Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Ina ia Maua le Ola ma le Filemu, ia Savavali e Tusa ma le Agaga

Ina ia Maua le Ola ma le Filemu, ia Savavali e Tusa ma le Agaga

Ina ia Maua le Ola ma le Filemu, ia Savavali e Tusa ma le Agaga

“[Ia] savavali e tusa ma le agaga, ae e lē tusa ma le tino.”—ROMA 8:4.

1, 2. (a) O le ā le tulaga mataʻutia e iʻu iai pe a tosina ese se tagata i se mea a o ave le taavale? (e) O le ā le tulaga lamatia e mafai ona iʻu iai ona o le tosina ese faaleagaga?

“UA AVEA o se faafitauli le tosina ese i se mea a o ave le taavale, ma e foliga mai ua matuā faatupulaʻia i tausaga uma.” O le faamatalaga lenā a le failautusi o femalagaaʻiga a Amerika. O masini faaonapōnei e aofia ai ma telefoni feaveaʻi, o mea ia e mafai ona tosina ese ai le avetaavale mai i le mea e tatau ona ia faia—o le aveina o le taavale. E silia i le tasi vaetolu o tagata na faatalanoa i se tasi o suʻesuʻega, na faapea mai na lavevea pe toetoe lava lavevea i se taavale, ona sa talanoa le avetaavale i se telefoni feaveaʻi. E foliga mai o le faia o isi mea a o ave le taavale, e aogā ina ia sefe ai le taimi, peitaʻi e iʻu ai i ni iʻuga mataʻutia.

2 O le tulaga lava foʻi lenā e faatatau i lo tatou tulaga faaleagaga. Pe a tosina ese se avetaavale i se mea, e masani lava ona ia lē mātauina ai faailoilo o ni mea e lamatia ai. E faapena foʻi se tagata ua tosina ese faaleagaga, e faigofie lava ona tosina i tulaga e afāina ai. Pe afai e amata ona tatou tafetafea ese mai i lo tatou ala faa-Kerisiano ma galuega e fesootaʻi atu i le auaunaga, o le iʻuga e mafai ona faavaatuʻia ai lo tatou faatuatua. (1 Timo. 1:18, 19) Na lapataʻi mai le aposetolo o Paulo e faatatau i lenei lamatiaga ina ua tusi atu i ona uso Kerisiano i Roma: “O le uaʻi atu i le tino, e iʻu ai i le oti, a o le uaʻi atu i le agaga, e iʻu ai i le ola ma le filemu.” (Roma 8:6) O le ā sa uiga iai le faamatalaga a Paulo? E mafai faapefea ona tatou ʻalofia “le uaʻi atu i le tino,” ae ia “uaʻi atu i le agaga”?

“E Lē Faasalaina” i Latou

3, 4. (a) O le ā le tauiviga na taʻua e Paulo na feagai ma ia? (e) Aiseā e tatau ai ona tatou iloa le tulaga o Paulo?

3 I le tusi a Paulo i Kerisiano i Roma, na tusi ai e faatatau i se tauiviga sa feagai ma ia—o le feteenaʻiga lea i le va o lona tino ma lona mafaufau. (Faitau le Roma 7:21-23.) E leʻi taʻua e Paulo lenei mea ina ia fai ma faamolemolega i ana gaoioiga, pe ona na faanoanoa i mea na ia faia. E leʻi uiga o ia e faapea sa lē mafai ona ia faia le mea saʻo. Auā foʻi, o ia o se Kerisiano matua faaleagaga ua faauuina i le agaga paia, ma sa filifilia e avea ma “aposetolo o nuu ese.” (Roma 1:1; 11:13) Aiseā la na tusi ai Paulo e faatatau i le tauiviga lea sa feagai ma ia?

