Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

“O Ieova e To‘atasi Lava Ia” ua Aoaoina Lona ‘Auaiga

“O Ieova e To‘atasi Lava Ia” ua Aoaoina Lona ‘Auaiga

“O Ieova e Toʻatasi Lava Ia” ua Aoaoina Lona ʻAuaiga

ʻOu te ʻaiʻoi atu iā te outou, ina ia tausia le autasi i le agaga.’—EFE. 4:1, 3.

E FAAPEFEA ONA E FAAMATALA?

O le ā le fuafuaga o le pulega a le Atua?

E faapefea ona tatou “tausia le autasi i le agaga”?

O le ā e fesoasoani iā i tatou ina “ia agalelei le tasi i le isi”?

1, 2. O le ā le fuafuaga a Ieova mo le lalolagi ma le fanau a tagata?

AIGA. O le ā e te mafaufau i ai pe a e faalogo i lenā upu? Pe o se nofoaga e maua ai le alofa ma le fiafia, e galulue faatasi ina ia faataunuuina se sini patino? Pe o se nofoaga saogalemu mo le tuputupu aʻe o le fanau, e aʻoaʻoina ai, ma fefaasoaaʻi ai manatu? Atonu o ou lagona na, pe afai e te ola aʻe i se siʻomaga faaleaiga e iai le alofa. O Ieova lava ia na faavaeina aiga. (Efe. 3:14, 15) O le fuafuaga a Ieova mo ana foafoaga uma lava i le lagi ma le lalolagi, ina ia iai faalogona malupuipuia, faatuatuaina o isi, ma ia iai le autasi moni.

2 Ina ua agasala Atamu ma Eva, e leʻi toe avea tagata ma vaega o le ʻauaiga o le Atua, peitaʻi e leʻi suia ai lana fuafuaga. O le a ia faamautinoa e ʻaināina atoatoa e fanau a Atamu ma Eva le lalolagi Parataiso. (Kene. 1:28; Isa. 45:18) Na Ia faia sauniuniga uma ina ia faataunuuina ai lana fuafuaga, ma o loo tele ina faamatalaina i le tusi o Efeso lea e faaautū atu i le autasi. O lea la, seʻi o tatou iloiloina nisi o fuaiupu, ma aʻoaʻoina pe faapefea ona tatou galulue e ōgatusa ma le fuafuaga a Ieova, ina ia autasi ana foafoaga uma i le lagi ma le lalolagi o se aiga e tasi.

O LE PULEGA MA MEA E FAATAUNUUINA AI

3. O le ā le pulega a le Atua o loo talanoaina i le Efeso 1:10, ma o anafea na amata ai le vaega muamua o lenā pulega?

3 Na faailoa atu e Mose iā Isaraelu: “O Ieova lo tatou Atua, o Ieova e toʻatasi lava ia.” (Teu. 6:4) E gaoioi Ieova e faataunuu lana fuafuaga. Ua ia sauniunia ana foafoaga i le lagi ma le lalolagi ina ia autasia o se aiga e tasi. E taʻua nei sauniuniga o “se pulega.” (Faitau le Efeso 1:8-10.) O lenei pulega e lua ona vaega. O le vaega muamua ua sauniunia ai le vaega faauuina, ina ia soifua i le lagi i lalo o le taʻitaʻiga a lo latou Ulu o Iesu Keriso. Na amata lenei vaega i le Penetekoso 33 T.A., ina ua amata ona aoaoina e Ieova i latou e pule faatasi ma Keriso i le lagi. (Galu. 2:1-4) Ua latou iloa ua vaetamaina i latou e avea ma “fanau a le Atua,” ona ua taʻuamiotonuina i latou i le taulaga togiola a Keriso.—Roma 3:23, 24; 5:1; 8:15-17.

4, 5. O le ā le vaega lona lua o le pulega?

