Pe a Faatigā Mai se Isi
Pe a Faatigā Mai se Isi
E MANATU le toʻatele e lelei le tauimasui, ona o le tulaga masani le oso aʻe o le ita pe a faatigā mai se isi iā i tatou. E iā i tatou le lagona e tatau ona faasaʻo le sesē. Ae o le ā le auala e faasaʻo ai?
E eseese auala e faatigā mai ai isi, a lē pō mai, e tulei, pe fai mai se upu tigā po o gagana masoā, pe faaoolima mai ma gaoia a tatou mea, ma isi mau auala. Ae o le ā sou lagona pe a fai mai e se isi se mea e te tigā ai? O le tele o tagata e iai le manatu, ‘Faatalitali oe i le mea ou te faia iā te oe!’
I Amerika, ua molia sesē e nisi tamaiti i aʻoga maualuluga ni faiaʻoga e faapea e faasauā, talu ai le feita pe a aʻoaʻia i latou. Ua fai mai le peresitene o le Iuni a Faiaʻoga i New Orleans, o Brenda Mitchell, “Pe a ave se tagi e faatatau i se faiaʻoga, e taʻuleaga ai lona igoa.” E tusa lava pe faamaonia e sesē le moliaga, ae e umi se taimi o taʻuvalea le faiaʻoga.
I galuega, ua faateleina tagata faigaluega a lē fiafia i le pule, ona faaleaga lea o mea a le kamupani, pe tapē faila mai komepiuta. Ae o isi ua ave faagaoi faila e fitoitonu i le kamupani mai komepiuta, ona faatau atu lea pe foaʻi i isi. E lē gata i lea, ua taʻua i le New York Times, “o le auala masani lava e tauimasui ai se tagata pe a ita i le galuega, o le ave faagaoi lea o mea mai galuega.” O lea la, o le tele o kamupani ua latou puipui i lea tulaga, e ala i le alu o se leoleo e ō ma le tagata lea ua faateʻa i lana kesi e tapena ese ana mea, ma faasavali ese mai le fale faigaluega.
Ae o ē e masani ona tauimasui mai, o ē e tatou te uō, masani, ma o tatou aiga. Ua māfua le fia tauimasui ona o lagona tigā i se upu po o se gaoioiga na fai. Pe a soona tautala atu sau uō, pe e te tali atu i se upu lē alofa? Pe a faatigā atu se isi o lou aiga, pe e te faatalitali e toe taui atu? E vave lava ona oso aʻe le toe fia tauimasui atu i ē e tatou te aiga ma masani!
Āuga Leaga o le Tauimasui
E masani ona fia tauimasui le tagata ona o le manaʻo e faateʻaese le tigā o se mea na fai atu. O se faaaʻoaʻoga, o loo taʻua i le Kenese 34:1-7) Na toe taui e atalii e toʻalua o Iakopo le mea leaga ua faia i lo latou tuafafine, e ala i le faufau leaga iā Sekema ma lona aiga. Na faatogafiti ona ō atu Simeona ma Levi i le aai ma fasiotia uma tane e aofia ai ma Sekema.—Kenese 34:13-27.
Tusi Paia lagona o atalii o Iakopo ina ua faaleaga e le tagata Kanana o Sekema lo latou tuafafine o Tina, ma ua “tiga foʻi i latou, ua matuā ita lava.” (Pe na uma ai i inā le mataupu? Ina ua iloa e Iakopo le mea ua fai e lana fanau, na ia aʻoaʻia i laʻua e faapea: “Ua oulua faatigā mai iā te aʻu, e inosia ai aʻu e i latou o ē mau i le nuu, . . . e faapotopoto faatasi i latou e laga mai iā te aʻu, ma fasioti iā te aʻu, e faaumatia foʻi aʻu, o aʻu atoa ma loʻu aiga.” (Kenese 34:30) E leʻi foʻia ai ae na ona faateteleina ai o le leaga, ma sa manaʻomia ona mataala le aiga o Iakopo ina neʻi osofaʻia i latou e le nuu ona o le ita. Atonu o le māfuaaga lea o le faatonu e le Atua o Iakopo e siitia atu i Peteli.—Kenese 35:1, 5.
