E te Silafia?

Aiseā na amata ai e tagata Iutaia la latou mālōlōga o le Sapati i le afiafi?

Ina ua tuuina atu e Ieova i ona tagata le tulafono e faatatau i le Aso o le Togisala, na ia fetalai: “Aua tou te faia se galuega e tasi i lea lava aso; . . . E fai lea ma sapati e mālōlō ai outou, . . . e amata mai i le afiafi e oo lava i le tasi afiafi, tou te fai ai ma sapati e mālōlō ai.” (Levitiko 23:28, 32) Sa atagia mai i lenei faatonuga le manatu e faapea, e amata aso taʻitasi i le afiafi pe a goto le lā, ae faauma pe a goto le lā i le isi aso e sosoo ai. O lea, sa amata tau ai e tagata Iutaia a latou aso mai le afiafi i le isi afiafi.

O lea faiga e faitau ai aso, sa mulimuli i le faatulagaga na faataatia e le Atua. O loo taʻua i faamaumauga e faatatau i le aso muamua faalefoafoaga: “O le afiafi ma le taeao o le uluaʻi aso lea.” O loo faitauina foʻi isi “aso” i le auala lava lea e tasi, lea e amata mai i le “afiafi.”—Kenese 1:5, 8, 13, 19, 23, 31.

E lē na o tagata Iutaia sa mulimuli i lea faiga. Sa faia foʻi faapea e tagata Atenai, tagata Numidia, ma tagata Foinie. Ae o tagata Papelonia, sa amata ona tau la latou aso fou i le oso aʻe o le lā, a o tagata Aikupito ma tagata Roma, sa amata tau mai o latou aso mai le vaeluapō i le isi vaeluapō, e pei ona iai i aso nei. Peitaʻi, o loo faaauau pea ona amata tau ma faaiʻu e tagata Iutaia i aso nei la latou mālōlōga o le Sapati, pe a goto le lā.

O le ā le “malaga e taga i le aso sapati”?

Ina ua māeʻa ona molimauina e soo o Iesu lona afio aʻe i le lagi i le Mauga o Olive, sa latou toe foʻi atu i Ierusalema, lea e “tusa le mamao ma le malaga e taga i le aso sapati.” (Galuega 1:12) E mafai e se tagata malaga ona savali i le aso e tasi i le mamao pe ā ma le 20 maila (30 kilomita) pe sili atu foʻi. Peitaʻi, o le Mauga o Olive e latalata i Ierusalema. O le ā la le uiga o le faaupuga, “malaga e taga i le aso sapati”?

O le Sapati o se aso e mālōlō ai tagata Isaraelu mai a latou galuega masani. E oo lava i le faamū o se afi i o latou fale e lē mafai ona latou faia i lenā aso. (Esoto 20:10; 35:2, 3) Na faatonuina i latou e Ieova: “Ia outou nonofo e taʻitasi i le mea e nofo ai, aua le alu i fafo se tagata i le mea e nofo ai i le aso fitu.” (Esoto 16:29) Sa mafai e lenei tulafono ona tuu atu se avanoa i tagata Isaraelu, e mālōlō mai ai i galuega masani ae uaʻi atili atu i mea faaleagaga.

Ona o le lē faamalieina i taʻiala sa faataatia i le Tulafono a Ieova, sa faatulaga ai e le ʻau Rapi mapo tulafono se mamao faatulagaina—o latou lava na manatu—e savali ai se tagata i le aso Sapati, mo se faaaʻoaʻoga, pe a auai i le tapuaʻiga. E tusa ai ma lenei tulaga, ua taʻua i le Cyclopedia of Biblical, Theological, and Ecclesiastical Literature e faapea: “O le tulafono o le tausia o le Sapati . . . , ua uma ona faatulafonoina e lē mafai ona savali se tagata i le Aso Sapati e sili atu i le mamao ua faatulagaina, lea e taʻu o le malaga i le aso Sapati.” Sa faatulagaina lea mamao e 2,000 kupita, lea pe tusa o se vaimea o le va o le ʻafa maila ma le 7/10 o le maila.

[Ata i le itulau 11]

Vaaiga mai le mauga o olive agaʻi i ierusalema