faamamaluina ai lea o le Atua i le aso o lana asiasiga.”—1 Pete. 2:12.

“Ia Nonofo Filemu ma Tagata Uma”

7. O le ā le filemu ua tuuina atu e Iesu i ona soo, ma o le ā e ao ona uunaʻia ai i tatou e fai?

7 Faitau le Roma 12:18. I le afiafi mulimuli o Iesu ma ona aposetolo, na ia taʻu atu iā i latou e faapea: “Ou te tuuina atu le filemu iā te outou, ma ou te avatu iā te outou loʻu filemu.” (Ioa. 14:27) O le filemu lea e tuuina atu e Keriso i ona soo, o le filemu i totonu lea e latou te maua, pe a latou lagona ua alofagia ma faamaonia i latou e Ieova le Atua ma lona Alo pele. O lenei filemu i totonu, e ao ona uunaʻia ai i tatou e nonofo filemu ma isi. O Kerisiano moni e fiafia i le filemu ma faatupuina le filemu.—Mata. 5:9.

8. E faapefea ona avea i tatou ma ē e faatupuina le filemu i le aiga, ma la tatou faapotopotoga?

8 O se tasi o auala e avea ai ma sē e faatupuina le filemu i totonu o le aiga, o le foʻia lea o feeseeseaʻiga i le vave e mafai ai, nai lo o le tuu seʻia oo lava ina leaga tele. (Faata. 15:18; Efe. 4:26) O le tulaga foʻi lenei e tatau ona iai i le faapotopotoga Kerisiano. Ua faafesootaʻi atu e Peteru le saʻilia o le filemu, i le pulea o le laulaufaiva. (1 Pete. 3:10, 11) E faapena foʻi Iakopo, ina ua uma ona avatu se fautuaga maumaututū i le faaaogā tatau o le laulaufaiva, ma le manaʻoga ia ʻalofia le lotoleaga ma le misa, ona ia tusi lea e faapea: “O le poto mai lugā, e muamua ona mamā, e filemu, e magafagafa, e gauaʻigofie, e tumu i le alofa ma fua lelei, e lē faailoga tagata, e lē faatagāfai. Ua lūlūina ma le filemu fua o le amiotonu, e i latou ua faatupuina le filemu.”—Iako. 3:17, 18.

9. O le ā e ao ona tatou manatua, a o taumafai e “nonofo filemu ma tagata uma”?

9 I lana faamatalaga o loo maua i le Roma 12:18, e iai se isi mea e sili atu o loo faatatau i ai le faamatalaga a Paulo, i lo le tau ina faatupuina o le filemu i totonu o le aiga ma le faapotopotoga. Ua ia faapea mai, e tatau ona tatou “nonofo filemu ma tagata uma.” E aofia ai tuaoi, tagata e faigaluega faatasi, tamaiti i le aʻoga, ma tagata e tatou te feiloaʻi i ai i le talaʻiga. Peitaʻi, ua faapea atili mai le fautuaga a Paulo: “Afai e mafai iā te outou.” O lona uiga, ia faia mea uma e tatou te mafai ina ia “nonofo filemu ma tagata uma,” ae e lē i se tulaga e faagutugutulua ai i mataupu silisili amiotonu a le Atua.

O Ieova e Faia le Tauimasui

10, 11. O le ā le uiga o lo tatou “tuu atu i le toʻasā,” ma aiseā e talafeagai ai?

10 Faitau le Roma 12:19. E oo foʻi “iā i latou o ē e tetee” mai i la tatou galuega ma la tatou feʻau, e aofia ai i latou e tetee tuusaʻo mai, e ao ona tatou “pulea lelei . . . i tulaga leaga” ma gaoioi “ma le agamalu.” (2 Timo. 2:23-25) Ua fautuaina e Paulo Kerisiano e aua le tauimasui, ae ia “tuu atu i le toʻasā.” O le toʻasā o ai o loo faasino i ai Paulo? E faigatā ona faapea atu na uiga le faamatalaga a Paulo i lo tatou lava toʻasā. E manino mai, e tatou te tuu atu i le toʻasā o le Atua. I le avea ma Kerisiano, e tatou te iloa e lē o i tatou e faia le tauimasui. Na tusi le faisalamo e faapea: “Inā soia e te ita, ma ia tuu lou tigā; aua e te faameo, neʻi e faia se mea leaga.” (Sala. 37:8) Ua fautua mai foʻi Solomona e faapea: “Aua e te faapea ane, Ou te taui atu i le leaga; ia e faatalitali iā Ieova, ona faaolaina lea o oe e ia.”—Faata. 20:22.