Ua iai se lesona tāua ua aʻoaʻoina mai i le toe taui atu o le leaga na fai iā Tina. Afai e taui atu le leaga, o le a toe taui mai foʻi ma faaauau ai lava. E lē faapea a taui atu le leaga ona uma ai lea o le faafitauli, ae e faifai pea.
E Lē Uma le Tigā i le Tauimasui
E leaga āuga o le alu uma o le mafaufau ma le malosi i le toe taui atu o se mea tigā ua faia mai e se isi. Ua taʻua i se tusi e faatatau i le faamagalo, Forgiveness—How to Make Peace With Your Past and Get On With Your Life e faapea: “E faataugā oe e le ita. E alu ai lou taimi ma lou malosi a o e mafaufau i le tigā na tupu, ma i lou loto, e te fetuu i ē na faatigā atu, ma faufau e toe taui atu.” E pei ona faamatala manino mai i le Tusi Paia, “o le matauʻa, o le mea e pala ai ivi.”—Faataoto 14:30.
O le mea moni, e faapefea ona fiafia se tagata o loo tumu lona loto i le ita ma le lotoa? Na faapea mai se faitofā: “Afai e te
manatu e ‘lelei le tauimasui,’ seʻi toe tagaʻi i foliga o ē ua autausagā o iai lea uiga.”Seʻi mātau le mea ua tupu i le tele o vaipanoa o loo feʻainaʻi ai ituaiga eseese ma lotu. Ua toe liliu mai isi ma fasioti ē na oti ai o latou tagata, ma atili ai ona tupu le feitagaʻi ma le fefasiotiaʻi. O se faataʻitaʻiga, ina ua feoti ni talavou e toʻa 18 i se osofaʻiga a ē faatupu faalavelave, na ʻeʻē se fafine na afāina ai e faapea, “Ia taui atu faaafe i na tagata!” O lea faiga ua atili ai ona fefasiaʻi, ma toʻatele ai ē e aafia i fetauaʻiga.
“E Suia le Mata i le Mata”
Ae ua fai mai nisi o loo lagolagoina e le Tusi Paia le tauimasui. Ua latou fai mai, “O loo fai mai le Tusi Paia ‘e suia le mata i le mata, e suia le nifo i le nifo.’” (Levitiko 24:20) Atonu e foliga mai o loo lagolagoina e lea tulafono le tauimasui. Peitaʻi, ua taofia ai le tauimasui atu. I le ā le itu?
Pe afai e fasi e se tagata Isaraelu se isi Isaraelu ma leaga ai lona mata, e tusa ai ma le Tulafono, na fetaui lava i ai lona faasalaga. Ae e leʻi tuu atu i le tagata ua aafia e na te faasala le tagata na lavea ai po o se isi o lona aiga. Na tāpā e le Tulafono le avatu o le mataupu i le pulega po o faamasino ua tofia, e faia le faaiʻuga. O lea, o le iloa e ono faasalaina se tagata e tusa o lana mea na fai i isi, na taofia ai le tauimasui. Ae e iai foʻi se isi vala e sili atu.
A o leʻi avatua e Ieova le Atua le tulafono e faasā ai le tauimasui, na ia poloaʻi atu i le nuu o Isaraelu e ala iā Mose: “Aua e te ʻinoʻino i lou uso i lou loto; . . . Aua e te taui ma sui, aua foʻi le faamoemoe lou ita i tagata.” (Levitiko 19:17, 18) O lona uiga, e tāua ona malamalama i le poloaʻiga ia “suia le mata i le mata, e suia le nifo i le nifo” e tusa ai ma le uiga moni o le Tulafono, lea na tā aofaʻi e Iesu i poloaʻiga e lua e faapea: “Ia e alofa atu iā Ieova lou Atua ma lou loto atoa, ma lou ola atoa, ma lou mafaufau atoa” ma, “Ia e alofa atu i lou tuaoi e pei o oe lava iā te oe.” (Mataio 22:37-40) O le ā la e fai e se Kerisiano pe a fai e se isi se mea leaga iā te ia?
Ia Tausi le Filemu
Ua taʻua e le Tusi Paia Ieova o “le Atua o le filemu,” ma ua ia uunaʻia ona tagata ‘ia saʻili le filemu ma tausisi i ai.’ (Eperu 13:20; 1 Peteru 3:11) Pe moni e aogā le tausi o le filemu?
