Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Ia Tausisi i le Filemu

Ia Tausisi i le Filemu

Ia Tausisi i le Filemu

“Seʻi tatou tausisi i mea e faatupu ai le filemu.”—ROMA 14:19.

1, 2. Aiseā ua olioli ai Molimau a Ieova i le filemu ua latou maua?

E FAIGATĀ ona maua le filemu moni i le lalolagi i aso nei. E oo lava i tagata e tutusa o latou atunuu ma gagana e tautatala ai, e masani ona fevaevaeaʻi i mataupu tau lotu, faapolotiki ma i le va feiloaʻi. I le tuufaafeagai, o loo autasi tagata tapuaʻi o Ieova e ui lava e ō mai “mai i atunuu uma, ma ituaiga, ma nuu, ma gagana.”—Faaa. 7:9.

2 O le tulaga filemu lea e masani ona tatou maua, e lē o se mea e faafuaseʻi ona iai. O se tasi o māfuaaga autū, ona o loo tatou “olioli . . . i le filemu ma le Atua,” e ala i lo tatou faatuatua i lona Alo, o lē na maligi lona toto mo a tatou agasala. (Roma 5:1; Efe. 1:7) E lē gata i lea, e aumaia e le Atua moni le agaga paia i ana auauna faamaoni, ma e aofia ai i le fua o lenā agaga le filemu. (Kala. 5:22) O se isi foʻi māfuaaga o lo tatou autasi e filemu, ona “e lē o ni tagata o le lalolagi” i tatou. (Ioa. 15:19) Nai lo le lagolagoina o ni itu, e tatou te solitū i mataupu faapolotiki. Talu ai ua “tuʻi a [tatou] pelu e fai ma uʻamea suōtosina,” e leai la so tatou sao i taua i le va o tagata o le atunuu lava ia, po o taua faavaomalo.—Isa. 2:4.

3. O le ā ua mafai ona tatou maua ona o le filemu, ma o le ā o le a talanoaina i lenei mataupu?

3 O le filemu o loo mafai ona tatou olioli ai i le va o le tasi i le isi, e sili atu i lo o le tau ina lē faia o ni mea e faatigā ai i o tatou uso. E ui o le faapotopotoga a Molimau a Ieova lea ua tatou iai, atonu ua faia aʻe i tagata mai le tele o atunuu ma aganuu eseese, ae e tatou te “alolofa o le tasi i le isi.” (Ioa. 15:17) Ona o lo tatou filemu, ua mafai ai ona tatou “faia mea lelei i tagata uma . . . , aemaise i ē tatou te aiga i le faatuatua.” (Kala. 6:10) O lo tatou parataiso faaleagaga filemu, o se mea e ao ona tatou faatāua ma puipuimalu i ai. Seʻi o tatou iloiloina la le auala e mafai ai ona tatou tausisia le filemu i totonu o le faapotopotoga.

Pe a Tatou Sesē

4. O le ā e mafai ona tatou fai ina ia tausisia ai pea le filemu pe a tatou faatigā i se tasi?

4 Na tusi le soo o Iakopo: “E sesē i tatou uma i mea e tele. Afai e lē sesē se tasi i lana tautala, o le tagata lea ua lelei atoatoa.” (Iako. 3:2) O lea la, e faatalitalia le tulaʻi mai o feeseeseaʻiga ma le lē femalamalamaaʻi i le va o uso talitonu. (Fili. 4:2, 3) Ae ui i lea, e mafai ona foʻia faafitauli i le va o ni tagata se toʻalua, e aunoa ma le saveʻuina o le filemu i le faapotopotoga. O se faataʻitaʻiga, seʻi manatu i le fautuaga e tatau ona tatou faatatauina, pe afai ua iloa atonu ua tatou faatigā i se tasi.—Faitau le Mataio 5:23, 24.