4 Ua faailoa mai ma le faamaoni e Paulo, e leʻi mafai i sona lava malosi ona faia ai le finagalo o le Atua i le tele sa ia faanaunau i ai. O le ā le māfuaaga? Na faapea mai o ia: “Ua agasala tagata uma lava, ma ua lē ausia le mamalu o le Atua.” (Roma 3:23) I le avea ai o sē na tupuga mai iā Atamu, sa nofo pologa Paulo i aafiaga o le agasala i le tino lē lelei atoatoa. E mafai ona tatou ioe faatasi ma ia ona o i tatou uma e lē lelei atoatoa, ma o le tauiviga foʻi lenā o loo fesagaʻi ma i tatou i aso uma. E lē gata i lea, e tele mea faatosina e mafai ona tataʻi ese ai i tatou mai le uaʻi atu i le tapuaʻiga i le Atua, ma aveesea ai i tatou mai ʻle auala lauitiiti e tau atu i le ola.’ (Mata. 7:14) Peitaʻi, na mafai ona manumalo Paulo i lenei tauiviga, ma e faapena foʻi i tatou.

5. O fea na maua ai e Paulo le fesoasoani ma le mapusaga?

5 Na tusi Paulo: “O ai e na te laveaʻiina aʻu . . . ? Ia faafetaia le Atua ona o lo tatou Alii o Iesu Keriso!” (Roma 7:24, 25) Ona ia talanoa atu lea i ē “o autasi ma Keriso Iesu”—o Kerisiano faauuina. (Faitau le Roma 8:1, 2.) Ua vaetamaina i latou e le Atua e ala i lona agaga paia ina ia avea ma ona atalii, ma ua taʻua i latou “o suli faatasi ma Keriso.” (Roma 8:14-17) O le agaga o le Atua atoa ai ma lo latou faatuatua i le taulaga togiola a Keriso, ua mafai ai ona latou manumalo i le tauiviga lea na taʻua e Paulo, ma ua “lē faasalaina” ai i latou. Ua faasaʻolotoina i latou “mai i le tulafono a le agasala ma le oti.”

6. Aiseā e tatau ai i auauna uma a le Atua ona malamalama i upu a Paulo?

6 E moni sa talanoa atu Paulo i Kerisiano faauuina, ae o mea na ia taʻua e faatatau i le agaga o le Atua ma le taulaga togiola a Keriso, e mafai ona aogā i auauna uma a Ieova e tusa lava po o le ā le faamoemoe e latou te mauaina. E ui na faagaeeina Paulo i le agaga ina ia avatu lenā fautuaga i Kerisiano faauuina, ae e tāua tele i auauna uma a le Atua ona malamalama i mea na ia tusia, ma ia taumafai e maua aogā.

Le Auala na ʻTaʻusalaina ai e le Atua Agasala i le Tino’

7, 8. (a) O le ā le auala na ʻvaivai ai le Tulafono i le tino’? (e) O le ā ua faataunuuina e le Atua e ala i lona agaga ma le togiola?

7 I le Roma mataupu e 7, na taʻua ai e Paulo le malosi o le agasala i le tino lē lelei atoatoa. I le mataupu e 8, na ia taʻua ai le malosi o le agaga paia. Na faamatala e le aposetolo le auala e mafai ai e le agaga o le Atua, ona fesoasoani i Kerisiano i la latou tauiviga faasaga i le malosi o le agasala, ina ia mafai ai ona latou ola e tusa ma le finagalo o Ieova ma maua lona finagalo malie. Na faailoa mai e Paulo, e ala i le agaga o le Atua ma le taulaga togiola a lona Alo, ua faataunuu ai e le Atua se mea e leʻi mafai e le Tulafono a Mose ona fai.

