Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

O le ā le Maufaatuatuaina o Tusitusiga a le ‘Au Faievagelia?

O le ā le Maufaatuatuaina o Tusitusiga a le ‘Au Faievagelia?

O le ā le Maufaatuatuaina o Tusitusiga a le ʻAu Faievagelia?

“Ua tatau nei ona vaai i tusitusiga a le ʻau faievagelia o ni tala fatu a uluaʻi Kerisiano.”—Burton L. Mack, o se polofesa ua litaea, e na te suʻesuʻeina le Feagaiga Fou.

E LĒ na o le polofesa lea ua taʻua i luga e talitonu i lenei manatu. O le toʻatele o le ʻau faitofā o le Tusi Paia ua latou fesiligia le maufaatuatuaina o tusitusiga o Evagelia a Mataio, Mareko, Luka, ma Ioane—o tala o le Tusi Paia i le soifuaga ma le faiva a Iesu. Aiseā ua manatu ai nisi i tusitusiga a le ʻau Faievagelia o ni tala fatu? Pe tatau ona avea o latou manatu ma itu e te masalosalo ai i le moni o tusitusiga a le ʻau Faievagelia? Seʻi o tatou iloiloina nisi o mea moni.

Ua Fesiligia le Maufaatuatuaina o Tusitusiga a le ʻAu Faievagelia

A o faagasolo uluaʻi senituri e 17 o o tatou aso, e leʻi fesiligia lava i se tulaga ogaoga le maufaatuatuaina o tusitusiga a le ʻau Faievagelia. Peitaʻi, talu mai le senituri lona 19 ma faasolo mai ai, ua manatu le toʻatele o tagata suʻesuʻe i tusitusiga a le ʻau Faievagelia, e leʻi faagaeeina e le Atua, ae na tusia i manatu o tagata. E lē gata i lea, ua latou teena le manatu e faapea o le ʻau Faievagelia na muamua iloa ma molimau i faamatalaga e uiga iā Iesu, ma ua latou maumauaʻi mai e faapea e leʻi mafai e na tane ona faamaumauina se talafaasolopito e maufaatuatuaina. E lē gata i lea, ua latou faapea mai ona o le tutusa o le auala na tusia ai, faapea ma faamatalaga o loo tusia i uluaʻi tusi a Evagelia e tolu—lea e taʻua i nisi taimi o le ʻau sinopi, o lona uiga “e tutusa faaupuga”—e faaalia ai na tele lava ina kopi mai e le ʻautusitala o Evagelia manatu o le isi tusitala o Evagelia. Ua teena foʻi e le ʻaufaitio vavega a Iesu ma lona toetū mai e pei ona faamatalaina ai e tusi a le ʻau Faievagelia. O nisi foʻi ua faapea mai o Iesu e lē o se tagata moni na soifua mai!

E talitonu foʻi tagata lava nei, e foliga mai na muamua tusi le Evagelia a Mareko, ona e lē tele ni manatu o ia faaopoopo atu ai i tusi a Mataio ma Luka. Ua manatu foʻi le ʻaufaitio e faapea na faaaogā e Mataio ma Luka le tusi a Mareko ina ia tusia ma faamaopoopo ai a la Evagelia, ma na la saʻili atu i se isi puna faaopoopo—o se tusitusiga sa taʻua e le ʻau faitofā o le Tusi Paia o le Q (mai le German Quelle, po o le “puna”). E tusa ai o le tagata faitofā o le Tusi Paia o A.F.J. Klijn, o lenei manatu taatele e leai se faavae ua “taʻufaatauvaa ai tusitala o tusi o Evagelia e faapea, o i latou o ni tagata na tuufaatasia ni tala eseese.” O lea manatu ua avea ai tusitala o Evagelia o nisi na kopiina mai tusitusiga a isi tagata ma faapea mai o o latou manatu ia, ma o ē faia tala fatu. O lenei filosofia ua faaitiitia ai le faatuatua i le faagaeeina e le Atua o le Tusi Paia.—2 Timoteo 3:16.