5. E faapefea ona tatou tausisia le filemu pe a agaleaga mai se tasi iā i tatou?

5 Ae faapefea pe afai ua agaleaga mai se tasi iā i tatou i se mea itiiti pe faatauvaa? Pe e tatou te faatalitalia lē na agaleaga mai e sau ma faatoese mai iā i tatou? Ua faapea mai le 1 Korinito 13:5, “[O le alofa] e lē faitauina mea leaga e fai atu iā te ia.” Pe a agaleaga mai se tasi, e tatou te tausisi i le filemu e ala i le faamagalo ma faagalo, o lona uiga ia ʻlē faitauina mea leaga e fai mai.’ (Faitau le Kolose 3:13.) O le auala sili lea e taulima ai masei lāiti e masani ona tupu i aso fai soo, auā o le a faatumauina ai se faiā filemu ma o tatou uso tapuaʻi, ma tatou maua ai le filemu o le mafaufau. Ua faapea mai se faataoto atamai: “E matagofie foʻi lona lē manatua o le agaleaga.”—Faata. 19:11.

6. O le ā e ao ona tatou faia, pe afai e faigatā ona faagalo se mea leaga na fai mai e se tasi iā i tatou?

6 Ae faapefea pe afai e faigatā ona faagalo se mea leaga na fai mai e se tasi iā i tatou? O le soona faasalalau atu o le tala i le tele o tagata e mafai ai, e mautinoa e lē o le auala poto lea. O lea ituaiga o faitatala e na ona saveʻu ai o le filemu o le faapotopotoga. O le ā e tatau ona fai ina ia foʻia ai ma le filemu le mataupu? Ua taʻua i le Mataio 18:15: “Afai ua faia e sou uso se agasala, ia e alu lua te talanoa na o oulua e faaali i ai lana mea sesē. A faalogo o ia, ua e maua la lou uso.” E ui lava e faatatau atu le Mataio 18:15-17 i agasala matuiā, ae i le agaga o le fuaiupu e 15, e ao ona tatou talanoa atu ma le agalelei i lē na agaleaga mai, tau lava na o oulua, ma taumafai ia toe faaleleia le lua faiā filemu. *

7. Aiseā e tatau ai ona tatou vave foʻia feeseeseaʻiga?

7 Na tusi le aposetolo o Paulo: “Pe a outou ita, aua neʻi agasala ai, aua neʻi goto le lā o tumau pea lo outou ita, aua foʻi neʻi tuua e outou se mea e mautū ai le Tiapolo.” (Efe. 4:26, 27) Na fetalai Iesu: “Ia vave ona oulua faalelei ma lē ua molia oe i le tulafono.” (Mata. 5:25) O lona uiga la, o le tausisia o le filemu e aofia ai le vave foʻia o feeseeseaʻiga. Aiseā? Auā o le faia faapea e taofia ai le faateteleina o le feeseeseaʻiga, e pei o se faamaʻi e leʻi faaleleia. Aua neʻi o tatou faatagaina le faamaualuga, lotoleaga po o le soona faatāuaina o mea faitino, e taofia ai i tatou mai le vave foʻia o feeseeseaʻiga.—Iako. 4:1-6.

Pe a Toʻatele e Aafia i se Fefinauaʻiga

8, 9. (a) O ā vaaiga eseese sa iai i le faapotopotoga i le uluaʻi senituri i Roma? (e) O le ā le fautuaga na avatu e Paulo i Kerisiano i Roma e tusa ai ma lo latou finauga?

8 I nisi taimi, e lē na o le toʻalua ae e toʻatele tagata i se faapotopotoga ua aafia i se feeseeseaʻiga. O le tulaga lenā na oo i Kerisiano i Roma, lea sa faagaeeina le aposetolo o Paulo e tusi atu i ai. Sa iai se finauga i le va o Kerisiano Iutaia ma Kerisiano o Nuu Ese. Sa vaai maualalo nisi i le faapotopotoga i ē e vaivai pe faasāsā naʻuā o latou lotofuatiaifo. O na tagata sa latou faamasinoina ma le lē tonu isi, i mataupu e fitoitonu iā i latou lava. O le ā le fautuaga na avatu e Paulo i le faapotopotoga?—Roma 14:1-6.