A o talaʻi Iesu i le lalolagi, na feanu, ma sasa ma sauāina o ia e ona fili, na faalataina o ia e sē na māfana i ai, ma na tuulafoaʻia o ia e ona soo. (Mataio 26:48-50; 27:27-31) O le ā na fai e Iesu? Na taʻua e le aposetolo o Peteru: “Ina ua upuleagaina o ia [Iesu], e leʻi toe fai atu e ia ni upuleaga. Ina ua puapuagatia o ia, e leʻi faamataʻu atu, ae na ia tuuina atu pea o ia lava i lē e faamasinotonu.”—1 Peteru 2:23.
Na faapea mai Peteru: “Na puapuagatia [Keriso] mo outou, ua ia tuu mai ai le faaaʻoaʻoga mo outou ina ia outou mulimulituʻi ai i ona tulaga aao.” (1 Peteru 2:21) Ioe, ua uunaʻia Kerisiano ia faaaʻoaʻo iā Iesu, e oo foʻi i le auala na ia onosaia ai mea lē tonu na fai iā te ia. I lana Lauga i luga o le Mauga, na ia fetalai mai e faapea: “Ia alolofa atu pea i o outou fili ma tatalo mo ē ua sauāina outou; ina ia avea ai outou ma atalii o lo outou Tamā o i le lagi.”—Mataio 5:44, 45.
O le ā e fai e i latou e faataʻitaʻi i le alofa o Keriso pe a agaleagaina? Ua fai mai le Faataoto 19:11: “O le mafaufau o le tagata e faagesegese ai lona ita; o lona viiga foʻi lea, ina ua lē manatua lona agaleagaina.” E latou te faatatauina foʻi le fautuaga lenei: “Aua le faatoʻilaloina oe i le leaga; ae ia faatoʻilaloina pea le leaga i le lelei.” (Roma 12:21) E eseese mamao le uiga lea ma le uiga tauimasui o le lalolagi! O le alofa moni faa-Kerisiano e aogā ia tatou manumalo ai i le fia tauimasui, ma ‘lē manatua ai lo tatou agaleagaina’ auā o le alofa e ‘lē faitauina ai mea leaga e fai mai.’—1 Korinito 13:5.
Po o lona uiga la, a fai mai se mea leaga iā i tatou pe lamatia o tatou ola, e leai se gaoioiga e fai? E leai! Ina ua fautua mai Paulo, “Ia faatoʻilaloina pea le leaga i le lelei,” e lē faapea o le a nofoaʻi se Kerisiano e leai se gaoioiga e faia. E ao ona tatou puipuia i tatou pe a osofaʻi mai se isi. Afai ua faaleaga au mea totino pe lamatia lou ola, e mafai ona vili leoleo. Afai e tupu se mea iā te oe i le galuega po o le aʻoga, o loo iai pule e te alu i ai mo se fesoasoani.—Roma 13:3, 4.
Ae e ao pea ona manatua, e faigatā ona maua se faamasinogatonu i lenei faiga o mea. O le mea lea o loo saʻilia e le toʻatele i o latou olaga atoa, ae e na o le fiu ma le ita e oo i ai pe a lē taunuu o latou faanaunauga.
E fiafia tele Satani pe a feʻainaʻi tagata ma femisaʻi. (1 Ioane 3:7, 8) Ae e sili pe a manatua upu a le Tusi Paia: “Le ʻaupele e, aua tou te tauimasui, ae ia tuu atu i le toʻasā o le Atua; auā ua tusia: ‘O aʻu e faia le tauimasui; ou te taui atu lava, ua fetalai mai ai Ieova.’” (Roma 12:19) O le a tatou saʻoloto ai mai le tele o lagona tigā, ita, ma le sauā, pe a tuu atu o tatou popolega iā Ieova.—Faataoto 3:3-6.
[Faamatalaga faaopoopo i le itulau 22]
“Ia e alofa atu iā Ieova lou Atua ma lou loto atoa, ma lou ola atoa, ma lou mafaufau atoa” ma “Ia e alofa atu i lou tuaoi e pei o oe lava iā te oe”
[Ata i le itulau 23]
O le alofa ‘e lē faitauina mea leaga e fai mai.’—1 Korinito 13:5