4 Ua sauniunia e le vaega lona lua o le pulega, i latou o le a ola i le lalolagi Parataiso i le Malo faa-Mesia a Keriso. O le a avea le “motu o tagata e toʻatele” ma faavae o lenā vaega. (Faaa. 7:9, 13-17; 21:1-5) O le a faamaonia atili e le sauniuniga o le toetū lo tatou autasi. A o faagasolo le Pulega o le Afe Tausaga, o le a ola faatasi le motu o tagata e toʻatele ma le faitau piliona o i latou o le a toe faatutūina mai. (Faaa. 20:12, 13) I le iʻuga o le afe tausaga, o le a tuuina atu ai “mea o loo i le lalolagi” i le tofotofoga mulimuli. O i latou o le a faamaonia lo latou faamaoni, o le a vaetamaina e avea ma “fanau a le Atua” i le lalolagi.—Roma 8:21; Faaa. 20:7, 8.

5 I aso nei, ua sauniunia e Ieova le ʻaufaauuina ina ia soifua i le lagi, ma isi mamoe ina ia ola i le Parataiso i luga o le lalolagi. Peitaʻi, e faapefea iā i tatou taʻitoʻatasi, ona galulue faatasi ma le pulega a le Atua?

ʻIA TAUSIA LE AUTASI I LE AGAGA’

6. Ua faapefea ona faaalia mai i le Tusi Paia le tatau i Kerisiano ona faapotopoto faatasi?

6 Ua faailoa mai i le Tusi Paia, e tatau i Kerisiano ona faapotopoto faatasi. (1 Kori. 14:23; Epe. 10:24, 25) Ina ia autasi, e lē lava le tau ina faaaluina o le taimi ma isi, e pei ona faia e tagata pe a ō i le maketi po o ni fale taalo. E tatau ona tatou faatatauina mea ua aʻoaʻoina ai i tatou e Ieova, ma faatagaina le agaga paia o le Atua e faaleleia o tatou uiga.

7. E faapefea ona tatou faatatauina le fautuaga ina ia “tausia le autasi i le agaga”?

7 O le faatuatua i le taulaga togiola a Keriso, ua silasila ai Ieova iā i tatou o tagata amiotonu, o ē faauuina o ni atalii, po o isi mamoe o ni uō. Peitaʻi, a o tatou ola i lenei faiga o mea, e iai taimi e tatou te feeseeseaʻi ai ma isi. (Roma 5:9; Iako. 2:23) O le māfuaaga lea ua faapea mai ai le Tusi Paia, ia faapalepale le tasi i le isi. Peitaʻi, o le ā e tatau ona tatou faia ina ia autasi ai ma o tatou uso ma tuafāfine? E tatau ona tatou atiaʻe le ʻmatuā lotomaulalo ma le agamalu.’ E lē gata i lea, ua fautuaina i tatou e Paulo ia matuā naunau “e tausia le autasi i le agaga i le fusi o le filemu.” (Faitau le Efeso 4:1-3.) O se tasi o auala e mafai ona faatatauina ai lenā fautuaga, o le faataga lea o le agaga o le Atua e suia le auala e tatou te gaoioi ai, ma fesoasoani iā i tatou i le faaalia atu o le fua o le agaga, po o uiga ua iā i tatou ona o le agaga o le Atua. E lē gata i lea, e tatou te lē faia galuega o le tino, po o mea e inosia e le Atua. O le fua o le agaga e fesoasoani iā i tatou ina ia foʻia o tatou faafitauli ma isi. O le fua o le agaga e autasia ai i tatou, ae o galuega o le tino e tatou te fevaevaeaʻi ai.

8. I le ā le itu e faaleagaina ai e galuega o le tino lo tatou autasi?

8 Seʻi mātau le auala e faaleagaina ai e “galuega o le tino” lo tatou autasi. (Faitau le Kalatia 5:19-21.) O le faitaaga e faaesea ai e se tasi ia lava mai iā Ieova ma le faapotopotoga, a o le mulilua e mafai ona valavala ai fanau ma mātua, faapea foʻi ulugalii faaipoipo. O amioga lē mamā, e lē mafai ona autasia ai se tasi ma le Atua, faapea foʻi ma i latou e alolofa iā te ia. O le aafia i amioga lē kea faauamaaa, e faailoa mai ai le lē usitaʻia ma le leai o se faaaloalo i tulafono a le Atua. O isi galuega uma o le tino, e faaesea ai tagata mai i isi ma le Atua. O na gaoioiga uma e inosia e Ieova.