8 O le Tulafono ma le tele o poloaʻiga o loo iai, na taʻusalaina ai tagata agasala. E lē gata i lea, sa lē lelei atoatoa ositaulaga sili o Isaraelu sa auauna i lalo o le Tulafono, ma e leʻi mafai e se taulaga na latou ofoina atu ona faamagaloina atoatoa ai agasala. O lea la, sa “vaivai [le Tulafono] ona o le tino.” Ae e ala i le “auina mai o lona lava Alo e pei o se tagata agasala” ma ofo atu o ia e fai ma togiola, na ʻtaʻusalaina ai e le Atua agasala i le tino,’ o lea ua manumalo ai i le “mea na lē mafaia e le Tulafono.” O le iʻuga, ua taʻuamiotonuina ai Kerisiano faauuina e faavae i lo latou faatuatua i le taulaga togiola a Iesu. Ua faalaeiauina i latou ia “savavali e tusa ma le agaga, ae e lē tusa ma le tino.” (Faitau le Roma 8:3, 4.) O lea la, e tatau ona latou faia faapea ma le faamaoni seʻia oo ina faaiʻuina o latou soifuaga i le lalolagi, ina ia maua ai “le pale o le ola.”—Faaa. 2:10.

9. O le ā le uiga o le upu “tulafono” o loo faaaogā i le Roma 8:2?

9 E ese mai i “le Tulafono,” na taʻua foʻi e Paulo “le tulafono a lenā agaga” ma “le tulafono a le agasala ma le oti.” (Roma 8:2) O ā nei tulafono? O le upu “tulafono” i inei, e lē o faasino atu i ni tulafono maʻoti e pei ona tusia i le Tulafono a Mose. Ua taʻua i se tasi o lomifefiloi: “O le upu Eleni mo le tulafono i inei, e uiga atu i se mea e i totonu o le tagata lava ia, e pulea ai ana gaoioiga, a lē o le lelei o le leaga, ma e pule e pei o se tulafono. E uiga atu foʻi i se tapulaa e filifili se tagata e ola ai.”

10. Ua faapefea ona tatou nonofo i le tulafono a le agasala ma le oti?

10 Na tusi le aposetolo o Paulo: “E pei ona oo mai o le agasala i le lalolagi ona o le tagata e toʻatasi, o le oti foʻi ona o le agasala, ona oo mai ai lea o le oti i tagata uma auā ua agasala uma lava.” (Roma 5:12) Talu ai na tatou tupuga mai iā Atamu, o lea ua tatou nonofo uma ai i le tulafono a le agasala ma le oti. E masani lava ona uunaʻia i tatou e o tatou tino agasala e fai mea e inosia e le Atua, ma e iʻu ai i le oti. I le tusi a Paulo i Kerisiano i Kalatia, na ia taʻua ai o nei gaoioiga ma uiga, o “galuega a le tino.” Ona ia faapea atili mai lea: “O ē o loo faia mea faapena, e lē fai le malo o le Atua mo o latou tofi.” (Kala. 5:19-21) O tagata faapena e tutusa lava ma ē o loo savavali e tusa ma le tino. (Roma 8:4) E matuā faaletino lava ʻle mea o loo i totonu o i latou e pulea ai a latou gaoioiga’ ma ʻtapulaa ua filifili e ola ai.’ Ae pe e na o i latou o ē e faitaaga, ifo i tupua, faia faiga faaagaga po o isi agasala matuiā, o loo savavali e tusa ma le tino? E leai, auā o galuega a le tino e aofia ai mea atonu e manatu nisi e na o ni vaivaiga, e pei o le lotoleaga, lotoa, finauvale ma le matauʻa. O ai e mafai ona faapea mai, e lē o savali e tusa ma le tino?

11, 12. O le ā le sauniuniga ua faia e Ieova ina ia tatou manumalo ai i le tulafono a le agasala ma le oti, ma o le ā e tatau ona tatou faia ina ia maua ai le finagalo malie o le Atua?

11 Maʻeu lo tatou fiafia ona o Ieova ua mafai ai ona tatou manumalo i le tulafono a le agasala ma le oti! Na fetalai Iesu: “O le alofa tele o le Atua i le lalolagi, na ia foaʻi mai ai lona Atalii e toʻatasi, ina ia lē fano tagata uma e faatuatua iā te ia, a ia maua le ola e faavavau.” E ala i le talia o le alofa o le Atua ma faatuatua i le taulaga togiola a Iesu Keriso, e mafai ai ona tatou saʻoloto mai le taʻusalaina i le agasala ua tuufaasolo mai iā i tatou. (Ioa. 3:16-18) O lea la, e tatou te ono mananaʻo e faapea atu e pei o Paulo: “Ia faafetaia le Atua ona o lo tatou Alii o Iesu Keriso!”—Roma 7:25.