9 Na fautuaina e Paulo tagata uma sa aafia i itu uma e lua o le mataupu. Na ia faatonuina ē sa iloa ua latou lē toe ola i lalo o le tulafono faa-Mose, ia aua neʻi vaai maualalo i o latou uso. (Roma 14:2, 10) O na uiga na mafai ai ona tausuai ē talitonu sa ʻinoʻino pea, e aai i mea e leʻi faatagaina i le Tulafono. Na apoapoaʻi atu Paulo iā i latou: “Aua le lepetia galuega a le Atua ona o meaʻai.” “E sili ona lelei pe a lē ʻai i aano o manu pe inu i le uaina, po o le faia o so o se mea e tausuai ai lou uso.” (Roma 14:14, 15, 20, 21) Ae i le isi itu, na fautuaina e Paulo Kerisiano o loo iai lotofuatiaifo e faasāsā naʻuā, e aua neʻi faamasinoina e faapea ua lē faamaoni i latou e sili atu ona lautele lo latou vaaiga i le mataupu. (Roma 14:13) Sa ia taʻu atu ʻiā i latou taʻitoʻatasi, ia aua neʻi faasili le manatu o se tasi iā te ia lava, i lo o le mea e tatau ona manatu i ai.’ (Roma 12:3) Talu ai sa fautuaina e Paulo tagata uma sa aafia i itu e lua o le mataupu, na ia tusi ai e faapea: “O lea, seʻi tatou tausisi i mea e faatupu ai le filemu, ma mea e atiaʻe ai e le tasi le isi.”—Roma 14:19.

10. E pei o le faapotopotoga i Roma i le uluaʻi senituri, o le ā e manaʻomia ina ia foʻia ai feeseeseaʻiga i aso nei?

10 E tatou te mautinoa sa talileleia e le faapotopotoga i Roma le fautuaga a Paulo, ma sa latou faia ni suiga sa manaʻomia. Pe a tulaʻi mai feeseeseaʻiga i le va o uso Kerisiano i aso nei, pe e lē tatau ea ona tatou foʻia i se auala lelei na feeseeseaʻiga, e ala i le faatatauina ma le lotomaulalo o fautuaga faale-Tusi Paia? E pei o le mea na tupu i uso i Roma, e ao foʻi iā i latou e iai i itu e lua o se finauga i aso nei, ona faia ni fetuutuunaʻiga ina ia “faatupu [ai] le filemu i le va o le tasi ma le isi.”—Mare. 9:50.

Pe a Talosagaina Lau Fesoasoani

11. O le ā e tatau ona faaeteete i ai se toeaina, pe a fia talanoa atu se Kerisiano iā te ia e uiga i se finauga ma se uso talitonu?

11 Ae faapefea pe a manaʻo se Kerisiano e talanoa atu i se toeaina, e uiga i se faafitauli i le va o ia ma se tauaiga po o se uso talitonu? Ua faapea mai le Faataoto 21:13: “O se tasi na te punitia ona taliga mai i le alaga a le tagata lē taualoa, e valaau atu foʻi o ia ae e lē taliaina.” E mautinoa lava e lē “punitia” e se toeaina ona taliga. Ae peitaʻi, ua lapataʻi mai se isi faataoto: “O lē e muamua faamatala atu lana mataupu faaletulafono, e foliga mai e saʻo o ia, seʻia oo i le taimi e iloilo totoʻa ai e lona fili o ia.” (Faata. 18:17, New English Translation) E tatau i se toeaina ona faalogologo ma le agalelei, ae e manaʻomia foʻi ona faaeteete ia lē lolo atu i le itu a lē o loo lipotia mai le mataupu. Pe a uma ona faalogologo atu i le mataupu, atonu e fesili atu o ia pe faamata na talanoa muamua atu lē ua agaleagaina i lē na agaleaga mai. E ono autalu foʻi e le toeaina laasaga faale-Tusi Paia, ia e mafai ona uia e lē ua agaleagaina, ina ia tausisia ai pea le filemu.

