Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Ua Latou Maua le Mesia!

Ua Latou Maua le Mesia!

Ua Latou Maua le Mesia!

“Ua ma maua le Mesia.”—IOA. 1:41.

1. O le ā na māfua ai ona faia e Aneterea le folafolaga e faapea: “Ua ma maua le Mesia”?

O LOO tutū Ioane le Papatiso ma ona soo e toʻalua. A o latalata mai Iesu, ona alaga lea o Ioane: “Faauta, o le Tamaʻi Mamoe a le Atua!” Na vave ona mulimuli atu Aneterea ma isi soo iā Iesu, ma galulue faatasi ma ia i lenā aso. Mulimuli ane, na maua e Aneterea lona uso o Simona Peteru, ma tataʻi atu i le mea o iai Iesu ina ua uma ona ia faia se folafolaga mataʻina e faapea: “Ua ma maua le Mesia.”—Ioa. 1:35-41.

2. O le a faapefea ona aogā iā i tatou le iloiloina o valoaga e faatatau i le Mesia?

2 A o faagasolo taimi, o le a maua e Aneterea, Peteru ma isi se avanoa lelei e saʻiliʻili ai i Tusitusiga Paia, ma o le a latou folafola atu ma le lē taofiofia e faapea, o Iesu le Nasareta o ia lea o le Mesia na folafolaina mai. A o faaauau ona tatou iloiloina valoaga e faatatau i le Mesia, o le a faamalosia ai lo tatou lava faatuatua i le Afioga a le Atua ma Lē ua ia Faauuina.

ʻFaauta! O loo Afio Mai Lou Tupu’

3. O ā valoaga na faataunuuina i le afio atu ma le manumalo o Iesu i Ierusalema?

3 O le a afio atu ma le manumalo le Mesia i Ierusalema. Ua taʻua i le valoaga a Sakaria e faapea: “Ia e matuā olioli oe le tama fafine a Siona. Ia e alaga i le manumalo oe le tama fafine a Ierusalema. Faauta! Ua afio mai lou tupu iā te oe. E amiotonu o ia ma ua faaolaina; e lotomaulalo o ia, ma o loo tiʻetiʻe i le asini, i luga o se manu ua matua, o le tama foʻi a le asini fafine.” (Saka. 9:9) Na tusi le faisalamo: “Ia manuia Lē e afio mai i le suafa o Ieova.” (Sala. 118:26) E leʻi mafai ona faamalosia e Iesu le motu o tagata e faia faapea. Ina ia faataunuuina valoaga, na alalaga atu le motu o tagata ma le fiafia tele. Ia vaai faalemafaufau i le mea o loo tupu, ma faalogo atu i leo fiafia o tagata a o e faitauina lenei mau.—Faitau le Mataio 21:4-9.

4. Faamatala le mea na tupu i le faataunuuga o le Salamo 118:22, 23.

4 E tusa lava pe e teena e le toʻatele Iesu e ui i ona agavaa o se Mesia, ae e tāua o ia i le Atua. E pei ona valoia, sa ʻinosia ma faalēaogāina’ Iesu e i latou na lē talitonu i faamaoniga. (Isa. 53:3; Mare. 9:12) Ae ui i lea, na faagaeeina e le Atua le faisalamo e faapea mai: “O le maa lea na tuulafoaʻiina e tufuga, ua avea ma maa tulimanu sili. E mai iā Ieova lenei mea.” (Sala. 118:22, 23) Na tataʻi atu e Iesu manatu o tagata o lotu tetee i lenei fuaitau, ma na faamatala e Peteru, ua faataunuuina lenei fuaitau iā Keriso. (Mare. 12:10, 11; Galu. 4:8-11) Ua avea Iesu ma “maa tulimanu faavae” o le faapotopotoga Kerisiano. E ui na teena o ia e tagata e lē talitonu i le Atua, ae ua “filifilia [o ia] e le Atua, ua tāua lava.”—1 Pete. 2:4-6.

Faalataina ma Tuulafoaʻia!

5, 6. O le ā na valoia ma faataunuuina e tusa ai o le faalataina o le Mesia?