12 E talitutusa lo tatou tulaga ma le togafitia o se maʻi tugā. Pe afai e tatou te mananaʻo ia malosi atoatoa, e tatau la ona tatou faia mea e faatonu mai e le fomaʻi e fai. E ui o le faatuatua i le togiola ua mafai ai ona tatou saʻoloto mai le tulafono a le agasala ma le oti, ae o loo tatou agasala pea ma lē lelei atoatoa. E iai se isi mea e aofia ai i le mauaina o le soifua mālōlōina lelei faaleagaga, ma le finagalo malie ma faamanuiaga a le Atua. Na faapea mai foʻi Paulo ia tatou savavali e tusa ma le agaga, ina ia faataunuuina ai “mea tonu e manaʻomia e le Tulafono.”

Savavali e Tusa ma le Agaga—E Faapefea?

13. O le ā le uiga o le savavali e tusa ma le agaga?

13 Pe a tatou savavali, o loo tatou gaoioi agaʻi i luma i se nofoaga po o se sini patino. O lea la, o le savavali e tusa ma le agaga, e manaʻomia ai ona faaauau ona agaʻigaʻi i luma faaleagaga—ae e lē faapea ai o le a tatou matuā lē faia lava se mea sesē. (1 Timo. 4:15) E tatau ona tatou taumafai i aso taʻitasi e fai le mea sili e tatou te mafai, ina ia savavali pe faaōgatusa o tatou olaga ma le taʻitaʻiga a le agaga. O le “savavali pea i la le agaga,” e iʻu ai i le mauaina o le finagalo malie o le Atua.—Kala. 5:16.

14. O ā mea e uaʻi atu i ai ē “e naunau i le tino”?

14 I le tusi a Paulo i Kerisiano i Roma, na sosoo ai ma lona taʻua o ituaiga tagata e toʻalua e eseese auala e mafaufau ai. (Faitau le Roma 8:5.) O le tino i inei, e lē na o le tino faaletino o loo uiga atu i ai. I le Tusi Paia, o nisi taimi e faaaogā ai le upu “tino” ina ia faamatala ai le tulaga agasala ma le lē lelei atoatoa o le tino augavale. O lenei tulaga ua māfua ai le feteenaʻiga i le va o le tino ma le mafaufau lea na taʻua e Paulo i le amataga. Ae i le lē pei o Paulo, o ē “e naunau i le tino,” e latou te lē o tauivi e tetee atu i o latou faanaunauga sesē. Nai lo o le manatu i mea e finagalo i ai le Atua iā i latou ma talia le fesoasoani ua ia saunia, ua mananaʻo ia “taulaʻi atu o latou manatu i mea a le tino.” E masani ona latou uaʻi atu i le faamalieina o o latou tuʻinanauga o le tino ma tuʻinanauga faaletino. I le eseesega, o ē e “naunau i le agaga,” e faanaunau ia taulaʻi atu o latou manatu “i mea a le agaga”—o sauniuniga ma gaoioiga faaleagaga.

15, 16. (a) E faapefea i mea e taulaʻi atu i ai manatu o se tasi, ona aafia ai ana masaniga po o faanaunauga? (e) O ā mea ua taulaʻi atu i ai manatu o le toʻatele o tagata i aso nei?

15 Faitau le Roma 8:6. Ina ia faia se mea, pe lelei pe leaga, e tatau ona taulaʻi atu i ai le mafaufau o se tasi. O tagata e masani ona taulaʻi atu o latou manatu i mea a le tino, e mulimuli ane atiaʻe se masaniga po o se faanaunauga e matuā taulaʻi atu lava i mea a le tino. E masani lava ona matuā faatumulia o latou mafaufauga, mea e fiafia i ai, ma faalogona i mea a le tino.