11 Pe afai e fai mai e tagata tetee ni mea leaga iā i tatou, o se auala atamai le tuu atu iā Ieova e na te faasalaina i latou, pe afai ua ia silafia ua talafeagai ona faia faapea. I le faaalia o loo ia manatu i le toʻasā o Ieova, na toe faapea mai ai Paulo: “Ua tusia: ‘O aʻu e faia le tauimasui; ou te taui atu lava, ua fetalai mai ai Ieova.’” (Faatusatusa i le Teuteronome 32:35.) Pe afai tatou te taumafai e faia le tauimasui, o le a tatou gaoioi la ma le faamaualuga, ma faia le mea e na o Ieova e iai le aiā e faia ai. E lē gata i lea, o le a faaalia ai e tatou te lē faatuatua i le folafolaga a Ieova e faapea: “Ou te taui atu lava.”

12. O afea e faaalia mai ai le toʻasā o Ieova, ma e faapefea?

12 I le amataga o lana tusi i Kerisiano i Roma, na taʻua ai e Paulo e faapea: “Ua faaalia le toʻasā o le Atua mai le lagi i amioga faalēmataʻu ma amioga lē tonu a tagata, o ē ua taofiofia ma le lē tonu le upu moni.” (Roma 1:18) O le a faaalia mai i le lagi le toʻasā o Ieova e ala i lona Alo, i le taimi o “le puapuaga tele.” (Faaa. 7:14) O le “faamaoniga [lenā] o le faamasinoga tonu a le Atua,” e pei ona faamatalaina e Paulo i se tasi o ana tusi faagaeeina: “O lea la, o le amiotonu o le Atua ua ia taui atu ai puapuaga i ē ua faapuapuagatiaina outou, a o outou o ē ua mafatia i puapuaga, e maua le mapusaga faatasi ma i matou, i le faaaliga o le Alii o Iesu mai le lagi faatasi ma ana agelu malolosi i le afi mumū, a o ia faaoo mai le tauimasui i ē e lē iloa le Atua, ma ē e lē usiusitai i le tala lelei a lo tatou Alii o Iesu.”—2 Tesa. 1:5-8.

Ia Faatoʻilalo le Leaga i le Lelei

13, 14. (a) Aiseā e lē faateʻia ai i tatou pe a fesagaʻi ma teteega? (e) E faapefea ona tatou faamanuia atu i ē e sauāina i tatou?

13 Faitau le Roma 12:14, 21. O le talitonu atoatoa o le a faataunuu e Ieova ana fuafuaga, e taulaʻi atoatoa atu ai a tatou taumafaiga i le galuega ua ia tuuina mai iā i tatou e fai—o le talaʻia lea o le “tala lelei o le malo i le lalolagi atoa.” (Mata. 24:14) E tatou te iloa o lenei galuega faa-Kerisiano o le a faatupu ai le ita o o tatou fili, auā na lapataʻia i tatou e Iesu: “E inosia foʻi outou e nuu uma ona o loʻu igoa.” (Mata. 24:9) O lea la, e lē faateʻia i tatou pe lotovaivai pe a fesagaʻi ma teteega. Na tusi le aposetolo o Peteru e faapea: “Le ʻaupele e, aua tou te popole i le afi ua mumū iā te outou, lea ua tupu iā te outou e fai ma tofotofoga, e peiseaʻī o se mea uiga ese ua oo iā te outou. Ae ia outou olioli pea auā ua tofusia outou i mafatiaga o Keriso.”—1 Pete. 4:12, 13.

14 Nai lo o le ʻinoʻino i ē e faasauā mai iā i tatou, e tatou te taumafai e aʻoaʻo i latou, i le iloaina, o nisi o i latou atonu sa fai ma le lē iloa. (2 Kori. 4:4) E tatou te taumafai e utagia le fautuaga a Paulo e faapea: “Ia faamanuia atu pea i ē ua sauā mai; ia faamanuia atu ae aua le fetuu atu.” (Roma 12:14) O se tasi o auala e faamanuia atu ai i ē e tetee mai, o le tatalo lea mo i latou. Na fetalai Iesu i lana Lauga i luga o le Mauga, e faapea: “Ia alolofa atu pea i o outou fili, ia faia mea lelei i ē ua ʻinoʻino mai iā te outou, ia faamanuia atu iā i latou o ē faamalaia mai iā te outou, ia tatalo mo ē ua faalumaina outou.” (Luka 6:27, 28) Sa iloa e le aposetolo mai i mea na oo iā te ia, e mafai ona avea se tagata na faasauā ma soo faamaoni o Keriso, ma se auauna maelega a Ieova. (Kala. 1:13-16, 23) Na taʻua e Paulo i se isi ana tusi e faapea: “Pe a upuleagaina, matou te faamanuia atu; pe a sauāina, matou te tumau; pe a taʻuleagaina, matou te ʻaiʻoi atu.”—1 Kori. 4:12, 13.