Pe Moni na Toe Tusia e Isi Tusitala o Evagelia Manatu o Isi Tusitala?

Pe avea le tutusa o faamatalaga a uluaʻi Faievagelia e tolu ma mea e uiga ai faapea, na kopi mai e le isi tusitala faamatalaga a le isi tusitala? E leai. Aiseā? O se tasi o māfuaaga, ona na folafola atu e Iesu i ona soo, o le a ‘faamanatu atu e le agaga paia i o latou mafaufau mea uma na ia taʻu atu.’ (Ioane 14:26) O lea la, e lē o se mea e faateʻia ai le tutusa uma o mea na tutupu, na manatua e tusitala o Evagelia ma latou faamaumauina nisi o na mea. E moni, atonu o nisi o tusitala o le Tusi Paia na faitau ma faasino atu i tusitusiga a isi tusitala o le Tusi Paia, ae o lenā faiga e manaʻomia ai ona faia ni saʻiliʻiliga māeʻaeʻa, ae lē o le tau ina kopi saʻo mai lava o faamatalaga a nisi tusitala. (2 Peteru 3:15) E lē gata i lea, ua taʻua i le Anchor Bible Dictionary: “Ona sa tuugutu faamatalaga, e faigofie foʻi la ona tutusa le auala sa faamaumauina ai fetalaiga a Iesu lea ua lauiloa e tagata.”

Na taʻua e Luka e faapea na ia talanoa i le toʻatele o molimau na vāaitino i mea na tutupu, ma “matuā suʻesuʻe i mea uma lava talu le amataga.” (Luka 1:1-4) Po o foliga mai ai ea o ia o sē na kopiina mai faamatalaga a le isi tagata po o sē faia tala fatu? E matuā leai lava! Ina ua uma se iloiloga māeʻaeʻa i tusitusiga a Luka, na faapea mai William Ramsay, o lē e suʻesuʻe i toega o mea e ʻeli aʻe mai le eleele: “O Luka o se tusitala e sili ona lelei i le talafaasolopito: e lē gata e moni ma maufaatuatuaina ana faamatalaga, ae na ia iloa foʻi le auala e ao ona faamaumauina ai mea moni na tutupu i le talafaasolopito . . . E tatau ona faitauina faatasi lenei tusitala ma tusitala iloga o talafaasolopito.”

O le taʻutinoga a uluaʻi Tusitala o aʻoaʻoga a Lotu lea e aofia ai ma le faifeʻau o Origen i le senituri lona tolu e faapea, o le aposetolo o Mataio na muaʻi tusia lana Evagelia. Na tusi Origen e faapea: “O Mataio na ia tusiaina le Evagelia muamua, o ia lava foʻi lea sa avea ma telona, ae na mulimuli ane avea ma aposetolo o Iesu Keriso, ma na ia tusiaina le uluaʻi Evagelia i le gagana Eperu mo tagata Iutaia liulotu.” E manino mai, o Mataio o se aposetolo ma o sē na vaaitino i mea na tutupu, ma e leʻi manaʻomia ona ia toe tusia manatu o Mareko, o lē e lē o se tasi na vaaitino i mea na tutupu. O ā la mea moni e faamaonia ai faapea na kopi mai e Mataio ma Luka le tusi a Mareko, atoa ai ma le manatu atonu na maua mai nisi faamatalaga i se tusitusiga e taʻua o le Q?

Pe na Muamua Tusia le Evagelia a Mareko?