9. O ā fesili e fesili ai le tagata lava ia, po o taumafai malosi ina ia faatumauina le filemu ma le autasi?

9 O lea, e tatau ona fesili ifo le tagata iā te ia lava: ʻPo o oʻu taumafai e tausia le filemu ma le autasi ma oʻu uso ma tuafāfine? O le ā le auala ou te tali atu ai pe a tulaʻi mai faafitauli? Pe ou te faasalalau atu i le tele o aʻu uō le faafitauli, ina ia o latou lagolagoina ai aʻu? Pe ou te faatalitalia toeaina e taulimaina le mataupu, e ʻalofia ai loʻu talanoa atu i lenā tagata ina ia maua se leleiga ma ia? Afai foʻi ou te iloa e iai se mea e lē fiafia ai se isi tagata iā te aʻu, pe ou te taumafai e ʻaloʻalo ese mai iā te ia ina ia ʻalofia ai le soālaupuleina o le faafitauli?’ Po o le faia o na gaoioiga e faailoa mai ai o loo tatou gaoioi e ōgatusa ma le fuafuaga a Ieova, ina ia toe aoaoina mea uma iā Keriso?

10, 11. (a) O le ā le tāua o le iai o le filemu ma o tatou uso? (e) O le ā e tatau ona tatou faia ina ia tumau ai pea le filemu, ma maua ai faamanuiaga a Ieova?

10 Na faapea mai Iesu: “Pe afai foʻi e te avatu lau taulaga i le fata faitaulaga, ona e manatua ai lea o loo iai se mea e lē malie ai lou uso iā te oe, inā tuu ia o lau taulaga i luma o le fata faitaulaga, ae ia e alu e muaʻi faalelei ma lou uso, ona e sau ai lea ma avatu lau taulaga. Ia vave ona oulua faalelei.” (Mata. 5:23-25) Na tusi Iakopo, “ua lūlūina ma le filemu le fua o le amiotonu, e i latou ua faatupuina le filemu.” (Iako. 3:17, 18) O lona uiga, e lē mafai ona tatou faia pea le mea saʻo, pe afai e tatou te lē nonofo ma isi i le filemu.

11 O se faataʻitaʻiga, i nisi atunuu sa fai ai taua, e silia ma le tasi vaefā o le laueleele ua lē o toe galueaʻiina e le ʻaufaifaatoʻaga ona o loo tatao ai pomu. Pe a pa se pomu, o le a lē toe galueaʻiina e le ʻaufaifaatoʻaga le laueleele, ma o le a faigatā ai i tagata ona maua galuega i tua i nuu, faapea foʻi meaʻai i le aai. I se tulaga talitutusa, e faafaigatā ona tatou tuputupu aʻe i le itu faaleagaga, pe a iai pea o tatou uiga e pei o ni pomu, lea e saveʻuina ai le filemu ma o tatou uso. Pe afai o le tulaga lenā, e tatau ona suia o tatou uiga. Pe a vave ona tatou faamagalo atu ma faia mea lelei mo isi, ona tatou maua lea o le filemu ma faamanuiaga a Ieova.

12. E faapefea ona fesoasoani toeaina iā i tatou ina ia autasi?

12 E fesoasoani foʻi “meaalofa i tagata iā i tatou,” ina ia tatou ʻtasi ai i le faatuatuaga.’ (Efe. 4:8, 13) Pe a tatou galulue faatasi ma toeaina, ma latou ofoina mai fautuaga e faavae i le Afioga a le Atua, o le a fesoasoani e faaleleia atili ai o tatou uiga faa-Kerisiano. (Efe. 4:22-24) Po o e mātauina i a latou fautuaga taumafaiga a Ieova, ina ia sauniunia oe e ola i le lalolagi fou i lalo o le pulega a lona Alo? Toeaina e, ia faamautinoa i le auala o loo outou avatu ai faasaʻoga i isi, lo outou faanaunauga ina ia fesoasoani atu iā i latou.—Kala. 6:1.