16 O ā mea ua faaautū i ai manatu o le toʻatele o tagata i aso nei? Na tusi le aposetolo o Ioane: “O mea uma o i le lalolagi, o tuʻinanauga o le tino, ma tuʻinanauga o mata, ma le faalialiavale o meafaitino a se tasi, e lē mai i le Tamā ae e mai i le lalolagi.” (1 Ioa. 2:16) O nei faanaunauga e aofia ai mea e pei o faiga faapaʻumutu (seʻi tulou), fia lauiloa, ma le manaʻo tele i meafaitino. O mea nei ua faaauiluma e tusi, mekasini, nusipepa, ata tifaga, polokalame i TV ma le Initaneti. O le māfuaaga autū, ona o mea na o loo taulaʻi i ai manatu o le toʻatele o tagata ma o loo mananaʻo moni i ai. Peitaʻi, “o le uaʻi atu i le tino, e iʻu ai i le oti”—i le itu faaleagaga i le taimi nei, ae i le itu faaletino i se taimi o lata mai. Aiseā? “Auā o le uaʻi atu i le tino ua avea ai se tasi ma fili o le Atua, auā ua lē usiusitaʻi atu i le tulafono a le Atua, ma e lē mafai lava. O i latou la e ola e tusa ma galuega a le tino, e lē mafai ona latou faafiafiaina le Atua.”—Roma 8:7, 8.

17, 18. E mafai faapefea ona tatou uaʻi atu i le agaga, ma o le ā le iʻuga pe a tatou faia faapea?

17 I le isi itu, “o le uaʻi atu i le agaga, e iʻu ai i le ola ma le filemu.” O lona uiga o le a ola e faavavau i le lumanaʻi, ma maua le filemu o le mafaufau ma le loto, aemaise le filemu ma le Atua i le taimi nei. E faapefea ona tatou “uaʻi atu i le agaga”? E ala i le taulaʻi atu pea o o tatou manatu i mea a le agaga, ma ia atiaʻe se faanaunauga ma se uiga faaleagaga. A o tatou faia faapea, ua iā i tatou se manatu e taulaʻi atu ia ʻusiusitaʻi i le tulafono a le Atua,’ ma “ola e tusa” ma lona finagalo. Pe a tatou fesagaʻi ma se tofotofoga, o le a tatou mautinoa lelei le mea e tatau ona fai. O le a tatou gaoioi e fai le filifiliga saʻo, o se filifiliga e tusa ma le agaga.

18 O lea la, e tāua tele ona taulaʻi atu o tatou manatu i mea a le agaga. E tatou te faia faapea e ala i le ʻsauniuni o o tatou mafaufau mo galuega fitā,’ ma faaautū o tatou olaga i se faasologa o mea faaleagaga, e aofia ai le tatalo e lē aunoa, faitauina ma le suʻesuʻeina o le Tusi Paia, auai i sauniga ma le faiva faa-Kerisiano. (1 Pete. 1:13) Nai lo o le tosina ese i mea a le tino, seʻi taulaʻi atu o tatou manatu i mea a le agaga. Ona tatou savavali ai lea e tusa ma le agaga. O le faia faapea, o le a aumaia ai iā i tatou faamanuiaga, auā o le uaʻi atu i le agaga, e iʻu ai i le filemu ma le ola.—Kala. 6:7, 8.

Pe Mafai Ona E Faamatala?

• O le ā le mea “na lē mafaia e le Tulafono,” ma na faapefea ona manumalo ai le Atua?

• O le ā “le tulafono a le agasala ma le oti,” ma e mafai faapefea ona tatou saʻoloto mai ai?

• O le ā e tatau ona tatou faia ina ia “uaʻi atu [ai] i le agaga”?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 12]

Pe e te savali e tusa ma le tino pe e tusa ma le agaga?