5 Na valoia o le a faalataina le Mesia e se aumea taufaaʻoleʻole. Na valoia e Tavita: “O le tagata foʻi na ma uō, o lē na ou faatuatua i ai, o lē na ʻai i aʻu meaʻai, ua ia aa mai iā te aʻu i lona mulivae.” (Sala. 41:9) O se tagata na aai faatasi ma se isi tagata, na manatu i ai o se uō. (Kene. 31:54) O le faalataina la o Iesu e Iuta le Sekara, o se gaoioiga taufaaʻoleʻole lea e aupito sili ona leaga ua faia. Na tataʻi e Iesu manatu i le faataunuuga o upu faavaloaga a Tavita, ina ua ia faasino atu i lē na faalataina o ia ma taʻu atu i ona aposetolo: “Ou te lē o fai atu iā te outou uma; auā ua ou iloa o ē ua ou filifilia. Ae ina ia taunuu ai Tusitusiga Paia, ʻO lē sa masani ona ma aai faatasi, ua aa mai o ia iā te aʻu i lona mulivae.’”—Ioa. 13:18.

6 E maua e lē e faalataina le Mesia, tupe siliva e 30—o le tau o se pologa! Pe a mafaufau i le Sakaria 11:12, 13, ua faaalia e Mataio e faapea na faalataina Iesu mo se tau e matuā itiiti lava. Ae aiseā na faapea mai ai Mataio na valoia lenei mea e ala i “le perofeta o Ieremia”? I aso o Mataio, atonu na faamuamua le tusi o Ieremia i se tuufaatasiga o tusi mai le Tusi Paia, lea na aofia ai foʻi le tusi o Sakaria. (Faatusatusa le Luka 24:44.) E leʻi faaaogāina e Iuta le tupe na ia maua mai i se auala sesē, auā na ia lafoaʻi ia tupe i le malumalu ae alu ma pule i lona ola.—Mata. 26:14-16; 27:3-10.

7. Na faapefea ona faataunuu le Sakaria 13:7?

7 O le a faataapeapeina soo o le Mesia. Na tusi Sakaria: “Ia taia le leoleo mamoe, ma ia faataapeape le lafu.” (Saka. 13:7) Iā Nisani 14, 33 T.A., na taʻu atu ai e Iesu i ona soo: “Tou te tuua aʻu i lenei pō, auā ua tusia, ʻOu te taia le leoleo mamoe ona taapeape ai lea o le lafu mamoe.’” Ma o le mea tonu lenā na tupu, ona na lipotia e Mataio e faapea, ona “tuua lea o ia e ona soo uma ma latou sosola.”—Mata. 26:31, 56.

Tuuaʻia ma Matuā Sasaina

8. O ā tulaga na faataunuuina ai le Isaia 53:8?

8 O le a faamasinoina ma taʻusalaina le Mesia. (Faitau le Isaia 53:8.) I le tafa o ata iā Nisani 14, na fono ai le Saniterini atoa, noanoatia Iesu, ma tuu atu o ia i le Kovana Roma o Ponotio Pilato. Na tuʻi fesili o ia ma iloa ai e leai se mea e sala ai. Ae peitaʻi, ina ua faapea atu Pilato e mafai ona faasaʻoloto Iesu, na alalaga mai le motu o tagata: “Ia tutuʻi o ia i luga o le laau!” ma mananaʻo e faasaʻoloto le tagata solitulafono o Parapa. Ona o le manaʻo o Pilato e faamalie le motu o tagata, na ia faasaʻoloto ai Parapa, ae tuu atu Iesu e sasaina ma tutuʻi i luga o le laau.—Mare. 15:1-15.

9. O le ā le mea na tupu i taimi o Iesu na valoia i le Salamo 35:11?

9 O le a faia e molimau pepelo moliaga faasaga i le Mesia. Ua taʻua e le faisalamo o Tavita: “Ua latou fesili mai i mea ou te lē iloa.” (Sala. 35:11) Ua moni ai le valoaga, “ua saʻilia . . . e le ʻaufaitaulaga sili ma alii uma o le Faamasinoga Sili, ni molimau pepelo iā Iesu ina ia mafai ona faasalaina ai o ia i le oti.” (Mata. 26:59) O le mea moni, “e toʻatele ua fai atu ni molimau pepelo e uiga iā te ia, ae e leʻi tutusa a latou molimau.” (Mare. 14:56) E leʻi popole fili sauā o Iesu i a latou molimau pepelo na faia e faatatau iā te ia, ona sa mananaʻo e suʻe se mea e oti ai o ia.

