Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Pe e Moni e To‘atolu Tagata Popoto na Asiasi Atu i le Pepe o Iesu?

Pe e Moni e To‘atolu Tagata Popoto na Asiasi Atu i le Pepe o Iesu?

Ua Fesili Mai le ʻAufaitau

Pe e Moni e Toʻatolu Tagata Popoto na Asiasi Atu i le Pepe o Iesu?

O tala e faatatau i le Kerisimasi mai Amerika i Saute, Europa i Sasaʻe ma Asia, o loo faaata ai le fanau mai o Iesu i le fale o manu, ma tupu po o tagata popoto e toʻatolu, o loo avatu meaalofa tāua i le pepe o Iesu. Pe e moni lea tala? Pe e talafeagai ma mea moni? Seʻi o tatou vaai.

O loo faamatala i Evagelia a Mataio ma Luka le fanau mai o Iesu. Ma ua faaalia ai, e na o leoleo mamoe faatauvaa na iai i fanua e lata ane, na asiasi atu iā Iesu ina ua fanau mai. O nei tupu, po o tagata popoto, o tagata e saʻili i fetu ae lē o ni tupu, ma e lē o taʻua se aofaʻi. E leʻi malaga nei tagata saʻili i fetu i le fale o manu lea na fanau ai le pepe fou, ae na ō atu i le fale sa iai le tamaitiiti o Iesu. Na oo foʻi ina lamatia le soifua o Iesu ona o la latou asiasiga!

Iloilo lelei le faamatalaga a Luka e uiga i le fanau mai o Iesu, ma iloa ai e faapea: “Sa iai . . . o leoleo mamoe, sa nonofo i fafo i le pō ma vaavaai a latou lafu. Ona tū faafuaseʻi mai lea o le agelu a Ieova i o latou luma . . . ua fai atu le agelu iā i latou: ʻ. . . O le a outou maua le pepe o faapulupulu i ʻie ma o loo taoto i le mea e tuu ai meaʻai a manu.’ . . . Ua latou faanatinati atu ma maua ai Maria ma Iosefa, faapea foʻi ma le pepe o loo taoto i le mea e tuu ai meaʻai a manu.”—Luka 2:8-16.

E na o Iosefa, Maria, ma leoleo mamoe na iai faatasi ma le pepe o Iesu. E na o i latou na o loo taʻua i le tala a Luka.

Seʻi o tatou iloilo la le tala o loo i le Mataio 2:1-11 mai le Lomiga Tuai 1884: “Ua fanau Iesu i Peteleema i Iutaia i ona pō o Herota le tupu, faauta, ua ō mai ai makoi mai sasae i Ierusalema . . . Ua latou ulufale atu i le fale, ua latou iloa ai le tama itiiti ma Maria lona tinā.”

Ia mātau, ua na ona taʻua i le faamatalaga, o “tagata popoto” ae lē o “tagata popoto e toʻatolu,” ma na latou malaga muamua mai i sasaʻe e ō i Ierusalema, ae lē o Peteleema, le aai na fanau ai Iesu. E taunuu atu i Peteleema, ua matua le “tama itiiti,” ua lē o toe pepe ma e lē o toe nofo i se fale o manu, ae o lo latou fale.

O loo faaaogā e isi faaliliuga le faaupuga “tagata e saʻili i fetu” e faatatau i tagata na asiasi atu. E tusa ma le tusi i le evagelia a Mataio, A Handbook on the Gospel of Matthew e faapea: “O le faaupuga tagata popoto, o loo faaliliuina ai le nauna Eleni sa faatatau muamua i faitaulaga Peresia e atamamai e saʻiliʻili i fetu.” Ma ua faamatala e le lomifefiloi Expanded Vine’s Expository Dictionary of New Testament Words le uiga o lea upu, o “se faataulāitu, po o sē e saʻili i faailoga, po o sē e faia mea faamaneta, e poto i mea faataulāitu.”

E fiafia le toʻatele o tagata i aso nei e saʻili i fetu ma faiga faataulāitu, ae ua lapataʻi mai le Tusi Paia e aua le faia. (Isaia 47:13-15) O faiga faaagaga na e inosia e Ieova le Atua. (Teuteronome 18:10-12) O le māfuaaga lea e leʻi faailoa atu ai e le agelu a le Atua le fanau mai o Iesu i tagata e saʻiliʻili i fetu. Peitaʻi, na lapataʻia i latou e le Atua i se miti e aua le toe foʻi i le tupu leaga o Herota, o lē na saʻili e fasiotia Iesu. “Ona latou ō ai lea i lo latou atunuu i se isi auala.”—Mataio 2:11-16.

Pe faamata e mananaʻo Kerisiano moni e faalauiloa pea se tala fatu e faasesē ai le upu moni i le fanau mai o Iesu? E mautinoa lava e leai.