Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

E te Silafia?

E te Silafia?

E te Silafia?

Aiseā na ofo atu ai tupe siliva e 30 iā Iuta e faalata ai Iesu?

Ina ua feiloaʻi Iuta le Sekara ma le ʻau ositaulaga sili, ina ia iloa pe fia e latou te totogi mai iā te ia e faalata ai Iesu, sa latou ofo atu iā te ia le “tolu sefulu tupe siliva.” (Mataio 26:14, 15) O lenei aofaʻiga e foliga mai e faaalia ai lo latou ʻinoʻino iā Iesu, ma lo latou manatu faatauvaa iā te ia.

O tupe ia e taʻua i le fesili atonu o sekeli ario po o siliva, o tupe masani sa faaaogā i taimi o tagata Iutaia. O le ā se mea na mafai ona faatau i le 30 sekeli? Sa faatulagaina i le Tulafono a Mose, o le tau lea e faatau ai se pologa. Sa mafai foʻi ona faatau ai se fasi fanua i sekeli e 30.—Esoto 21:32; Mataio 27:6, 7.

Ina ua tāpā mai e le perofeta o Sakaria lona totogi mai tagata lē faamaoni o Isaraelu mo lana galuega o se leoleo mamoe o tagata o le Atua, sa latou fuaina atu iā te ia “tupe e fuatolu.” O lenei tau o se gaoioiga sa matuā aliali mai ai le taʻufaatauvaaina o le perofeta a le Atua, i le manatu faapea e tutusa o ia ma se pologa. O lea na faatonuina ai e Ieova Sakaria e faapea: “Inā lafo atu ia i lē fai ipu omea; se tau e lelei naʻuā, ua faatusaina ai aʻu e i latou!” (Sakaria 11:12, 13) O le usitaʻia e Sakaria o lenei faatonuga, ua faamanatu mai iā i tatou i lana mea na fai, le mea na faia e Iuta ina ia faalata ai Lē na tofia e Ieova e avea ma Leoleo Mamoe o tagata Isaraelu.—Mataio 27:5.

O le ā le “tusi alei” lea e taʻua i le Tusi Paia?

Na faapea mai le Tulafono a Mose: “Afai e fai avā se tasi i se fafine, . . . a oo foʻi ina lē toe fiafia o ia i ai, auā ua na iloa iā te ia se mea leaga; ona tusi ai lea e ia se tusi alei ma ia, ma avatu ai iā te ia, ma auina atu o ia ai lona fale.” (Teuteronome 24:1) O le ā le fuafuaga o le tusi alei? E lē o taʻu maia i le Tusi Paia po o ā mea na tusia i se tusi alei, ae e lē taumatea, na aogā auā le puipuiga o aiā tatau a le fafine pe a faateʻa e lona toʻalua, faapea ma isi mataupu e fitoitonu iā te ia.

I le 1951-1952, e tele ni mea faaanamua na maua mai i ana o loo i le itu i mātū o Wadi Murabbaat, o se ālia e lē o toe tafe, i le toafa o Iuta. E tele manusikulipi na maua ai, faapea ma se tusi alei na tusia i le gagana Arama, pe tusa o le 71 po o le 72 T.A. Ua taʻua ai le mea na tupu i le aso muamua o le masina o Marheshvan, i le lona ono o tausaga talu ona fouvale tagata Iutaia i le pulega a Roma. Na faateʻa e Iosefa le atalii o Naqsan mai Masada, lana avā o Miriama le afafine o Ionatana mai Hanablata. Ona saʻoloto loa lea o Miriama e toe faaipoipo i se tane Iutaia e fiafia i ai. Na toe faafoʻi uma e Iosefa mea na avatu e le aiga o Miriama ina ua la faaipoipo, ma o se mea na leaga o na mea, na ia taui atu e taʻifā. Na sainia le tusi alei e Iosefa ma ana molimau e toʻatolu—o Elisara le atalii o Maka; o Iosefa le atalii o Maka; ma Eleasaro le atalii o Hanana.

[Ata i le itulau 25]

O ana i wadi murabbaat

[Ata i le itulau 25]

Tusi alei pe tusa o le 71/72 T.A.

[Ē Ana le Ata i le itulau 25]

Ana: Todd Bolen/Bible Places.com; certificate: Clara Amit, i le faatagaga a le Israel Antiquities Authority