10. Faamatala le auala na faataunuu ai le Isaia 53:7.

10 O le a lē magagana le Mesia i luma o ē na tuuaʻia o ia. Na valoia e Isaia: “Na sauāina o ia, na ia tuu atu foʻi o ia lava ia faapuapuagatia; ae e lē tautala o ia. Ua taʻitaʻiina o ia e pei o le mamoe o le a fasia; ma e pei o le mamoe fafine e gūgū i luma o ē e sele i ona fulufulu, e lē tautala mai foʻi o ia.” (Isa. 53:7) A o “tuuaʻia o ia e le ʻaufaitaulaga sili ma le ʻautoeaina, e leʻi tali atu o ia.” Na fesili atu Pilato: “E te lē o faalogo atu ea i le tele o mea ua latou tuuaʻia ai oe?” E ui i lea, “e leʻi tali atu lava [Iesu] i se upu e tasi, ona matuā ofo ai lea o le kovana.” (Mata. 27:12-14) E leʻi lafo atu e Iesu ni upu leaga i ē na tuuaʻia o ia.—Roma 12:17-21; 1 Pete. 2:23.

11. O le ā le mea na tupu na faataunuu ai le Isaia 50:6 ma le Mika 5:1?

11 Na valoia e Isaia o le a sasaina le Mesia. Na tusi le perofeta: “Ua ou tuuina atu loʻu papatua i ē e tā mai, o oʻu alafau i ē e futi i le ʻava. E leʻi natia foʻi oʻu mata mai i mea e māsiasi ai ma le feanu mai.” (Isa. 50:6) Na valoia e Mika: “E latou te tā i le tootoo le alafau o le faamasino o Isaraelu.” (Mika 5:1) Ina ia faamaonia le faataunuuga o nei valoaga, na tusi le Faievagelia o Mareko: “Ona tuufeanu lea o nisi iā te ia [Iesu] ma ufiufi i ona fofoga ma tatuʻi iā te ia ma faapea mai: “Ia e vavalo mai!” Ua tapō foʻi i ona fofoga, ona ave lea o ia e auauna o le faamasinoga.” Ua taʻua e Mareko e faatatau i fitafita, “Ua latou tā foʻi i lona ao i le ū ma tuufeanu iā te ia, ua latou tootutuli [i le faatauemu] ma ifo mai iā te ia.” (Mare. 14:65; 15:19) O le mea moni, e leai se mea na faia e Iesu e ono faatupu ai fua na faiga sauā.

Faamaoni Seʻia Oo i le Oti

12. Na faapefea ona faatatauina iā Iesu le Salamo 22:16 ma le Isaia 53:12?

12 Na valoiaina vala o le tutuʻia o le Mesia i le laau. Ua faapea mai le faisalamo o Tavita: “Ua siʻomia foʻi aʻu e le faapotopotoga o ē e fai mea leaga. Ua latou osofaʻia oʻu lima ma oʻu vae e pei o se leona.” (Sala. 22:16) Na lipotia e le tusitala o le Evagelia o Mareko, se mea na tupu ua lauiloa i tagata faitau o le Tusi Paia: “Ua oo i le itula e tolu [pe tusa o le ta o le iva i le taeao] ona latou tutuʻia lea o ia i luga o le laau.” (Mare. 15:25) Na valoia foʻi o le a faitauina o ia faatasi ma ē agasala. Na tusi Isaia: “Na ia sasaaina lona ola i le oti, na faitauina foʻi o ia faatasi ma tagata solitulafono.” (Isa. 53:12) O lea la, na “tutuʻi foʻi faatasi ma ia o tagata faomea e toʻalua, o le tasi i lona itu taumatau ma le isi i lona itu tauagavale.”—Mata. 27:38.