O le manatu e faapea na muamua tusia le Evagelia a Mareko ma sa avea ma faavae o tusi a Mataio ma Luka, e lē o faavaea i se “finauga maumaututū e tasi ma talafeagai,” e pei ona taʻutino mai e le Anchor Bible Dictionary. Peitaʻi, e manatu le toʻatele o le ʻau faimanatu o le Tusi Paia, na muamua tusia e Mareko lana Evagelia a o leʻi tusia e Mataio ma Luka a la Evagelia, ona ua latou faapea mai, e lē tele ni mea o toe taʻua ai e Mareko faamatalaga o taʻua i isi Evagelia. O se faataʻitaʻiga, ua maumauaʻi mai le tagata faitofā o le Tusi Paia o le senituri lona 19, e suafa iā Johannes Kuhn e faapea, e foliga mai na muamua tusia le Evagelia a Mareko. Afai e leʻi tusia muamua, e tusa ai o le faamatalaga a Kuhn, “o le a ono manatu se tasi e faapea na ʻotiʻoti ninii e Mareko tusi tāʻai e lua a Mataio ma Luka, ona palu faatasi lea i totonu o se ulo, ma fai mai ai lana Evagelia i lenei paluga.”

Talu ai ona e puupuu le Evagelia a Mareko, e lē o se mea la e faateʻia ai le aofia ai o nisi o mea e lē o toe tusia e isi. Peitaʻi, e lē avea lenā ma faamaoniga e faapea ai na muamua tusia le Evagelia a Mareko. E lē gata i lea, e lē saʻo foʻi le manatu e faapea e leai se mea o toe taʻua ai e Mareko faamatalaga na tusia e Mataio ma Luka. I le tala a Mareko e malosi ma puupuu e faatatau i le faiva a Iesu, o loo iai le silia i le 180 vaega ma faamatalaga auʻiliʻili uigaese, lea e lē o maua i tusi a Mataio ma Luka, ua faia aʻe ai se tala e moni ma tutasi e faatatau i le soifuaga o Iesu.—Tagaʻi i le  pusa i le itulau e 13.

Ae Faapefea Tusitusiga e Taʻua o le Q?

O le ā se faamatalaga e faatatau i le tusitusiga e taʻua o le Q, lea e faapea mai nisi sa avea ma faavae o tusi a Mataio ma Luka? Ua faapea mai James M. Robinson, o se polofesa i mataupu faalelotu: “E mautinoa o le Q o le tusitusiga faa-Kerisiano lea e sili ona tāua o loo iā i tatou.” O lenā faamatalaga ua faateʻia ai ona e lē o maua i aso nei lea tusitusiga e taʻua o le Q, ma o le mea moni lava ia, e leai se tasi e mafai ona ia faamaonia mai le iai moni o lenā tusitusiga! E mataʻina foʻi le mou atoatoa atu auā ua faapea mai le ʻau faitofā o le Tusi Paia, sa tatau lava ona iai ni kopi o le tusitusiga ua oo atu i nisi vaipanoa. E lē gata i lenā e leʻi taʻua lava e uluaʻi Tusitala o le Lotu le tusitusiga lea e taʻua o le Q.

Seʻi taofi mai le manatu lenei. Sa tatau ona iai le tusitusiga lea e taʻua o le Q ma e ao ona lagolagoina ai le manatu e faapea, na muamua tusia le Evagelia a Mareko. Pe lē o le tulaga lenā e i ai pe a fafau aʻe le isi manatu lē faavaea mai i le isi manatu e lē faavaea? Pe a oo mai i filosofia faapenei, o se mea atamai ona tatou manatua le faataoto lenei: “O le tagata faigofie e talitonu i upu uma e faalogo i ai; a o le tagata atamai e na te iloa e tatau ona faamaonia muamua.”—Faataoto 14:15, The New English Bible.

Tusitusiga a le ʻAu Faievagelia— Saʻo Aʻiaʻi ma Maufaatuatuaina

I a latou taumatematega ma manatu e lē faavaea, ua tosina ese ai e le ʻau faimanatu o le Tusi Paia le toʻatele o tagata mai le suʻesuʻeina o tala maufaatuatuaina a le ʻau Faievagelia e faatatau i le soifuaga o Iesu ma lana faiva. O loo faaalia manino mai ai i nei tala, e leʻi manatu uluaʻi Kerisiano i mea na tutupu i le soifuaga o Iesu, le faiva, le maliu, ma lona toetū, e faapea o ni tala fatu. E faitau selau na vāaitino i nei mea na tutupu, ua latou faamaonia mai o mea moni lava ia na tutupu. O nei uluaʻi Kerisiano, o ē na lotomalilie e fesagaʻi ma sauāga ma fasiotia ona o le mulimuli iā Iesu, na latou iloa lelei o se mea valea le avea ma Kerisiano, pe afai e lē moni le faiva a Iesu ma lona toetū.—1 Korinito 15:3-8, 17, 19; 2 Timoteo 2:2.

