Valoiaina o le Mesia

O LE iloaina o mea na tusia e Isaia ma isi perofeta e faatatau i le Mesia, na umi ai se taimi o nofotatali le nuu o Iuta i lona maliu mai. I le vaitaimi o Iesu, e toʻatele tagata Iutaia sa “faatalitali” i le aliali ane o le Mesia i lenā taimi. (Luka 3:15) O le mea e mataʻina ai, o loo i le Tusi Paia le tele o valoaga ma faamatalaga iloga e faatatau i le soifuaga o le Mesia. E leai se tagata e mafai ona ia valoiaina ni mea faapena, pe fuafua foʻi e tutupu na mea i le taimi o le soifuaga o Iesu.

Faamatalaga e Faatatau i le Fanau Mai o le Mesia. Na valoia e Isaia e faapea, o le a fanau mai le Mesia, po o le Keriso, i se taupou. Ina ua māeʻa ona ia faamatalaina le fanau mai faavavega o Iesu, na tusi ai le aposetolo o Mataio e faapea: “Ua oo nei mea uma ina ia taunuu ai le afioga a Ieova, e ala i lana perofeta e faapea: ‘Silasila foʻi! O le a tō le taupou ma fanau mai ai se tamatane.’” (Mataio 1:22, 23; Isaia 7:14) Sa valoia foʻi e Isaia le avea o le Keriso ma suli o Tavita, ma taʻua patino mai ai Iese, le tamā o Tavita. Sa tupuga moni mai lava Iesu iā Tavita. (Mataio 1:6, 16;  Luka 3:23, 31, 32) E ui i lea, a o leʻi fanau mai Iesu, na faapea atu le agelu o Kaperielu i le tinā o Iesu, o Maria: “E foaʻiina atu e le Atua iā te ia le nofoālii o Tavita lona tamā.”—Luka 1:32, 33; Isaia 11:1-5, 10; Roma 15:12.

Faamatalaga o le Soifuaga o le Mesia. I le sunako i Nasareta, sa faitau ai ma le leo tele e Iesu le valoaga a Isaia, e aofia ai upu nei: “Ua i oʻu luga le agaga o Ieova, auā ua ia faauuina aʻu e folafola le tala lelei i ē matitiva.” I le faatatauina o le valoaga iā te ia, na fetalai ai Iesu: “O le aso nei ua taunuu ai lenei mau ua outou faalogo i ai.” (Luka 4:17-21; Isaia 61:1, 2) Sa valoia foʻi e Isaia le agalelei, agamalu, ma le lē manatu faapito o Iesu i le auala na ia feutagaʻi ai ma i latou o loo manaʻomia ona faamālōlōina. Na tusi Mataio e faapea: “E toʻatele foʻi ē ua mulimuli iā te ia ma ua ia faamālōlō iā i latou uma. Ua ia matuā taʻu atu foʻi iā i latou ia aua neʻi faailoa atu o ia i nisi, ina ia taunuu ai le upu a le perofeta o Isaia . . . ‘E lē finau o ia, e lē alaga leotele foʻi . . . E na te lē nutimomomoina se ū ua vaivai.’”—Mataio 8:16, 17; 12:10-21; Isaia 42:1-4; 53:4, 5.

Faamatalaga o Puapuaga o le Mesia. Sa valoia e Isaia o le toʻatele o tagata i Isaraelu o le a lē taliaina le Mesia, ae o le a avea o ia ma “maa e tausuai ai” i latou. (1 Peteru 2:6-8; Isaia 8:14, 15) E ui i le tele o vavega na faia e Iesu, “ae latou te leʻi faatuatua lava iā te ia, ina ia taunuu ai upu a le perofeta o Isaia e faapea: ‘Ieova e, o ai ua faatuatua i mea ua matou faalogo i ai?’” (Ioane 12:37, 38; Isaia 53:1) O se tasi o māfuaaga na lē faatuatua ai tagata Iutaia o Iesu o le Mesia, ona o le talitonuga taatele ae sesē e faapea, o le a aveesea e le Mesia le pulega a Roma ae toe faafoʻisia le malo o Tavita i le lalolagi. Ona sa puapuagatia Iesu ma maliu ai, e leʻi mafai la e le toʻatele o tagata Iutaia ona talia o ia o le Mesia. Peitaʻi, o le mea moni, sa valoia e Isaia o le a oo mafatiaga i le Mesia a o leʻi avea o ia ma Tupu.