12. Ia taʻu mai ni faaaʻoaʻoga e faaalia ai le lamatiaga o le vave faia o se gaoioiga, pe a uma ona faalogo i se tala.

12 E tolu ni faaaʻoaʻoga faale-Tusi Paia ua faamatilatila mai ai le lamatiaga o le vave faia o se gaoioiga, ae e na o le tasi le itu o le finauga ua faalogo iai. Sa talitonu Potifara i le tala a lona toʻalua e uiga i le taumafai o Iosefa e toso faamalosi o ia. I lona ita e lē faavaea, na tuu ai e Potifara Iosefa i le falepuipui. (Kene. 39:19, 20) Sa talitonu le tupu o Tavita iā Sipa, o lē na faapea atu ua aufaatasi lona matai o Mefiposeta i fili o Tavita. Na vave ona tali atu Tavita: “Faauta! Ua iā te oe mea uma a Mefiposeta.” (2 Samu. 16:4; 19:25-27) Na oo atu le tala i le tupu o Aretaseta e faapea, ua toe fausia e tagata Iutaia pa o Ierusalema, ma o le a latou fouvale i le Emepaea o Peresia. Na talitonu le tupu i lea tala lē saʻo, ma sa ia poloaʻia ia taofia galuega faufale uma i Ierusalema. O le iʻuga, na taofia le galuega a tagata Iutaia sa faia i le malumalu o le Atua. (Esera 4:11-13, 23, 24) E mulimuli ma le atamamai toeaina Kerisiano i le fautuaga a Paulo iā Timoteo, ia ʻalofia le faia o faaiʻuga faavavevave.—Faitau le 1 Timoteo 5:21.

13, 14. (a) O le ā e tāua ona tatou manatua e tusa ai o ni finauga ma isi? (e) O le ā e fesoasoani i toeaina ina ia faia ai ni faaiʻuga saʻo i uso talitonu?

13 E tusa foʻi po ua manino itu uma o se finauga, e tāua ona manatua e faapea, “afai ua manatu se tasi ua ia iloa se mea, e leʻi iloa e ia se mea e pei ona tatau ona ia iloaina.” (1 Kori. 8:2) Po ua tatou iloa faamatalaga uma i le māfuaaga o le finauga? Po o mafai ona tatou malamalama atoatoa i talaaga o tagata uma o loo aafia ai? Afai ua talosagaina toeaina e faia se faamasinoga, maʻeu le tāua mo i latou ona aua neʻi faavaleaina i talapepelo, faiga faatogafiti, po o talafeaveaʻi! E faamasino ma le amiotonu le Faamasino ua tofia e le Atua, o Iesu Keriso. E “lē faamasino e ia e tusa ma mea e vaai i ai ona mata, e lē aʻoaʻi atu foʻi e tusa ma mea e faalogo i ai ona taliga.” (Isa. 11:3, 4) Nai lo lea, o loo taʻitaʻia Iesu i le agaga o Ieova. E faapena foʻi ona maua e toeaina Kerisiano aogā, pe a taʻitaʻia i latou i le agaga paia o le Atua.

14 A o leʻi faia e toeaina ni faaiʻuga i uso talitonu, e ao ona latou tatalo mo le fesoasoani a le agaga o Ieova, ma ia faalagolago i le taʻitaʻiga a le agaga e ala i le saʻili atu i le Afioga a le Atua, ma lomiga a le pologa faamaoni ma le faautauta.—Mata. 24:45.

Pe e Tatau Ona Tausisi i le Filemu e Tusa po o le ā le Mea e Tupu Ai?

15. O fea le taimi e tatau ai ona tatou lipotia se agasala matuiā ua tatou iloaina?

15 I le avea ai ma Kerisiano, ua timaʻia i tatou ia tausisi i le filemu. Peitaʻi, ua taʻua foʻi i le Tusi Paia: “A o le atamai mai i lugā, e muamua ona mamā, e filemu.” (Iako. 3:17) O le tausisia o le filemu, e lona lua i le amio mamā, o lona uiga, o le tausisia o tapulaa mamā tau amio a le Atua, ma ola e tusa ai ma ana taʻiala amiotonu. Afai ua iloa e se uso se mea sesē matuiā a se uso talitonu, e tatau ona ia faalaeiauina lenā uso e taʻutino atu lana agasala i le ʻautoeaina. (1 Kori. 6:9, 10; Iako. 5:14-16) Afai e lē faia faapea e lē ua agasala, e tatau ona lipotia e le Kerisiano lea ua ia iloaina le agasala. O le lē faia faapea ona o le manatu sesē e faapea ia tausia le filemu ma lē ua agasala, o lona uiga ua faia ai se vaega a se tasi i lenā mea sesē.—Faata. 29:24; faitau le Levitiko 5:1.