13. O le ā le auala na faataunuuina ai iā Iesu le Salamo 22:7, 8?

13 Na valoia e Tavita le upuleagaina o le Mesia. (Faitau le Salamo 22:7, 8.) Na upuleagaina Iesu a o puapuagatia i luga o le laau e faapuapuagatia ai, auā ua lipotia e Mataio: “Ua faatauemu iā te ia tagata ua ui ane ma lūlū o latou ulu ma faapea mai: ʻO oe na o lē sa faapea mai e mafai ona e tala i lalo le malumalu ma toe faia i aso e tolu, ia e faaola iā te oe! Afai o oe o le alo o le Atua, inā alu ifo ia i lalo mai i le laau e faapuapuagatia ai!’” Ua faapena foʻi ona tauemu le ʻaufaitaulaga sili, o le ʻautusiupu, ma le ʻautoeaina iā te ia ma faapea mai: “Sa ia faaolaina isi; ae ua lē mafai ona ia faaola iā te ia lava! O ia o le Tupu o Isaraelu, seʻi tuu pe alu ifo nei o ia i lalo mai i le laau ona tatou talitonu ai lea iā te ia. Na faatuatua o ia i le Atua; seʻi tuu atu la i le Atua e na te laveaʻiina o ia pe a finagalo malie iā te ia, auā ua ia faapea mai, ʻO aʻu o le Atalii o le Atua.’” (Mata. 27:39-43) O nei mea uma na tutupu iā Iesu, na ia onosaia i se auala mataʻina. Maʻeu se faataʻitaʻiga lelei mo i tatou!

14, 15. Taʻu mai le auala patino na faataunuu ai valoaga e faatatau i ofu o le Mesia, ma le avatuina iā te ia o le vineta.

14 E fai le vili i le ofu o le Mesia. Na tusi le faisalamo: “Ua latou tufatufa oʻu ofu iā i latou, ma ua latou fai le vili i loʻu ofu.” (Sala. 22:18) O le mea lenā na tupu, auā ina ʻua tutuʻi e fitafita Roma Iesu i luga o le laau, ona tufatufa lea o ona ofu tele e fai ai le vili.’—Mata. 27:35; faitau le Ioane 19:23, 24.

15 O le a tuuina atu i le Mesia le vineta ma le laau oona. Ua faapea mai le faisalamo: “A o meaʻai, ua latou aumaia iā te aʻu se laau oona, ma ua ou fia inu, ona latou taumafai lea e faainu aʻu i le vineta.” (Sala. 69:21) Ua taʻu mai iā i tatou e Mataio: “Ona latou avatu lea iā te ia o le uaina ua fefiloi ma laau oona ina ia inu ai, ae ina ua tofo i ai, na te leʻi inuina.” Mulimuli ane, “ona tamoʻe loa lea o le tasi o i latou, ma aumai le omomi ma fufui i le uaina oona, ma tuu i le pito o le ū, ua alu atu ma avatu e inu ai o ia.”—Mata. 27:34, 48.

16. Faamatala le auala na faataunuu ai upu faavaloaga o loo i le Salamo 22:1.

16 O le a foliga mai ua tuulafoaʻia e le Atua le Mesia. (Faitau le Salamo 22:1.) I le ōgatasi ai ma valoaga, “i le itula e iva [pe tusa o le ta o le tolu i le aoauli] ua alaga leotele ai Iesu ma faapea: ʻEli, Eli, lama sapatani?’ o lona uiga pe a faaliliuina: ʻLoʻu Atua e, loʻu Atua e, aiseā ua e tuulafoaʻiina ai aʻu?’” (Mare. 15:34) E leʻi mou atu le faatuatua o Iesu i lona Tamā i le lagi. Na tuu atu e le Atua Iesu i ona fili e ala i le aveesea o Lana puipuiga, ina ia tofotofoina ai atoatoa le faamaoni o Keriso. Ma o lana alaga na faataunuuina ai le Salamo 22:1.

17. Na faapefea ona faataunuu le Sakaria 12:10 ma le Salamo 34:20?

17 O le a latou tuʻia le Mesia, ae e leai lava sona ivi e tasi e gau. O ē o loo nonofo i Ierusalema o le a “vāai atu i Lē na latou tuʻia.” (Saka. 12:10) Ma o loo taʻua i le Salamo 34:20: “E leoleo e [le Atua] o ona ivi uma; e leai lava se ivi e tasi ua gau.” Ina ia faamaonia nei manatu, na tusi le aposetolo o Ioane: “Ua tutuʻi e se tasi o fitafita lona itu i le tao, ona tafe mai ai lea o le toto ma le vai. A o lē na vaai i lenei mea, ua molimau atu, ma e moni lava lana molimau . . . Ua tutupu nei mea ina ia taunuu ai tusitusiga paia e faapea: ʻE leai sona ivi e nutililiia.’ Ua fai mai foʻi le isi mau i tusitusiga paia: ʻE latou te vāai atu i Lē na latou tuʻia.’”—Ioa. 19:33-37.