15. O le ā le auala sili e faatoʻilalo ai le leaga i le lelei?

15 O lea la, e utagia e Kerisiano moni le fuaiupu mulimuli o le Roma mataupu e 12: “Aua le faatoʻilaloina oe i le leaga; ae ia faatoʻilaloina pea le leaga i le lelei.” O le pogai o mea leaga uma o Satani le Tiapolo. (Ioa. 8:44; 1 Ioa. 5:19) I le faaaliga na avatu i le aposetolo o Ioane, na faailoa atu ai e Iesu e faapea, o ona uso faauuina ua “manumalo foʻi iā [Satani] ona o le toto o le Tamaʻi Mamoe ma le feʻau o loo latou talaʻia.” (Faaa. 12:11) Ua faaalia ai i inei, o le auala sili e faatoʻilalo ai Satani ma ana taaʻiga leaga i lenei faiga o mea, o le faia lea o mea lelei e ala i la tatou galuega molimau atu, o le talaʻia o le tala lelei o le Malo.

Olioli i le Faamoemoe

16, 17. O le ā ua tatou aʻoaʻoina mai i le Roma mataupu e 12 e faatatau i le (a) auala e ao ona faaaogā ai o tatou olaga? (e) le auala e ao ona tatou amioaʻi ai i le faapotopotoga? (i) ma le auala e tatou te feutagaʻi ai ma i latou e tetee mai i la tatou tapuaʻiga?

16 O la tatou iloiloga puupuu o le mataupu e 12 o le tusi a Paulo i Kerisiano i Roma, ua faamanatu mai ai iā i tatou le tele o mea. Ua tatou aʻoaʻoina ai e faapea, o auauna tuuina atu a Ieova, e tatau ona lotomalilie e faia ni faataulagaina. E ala i le uunaʻiga a le agaga o le Atua, e tatou te faia ai ma le lotomalie lenei taulaga, ona ua faatalitonuina i tatou e lo tatou mafaufau lelei, o le finagalo lea o le Atua. E tatou te maelega i la le agaga ma faaaogā ma le naunau a tatou meaalofa eseese. E tatou te auauna ma le lotomaulalo ma le faamaulalo, i le faia o le mea sili e tatou te mafaia ina ia faatumauina ai lo tatou autasi faa-Kerisiano. E tatou te faaalia le uiga talimālō, ma le alofa moni faaleuso.

17 Ua aumaia foʻi e le Roma mataupu e 12, le tele o fautuaga i le auala e ao ona tatou tali atu ai i teteega. E lē tatau ona tatou toe tetee atu foʻi faapena. E tatau ona taumafai e foʻia teteega e ala i gaoioiga agalelei. E ao ona tatou taumafai e nonofo fifilemu ma tagata uma, i le tele e tatou te mafai ai, e aunoa ma le solia o mataupu silisili o le Tusi Paia. E faatatauina lenei fautuaga i totonu o le aiga, i le faapotopotoga, i tuaoi, i galuega, i aʻoga, ma la tatou talaʻiga. E tusa lava foʻi pe tatou te fesagaʻi ma teteega tuusaʻo, ae e tatou te fai le mea sili ina ia faatoʻilalo ai le leaga i le lelei, ma ia manatua, o Ieova e faia le tauimasui.

18. O ā fautuaga e tolu o loo aumaia i le Roma 12:12?

18 Faitau le Roma 12:12. E faaopoopo atu i nei fautuaga atamai ma aogā, ua aumaia e Paulo ni fautuaga se tolu. Talu ai e lē mafai ona tatou faia nei mea uma e aunoa ma le fesoasoani a Ieova, ua fautuaina ai e le aposetolo i tatou “ia finafinau i le tatalo.” O le a mafai ai ona tatou mulimuli i le isi ana fautuaga, “ia tutumau i puapuaga.” Ma le manatu mulimuli, e ao ona taulaʻi atu o tatou mafaufau i le lumanaʻi lea ua folafola mai e Ieova mo i tatou, ma ia “olioli i le faamoemoe” o le ola e faavavau, a lē i le lagi po o le lalolagi.

O se Autaluga

• E ao faapefea ona tatou tali atu i teteega?

• O ā vala e ao ona tatou taumafai ai e faatupuina le filemu, ma e faapefea?

• Aiseā e lē tatau ai ona tatou tauimasui atu?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 8]

O le tuuina atu o fesoasoani aogā i o tatou tuaoi, e ono foʻia ai le faailoga tagata

[Ata i le itulau 9]

Po o e taumafai e avea ma sē e faatupuina le filemu i le faapotopotoga?