“IA AGALELEI LE TASI I LE ISI”

13. O le ā le iʻuga pe a tatou lē utagiaina le fautuaga o loo i le Efeso 4:25-32?

13 Ua faailoa patino mai i le Efeso 4:25-29 gaoioiga e lē tatau ona tatou faia. E lē tatau ona tatou pepelo, lotoa, paiē, ma tautatala i upu leaga. Nai lo o lea, e tatau ona tatou tautatala i mea lelei ma atiaʻe ai. Pe a lē utagiaina e se tasi lenā fautuaga, o le a ia faatigā i le agaga paia o le Atua, auā o le malosiaga lea o loo faaauilumaina le autasi. (Efe. 4:30) Ina ia maua le filemu ma le autasi, e tatau foʻi ona tatou faatatauina le isi lenei manatu na taʻua e Paulo: “Ia tuu lo outou ita umi, ma le itaitagofie, ma le lotoa, ma le soona ʻeʻē, ma upu masoā, atoa foʻi ma mea leaga uma. Ae ia agalelei le tasi i le isi, ia māfana lo outou alofa, ma ia fefaamagaloaʻi ma le lotoatoa, e pei ona finagalo malie le Atua e faamagaloina outou e ala iā Keriso.”—Efe. 4:31, 32.

14. (a) O le ā e uiga atu i ai le faaupuga “ia agalelei”? (e) O le ā e fesoasoani iā i tatou ina ia faaalia atu le agalelei?

14 O le faaupuga “ia agalelei,” o lona uiga atonu e iai taimi e tatou te lē faaalia ai le agalelei, o lea e tatau ai ona aʻoaʻoina i tatou ina ia faaleleia atili lea uiga. E tatau ona aʻoaʻoina i tatou ina ia mafaufau i faalogona o isi nai lo o i tatou. (Fili. 2:4) O nisi taimi e tatou te ono mananaʻo ai e faia se faamatalaga e ono taliē ai isi, pe e atagia atu ai o i tatou e atamamai. Peitaʻi, afai e lē o se faamatalaga agalelei, e lē tatau la ona faia. O le mafaufau i lenā manatu o le a fesoasoani ai iā i tatou ina “ia agalelei.”

IA AʻOAʻOINA LE ALOFA MA LE FAAALOALO I LE AIGA

15. Ua faapefea i le Efeso 5:28 ona fesoasoani i tane, ina ia malamalama i le auala e faaaʻoaʻo ai iā Keriso?

15 Ua faatusatusa e le Tusi Paia le faiā a Keriso ma le faapotopotoga, i le faiā a se tane ma lana avā. Ua fesoasoani le faaaʻoaʻoga a Keriso i le tane ina ia malamalama, e tatau ona ia taʻitaʻia, tausia ma alofa i lana avā. Ua fesoasoani foʻi le faaaʻoaʻoga a Keriso i se avā ina ia malamalama, e tatau ona gauaʻi i lana tane. (Efe. 5:22-33) Na tusi Paulo: “O le mea lea, e tatau i tane ona alolofa atu i a latou avā e pei o o latou lava tino.” O le ā na uiga i ai Paulo, ina ua ia faapea mai o le “mea” lea? (Efe. 5:28) O mea na ia taʻua e faatatau iā Keriso ma le faapotopotoga, ua fesoasoani iā i tatou ina ia taliina ai lenā fesili. Na ia faapea mai na alofa Keriso i le faapotopotoga ma foaʻi atu lona ola, ma faamamāina “i le faatāʻele i le vai e ala i le upu.” O lea, o le tiute tauave a le tane, o le fesoasoani i sui taʻitoʻatasi o le aiga ina ia iai sa latou faiā lelei ma Ieova. O le faia faapea, ua ia gaoioi ai e ōgatusa ma le fuafuaga a Ieova, ina ia autasia tagata uma o se aiga e tasi i lalo o le pulega a Keriso.