I le tusi o Isaia, na fetalai faavaloaga mai le Mesia: “Na aʻu tuuina atu loʻu tua i ē sasa mai . . . ou te leʻi ufiufi foʻi oʻu mata i le mā ma le feanu.” Sa lipotia mai e Mataio le mea na tupu i le faamasinoga o Iesu: “Ona latou tuufeanu lea i ona fofoga ma tatuʻi iā te ia. Ua tapō foʻi e isi ona fofoga.” (Isaia 50:6; Mataio 26:67) Na tusi Isaia, “sa tigāina foʻi o ia, a e lē tautala mai o ia.” Ina ua fesiligia e Pilato Iesu e faatatau i tuuaʻiga a tagata Iutaia, “e leʻi tali atu lava o ia [Iesu] i se upu e tasi, ma ua matuā manatunatu ai le kovana.”—Isaia 53:7; Mataio 27:12-14; Galuega 8:28, 32-35.

Faamatalaga o le Maliu o le Mesia. Sa faaauau pea ona faataunuuina valoaga a Isaia i le taimi o le maliu o Iesu, ma ina ua mavae foʻi lona maliu. Sa valoia mai e Isaia: “Na tofia o ia ia fai lona tuugamau faatasi ma ē pagotata, a e peitaʻi sa i le mauʻoa ina ua maliu.” (Isaia 53:9) E faapefea ona faataunuuina lenei valoaga e foliga mai e feteenaʻi? I le maliu o Iesu, sa tautau o ia i le va o pagota e toʻalua. (Mataio 27:28) Mulimuli ane, sa ave e le tagata mauʻoa o Iosefa o Arimataia le tino o Iesu i lona tuugamau fou. (Mataio 27:57-60) O le iʻuga, na faataunuuina ai e le maliu o Iesu se tasi o vala aupito sili ona tāua o le valoaga a Isaia. I le faasino atu i le Mesia, na faapea mai Isaia: “E taʻuamiotonuina ai tagata e toʻatele e laʻu auauna ua amiotonu; auā e tauave e ia a latou amio leaga.” O lea la, o le maliu o Iesu ua avea ma togiola ina ia mafai ai  ona aveesea le mamafa o le agasala mai tagata faamaoni uma.—Isaia 53:8, 11; Roma 4:25.

O Valoaga e Mautinoa le Faataunuuina

Ina ia faamaonia le tulaga moni o le Mesia i le Tusi Paia, sa fai ma sii mai e aposetolo ma Iesu faamatalaga mai le valoaga a Isaia nai lo se isi tusi o le Tusi Paia. E ui i lea, e lē na o le tusi o Isaia na valoia mai ai le lumanaʻi. E tele foʻi isi Tusitusiga Eperu e faataunuuina o latou valoaga iā Iesu, lona Malo, ma mea lelei o le a faataunuuina e le Malo i le lumanaʻi. * (Galuega 28:23; Faaaliga 19:10) E faapefea ona mautinoa e faataunuuina nei valoaga? Sa fetalai atu Iesu i lana ʻaufaalogologo Iutaia: “Aua neʻi outou manatu ua ou sau e faalēaogā le Tulafono po o le ʻau Perofeta [po o Tusitusiga Eperu]. Ou te leʻi sau e faalēaogā, ae ia faataunuuina. E moni ou te fai atu iā te outou, e faigofie ona mavae atu le lagi ma le lalolagi, ae e faigatā ona mavae atu se mataʻitusi po o sina vaega o le Tulafono, seʻia taunuu mea uma.”—Mataio 5:17, 18.

Sa faasino atu foʻi Iesu i le faataunuuga o valoaga o le Tusi Paia i mea na tutupu i lona taimi, ma mea o le a toeitiiti tutupu. (Tanielu 9:27; Mataio 15:7-9; 24:15) E lē gata i lea, sa valoia e Iesu ma ona soo mea o le a tutupu pe a mavae o latou aso, e aofia ai le tele o mea o loo tatou vaaia o tutupu i aso nei. O le a iloilo e le mataupu o sosoo mai, nei mea ma isi valoaga o le Tusi Paia e leʻi faataunuuina.

[Faaopoopoga i lalo]

[Ata i le itulau 4]

‘⁠O le a fanau mai e le taupou se tamatane’

[Ata i le itulau 5]

“Ou te leʻi ufiufi foʻi oʻu mata i le mā”