I le faasino atu i le feteenaʻiga lea e siʻomia ai le manatu e faapea na muamua tusia le Evagelia a Mareko, ma le tusitusiga e taʻua o le Q lea e leai ni faamaoniga na iai moni, ua faapea mai ai le polofesa i mataupu faalelotu, e igoa iā George W. Buchanan: “O le uaʻi atu i manatu mai le amataga e leai ni faamaoniga, ua tosina ese ai tagata aʻoga o le Tusi Paia mai le suʻesuʻeina o le Tusi Paia.” Ua talafeagai lenā manatu ma le fautuaga a le aposetolo o Paulo iā Timoteo ia aua neʻi “faalogo atu i tala sesē ma gafa e leai se uiga, e iʻu ai i le tele o fesili lē aogā, nai lo le faailoa atu o se mea mai i le Atua e tusa ai ma le faatuatua.”—1 Timoteo 1:4.

E maufaatuatuaina tusitusiga a le ʻau Faievagelia. O loo aofia ai i a latou tusitusiga tala maufaatuatuaina a molimau na vāaitino i mea na tutupu. O na tala e faavae i ni saʻiliʻiliga loloto māeʻaeʻa. Ua tatou iloa ai le tele o mea moni matagofie e faatatau i le soifuaga o Iesu Keriso. O lea la, i le pei o Timoteo, e tatau ona tatou utagia upu a Paulo e faapea: “Ia e tausisi pea i mea ua e aʻoaʻoina ma ua e talitonu o le mea moni lea.” Ua iā i tatou se māfuaaga tatau e talia ai e faapea, “o Tusitusiga Paia uma e mai le agaga o le Atua”—e aofia ai ma tusitusiga a le ʻau Faievagelia e toʻafā.—2 Timoteo 3:14-17.

[Pusa i le itulau 13]

 Pe Ana Lē Tusiaina le Tusi o Mareko, Semanū e Tatou te Lē Iloaina . . .

na silasila solo Iesu ma le toʻasā, ona ua tigā lona finagalo i lo latou lotomaaa (Mareko 3:5)

na faaigoa Ioane ma Iakopo iā Poaneki (Mareko 3:17)

o le fafine lea na maua i le punatoto, na faaalu uma ana tupe (Mareko 5:26)

na ita pea Herotia iā Ioane le Papatiso, ma sa mataʻu Herota ona o Ioane ma na ia puipuia o ia (Mareko 6:19, 20)

na valaaulia e Iesu ona soo e fai sina mālōlōga (Mareko 6:31)

na fafano e le ʻau Faresaio o latou lima e oo i o latou tulilima (Mareko 7:2-4)

na tago atu Iesu ma fusi i tamaiti (Mareko 10:16)

na alofa Iesu i le taʻitaʻi talavou (Mareko 10:21)

na fesili atu Peteru, Iakopo, Ioane, ma Aneterea, iā Iesu a o na o i latou (Mareko 13:3)

na sola lē lavalavā se tauleʻaleʻa (Mareko 14:51, 52)

E lē gata i lea, e na o le tusi lava a Mareko o loo faamauina ai se tasi o talafaatusa a Iesu, ma isi ana vavega e lua.—Mareko 4:26-29; 7:32-37; 8:22-26.

O loo iai i le Evagelia a Mareko le tele o uluaʻi faamatalaga ia e lē o maua i isi Evagelia. E mautinoa o le a faateleina lo tatou talisapaia o le Evagelia a Mareko, pe afai e tatou te faaalu se taimi e matuā manatunatu loloto ai, i le aogā o faamatalaga tāua uma o loo aumaia ai.