16. O le ā ua tatou aʻoaʻoina mai le gaoioiga na faia e Ieu i le tupu o Ioramo?

16 O se tasi o mea na tupu iā Ieu, ua faaalia ai e sili atu ona tāua le amiotonu a le Atua i lo le tausia o le filemu. Na auina atu e le Atua Ieu e faaoo Lana faamasinoga i le aiga o le Tupu o Aapo. Na tiʻetiʻe atu le Tupu amioleaga o Ioramo, le atalii o Aapo ma Iesepela, ina ia fetaui ma Ieu ma faapea atu: “Pe filemu ea, Ieu?” O le ā le tali atu a Ieu? Sa tali atu o ia: “E faapefea ona filemu, a o loo faitaaga Iesepela lou tinā, ma faia le tele o ana togafiti faataulāitu?” (2 Tu. 9:22) O i inā na tago ai Ieu i lana ʻaufana ma fana ai Ioramo i lona fatu. E pei ona sa faia e Ieu, e lē tatau i toeaina ona lolo atu i ē e faia pea ma le loto i ai ma le lē salamō le agasala, ona e faapea ia tausia ai le filemu. E latou te faateʻaina tagata agasala e lē salamō, ina ia mafai ona maua pea e le faapotopotoga le filemu ma le Atua.—1 Kori. 5:1, 2, 11-13.

17. O le ā le vaega e ao ona faia e Kerisiano uma ina ia tausisia ai le filemu?

17 O le tele o finauga e tutupu i le va o uso, e lē aofia ai ni sesē matuiā ia e manaʻomia ai se taulimaga faafaamasinoga. O lea, maʻeu le lelei o le faagalo ma le alofa masei o isi. Ua faapea mai le Afioga a le Atua: “Ua saʻili i le alofa le tagata ua ufiufi i agasala, a o lē e tautala soo i se mataupu ua ia talepeina faauōga.” (Faata. 17:9) O le faatatauina o na upu, o le a fesoasoani iā i tatou e tausisia ai pea le filemu i le faapotopotoga, ma faatumauina se faiā lelei ma Ieova.—Mata. 6:14, 15.

O le Tausisi i le Filemu e Aumaia ai Faamanuiaga

18, 19. O ā aogā e maua pe a tausisi i le filemu?

18 O le tausisi i “mea e faatupu ai le filemu,” e aumaia ai iā i tatou le tele o faamanuiaga. E tatou te fiafia i le mauaina o se faiā vavalalata ma Ieova, a o tatou faataʻitaʻi i ona ala, ma ua tatou saosaolaumea ai i le filemu autasi o lo tatou parataiso faaleagaga. O le tausisi i le filemu i totonu o le faapotopotoga, e fesoasoani foʻi iā i tatou e iloa ai auala e mafai ona tausisia ai le filemu, ma i latou e tatou te talaʻi atu i ai le “tala lelei o le filemu.” (Efe. 6:15) E atili ai ona tatou nofosauni ia ʻagamalu i tagata uma, ma ia pulea lelei tatou lava i tulaga leaga.’—2 Timo. 2:24.

19 Ia manatua foʻi, o le a “toetutū mai tagata amiotonu ma tagata amiolētonu.” (Galu. 24:15) Pe a taunuu lenā faamoemoe i le lalolagi, e faitau miliona tagata mai i talaaga ma uiga eseese, o le a toe mauaina le ola—ma e aofia ai tagata uma lava na i ai “talu ona faavaeina le lalolagi”! (Luka 11:50, 51) O se faaeaga sili le aʻoaʻoina o ē o le a toetutū mai, i ala o le filemu. Maʻeu se fesoasoani sili o le toleniga ua tatou maua, ia avea ma ē e faatupuina le filemu i le taimi nei faapea le lumanaʻi!

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 6 Mo taʻiala faale-Tusi Paia i le auala e taulimaina ai agasala matuiā, e pei o le taufaaleaga ma le taufaasesē, tagaʻi i Le Olomatamata, Oketopa 15, 1999, itulau e 17-22.

O le ā na E Aʻoaʻoina?

• E faapefea ona tatou tausisi i le filemu pe afai ua tatou faatigā i se isi?

• O le ā e tatau ona fai ina ia tausisia ai le filemu, pe a agaleaga mai se tasi iā i tatou?

• Aiseā e lē o se mea atamai ai le faaituʻau i finauga a isi?

• Faamatala mai le pogai e lē tatau ai ona tausisi i le filemu, e tusa po o le ā le mea e tupu ai.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 29]

E alofa Ieova i ē e faamagalo atoatoa i isi