18. Na faapefea ona tanu faatasi Iesu ma tagata mauʻoa?

18 E tanu faatasi le Mesia ma tagata mauʻoa. (Faitau le Isaia 53:5, 8, 9.) I le afiafi o Nisani 14, na talosaga atu ai iā Pilato “se tagata mauʻoa mai Arimataia e igoa iā Iosefa” mo le tino o Iesu, ma na talia lana talosaga. Na taʻua atili e Mataio e faapea: “Ona ave lea e Iosefa o le tino, ma tāʻai i le ʻie lino mamā ma lelei, ma tuu ai i lona tuugamau fou sa ia vaneina i le papa. Ona ia tuu lea o le maa telē i le gutu o le tuugamau ma alu ese.”—Mata. 27:57-60.

Ia Viia le Tupu Faa-Mesia!

19. O le ā na tupu e fesootaʻi atu i upu faavaloaga o loo i le Salamo 16:10?

19 O le a toe faatūina mai le Mesia. Na tusi Tavita e faapea: “E te lē tuua aʻu i le Tuugamau.” (Sala. 16:10) Seʻi manatu i le ofo o fafine na ō atu i le tuugamau sa tuu ai le tino o Iesu. Na latou fetaiaʻi ma se agelu ua liutino, ma faapea ane iā i latou: “Aua tou te ofo. O loo outou saʻilia Iesu le Nasareta lea na tutuʻi i luga o le laau. E lē o i inei o ia auā ua toe faatūina. Vaai i le mea na latou tuuina ai o ia.” (Mare. 16:6) Na folafola atu e Peteru i le motu o tagata na iai i Ierusalema i le aso o le Penetekoso 33 T.A.: “Na muaʻi iloa e [Tavita], ma na faapea mai e faatatau i le toetū o le Keriso, e lē tuua o ia i le Tuugamau, e lē oo foʻi le pala i lona tino.” (Galu. 2:29-31) E leʻi faatagaina e le Atua le tino o lona Alo pele e oo i ai le pala. E lē gata i lea, na faavavega ona toe faatūina aʻe Iesu o se agaga!—1 Pete. 3:18.

20. Na faapefea ona faataunuuina le valoaga i le pulega a le Mesia?

20 E pei ona valoia, na folafola mai e le Atua o Iesu o lona Alo. (Faitau le Salamo 2:7; Mataio 3: 17.) Na viiviia foʻi e le motu o tagata Iesu ma le Malo o le a oo mai, ma e tatou te talanoa fiafia e faatatau iā te ia ma lana pulega manuia. (Mare. 11:7-10) Ua toeitiiti ona faaumatia lea e Keriso ona fili, a o ʻtiʻetiʻe o ia i le ala o le upu moni ma le lotomaulalo ma le amiotonu.’ (Sala. 2:8, 9; 45:1-6) O le a aumaia e lana nofoaiga le filemu ma le manuia i le lalolagi aoao. (Sala. 72:1, 3, 12, 16; Isa. 9:6, 7) Maʻeu se faaeaga ua iā i tatou, o le folafola atu lea o nei upu moni, auā ua avea i tatou ma Molimau a Ieova, o Lē ua nofotupu lona Alo pele i le lagi e avea ma Tupu Faa-Mesia!

E Faapefea Ona E Tali?

• Na faapefea ona faalataina ma tuulafoaʻia Iesu?

• O ā nisi o vala na valoia e faatatau i le tutuʻia o Iesu Keriso i le laau?

• Aiseā ua e talitonu ai o Iesu o le Mesia na folafolaina mai?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 13]

O ā valoaga na faataunuuina e le afio atu ma le manumalo o le Mesia i Ierusalema?

[Ata i le itulau 15]

Na maliu Iesu mo a tatou agasala, ae ua pule nei o ia o le Tupu Faa-Mesia