16. O le ā le iʻuga pe a faia e mātua le tiute tauave ua tuuina atu e Ieova iā i latou?

16 E tatau i mātua ona manatua ua tuuina atu e Ieova se tiute tauave iā i latou. O le tulaga e faanoanoa ai, ona o le toʻatele i aso nei ua ʻleai se lotoaiga.’ (2 Timo. 3:1, 3) O le toʻatele o tane ua lē ano i lo latou tiute tauave, ma ua oo ai ni aafiaga leaga i a latou fanau. Peitaʻi na faapea atu Paulo i tane Kerisiano: “Aua le faatigā loto i a outou fanau, a ia tausia pea i latou i aʻoaʻiga ma apoapoaʻiga a Ieova.” (Efe. 6:4) O totonu o le aiga, e aʻoaʻoina muamua ai e le fanau le alofa ma le faaaloalo i le pule. O mātua e taulau manuia i le aʻoaʻoina o a latou fanau, ua gaoioi e ōgatusa ma le fuafuaga a Ieova ina ia autasia tagata uma. E tatau i mātua ona gaoioi i se auala e lagona ai e a latou fanau le alofa i totonu o le aiga. O lea, e tatau ona pulea lo latou ita, ma ʻalofia le avaavau i fanau, pe fai atu foʻi upu faatigā iā i latou. I lenā auala, ua latou aʻoaʻoina ai a latou fanau i le auala e faaalia ai le alofa ma le faaaloalo i le pule. O le faia faapea, ua latou sauniunia ai a latou fanau ina ia ola i le lalolagi fou a le Atua.

17. O le ā e manaʻomia ona tatou faia ina ia tetee atu ai i le Tiapolo?

17 Ia manatua, o le Tiapolo na muamua lava saveʻuina le filemu o le aoao o mea, ma o loo taumafai pea e tetee mai a o tatou tauivi e faia le finagalo o le Atua. O le toʻatele o tagata i aso nei, o loo faia mea o loo manaʻo i ai le Tiapolo, e pei o talagā faaipoipoga, nonofo e aunoa ma le faaipoipo, ma faaipoipoga a le itupā lava e tasi. E lē fuaina o tatou uiga po o amioga i masaniga a le lalolagi. E tatou te faataʻitaʻi iā Keriso. (Efe. 4:17-21) O lea la, ua pulunaunauina i tatou ia “oofu i le ofutau atoatoa mai i le Atua,” ina ia taulau manuia ai i le teteeina o le Tiapolo ma ana temoni.—Faitau le Efeso 6:10-13.

“IA SAVAVALI I LE ALOFA”

18. O le ā le ki mo lo tatou autasi faa-Kerisiano?

18 O le ki mo lo tatou autasi faa-Kerisiano, o le alofa. Ua tumu o tatou loto i le alofa mo lo tatou ʻAlii e toʻatasi,’ o Iesu Keriso, ma lo tatou ʻAtua e toʻatasi,’ o Ieova, faapea foʻi le tasi i le isi. O le māfuaaga lenā e tatou te maumauaʻi ai e faatumauina lo tatou filemu ma le autasi. (Efe. 4:3-6) Na tatalo Iesu e faatatau i lenā alofa: “Ua ou talosaga atu iā te oe e lē mo na o i latou ia, ae o i latou foʻi ua faatuatua iā te aʻu e ala i a latou upu, ina ia tasi i latou uma e pei o oe le Tamā e autasi ma aʻu, o aʻu foʻi e autasi ma oe, ina ia autasi foʻi i latou ma i taʻua . . . Ua ou faailoa atu lou suafa iā i latou, ma saga faailoa atu, ina ia iā i latou le alofa lea na e alofa mai ai iā te aʻu, ma ou autasi ai ma i latou.”—Ioa. 17:20, 21, 26.

19. O le ā ua e maumauaʻi e fai?

19 Atonu e iai so tatou uiga e faafaigatā ai mo i tatou ona faia ni suiga. Peitaʻi, o le alofa e uunaʻia ai i tatou e tatalo e pei ona faia e le faisalamo: “Ia e faia ina ia tasi loʻu loto e mataʻu i lou suafa.” (Sala. 86:11) O lea, ia tatou maumauaʻi e tetee atu i taumafaiga a le Tiapolo, ina ia faateʻaeseina i tatou mai i lo tatou Tamā alofa, ma i latou ua ia finagalo malie i ai. Ia galulue malolosi ina “ia faaaʻoaʻo i le Atua faapei o le fanau pele, ma ia savavali i le alofa,” i o tatou aiga, i la tatou faiva, ma totonu o le faapotopotoga.—Efe. 5:1, 2.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 29]

Sa tuu lana taulaga i luma o le fata faitaulaga, ae alu e muaʻi faalelei ma lona uso

[Ata i le itulau 31]

Mātua e, ia aʻoaʻo le fanau e faaalia le faaaloalo