E te Silafia?
E te Silafia?
O le ā le faitotoʻa o le aai sa tele ina taʻua i le Tusi Paia?
▪ O le tele o aai i taimi o le Tusi Paia, sa siʻo i pā puipui. I totonu o le tele o aai, sa iai nofoaga taalaelae sa faapotopoto ai tagata e feiloaʻi ai ma isi, fai fefaatauaʻiga, ma fefaasoaaʻi i tala fou. O i inā sa faia ai faasalalauga i le lautele, ma atonu foʻi sa folafola atu ai e perofeta a latou feʻau. (Ieremia 17:19, 20) Ua taʻua i le tusi The Land and the Book, “e toetoe lava o fuafuaga faapisinisi uma a tagata lautele, sa faia i luma pe e lata ane foʻi i faitotoʻa o le aai.” I Isaraelu anamua, sa pei faitotoʻa o le aai o ni nofoaga mo le lautele i aai ma nuu i aso nei.
O se faaaʻoaʻoga, na faatau e Aperaamo se fanuatanu mo lona aiga mai iā Eferona, “i luma o atalii o Heti ma i latou uma ua ulu mai i le faitotoʻa o lana aai.” (Kenese 23:7-18) Na talosaga atu Poasa i toeaina e toʻasefulu o Peteleema ia nonofo i le faitotoʻa o le aai, a o ia faia i o latou luma fuafuaga mo Ruta ma le tofi o lana tane ua oti, e tusa ai ma le tulafono i le toe faaipoipo o se fafine i le uso o lana tane ua oti. (Ruta 4:1, 2) Ina ua avea tane matutua o se aai ma faamasino, sa latou nonofo i luma o le faitotoʻa o le aai ina ia faalogo atu i moliaga, ma faia faaiʻuga ma faasalaga.—Teuteronome 21:19.
O fea sa tū ai Ofeira, lea e taʻua i le Tusi Paia na maua ai le auro e sili ona lelei?
▪ E faatoʻā taʻua le faaupuga “auro o Ofeira” i le tusi o Iopu, ma ua taʻua foʻi o le “auro māoʻi.” (Iopu 28:15, 16) E tusa ma le 600 tausaga ina ua mavae taimi o Iopu, na aumaia ai e le tupu o Tavita “auro o Ofeira” e fausia ai le malumalu o Ieova i Ierusalema. Na aumai foʻi e lona atalii o Solomona auro mai i Ofeira.—1 Nofoaiga a Tupu 29:3, 4; 1 Tupu 9:28.
Ua taʻua i le Tusi Paia, na iai le fuāvaa a le tupu o Solomona na faia i Esiokape, i le Sami Ulaula, na aumai ai auro mai i Ofeira. (1 Tupu 9:26) Ua faaalia e tagata popoto, o Esiokape sa tū i le pito i luga o le Fagaloa o Aqaba, e lata i le mea o loo iai Elata ma Aqaba i aso nei. Mai i inā, sa mafai ona oo atu vaa i so o se vaega o le Sami Ulaula, po o nofoaga mamao e fai ai fefaatauaʻiga i le talafatai o Aferika po o Initia, atonu o i inā sa tū ai Ofeira. Ae e talitonu isi, sa tū Ofeira i Arapi, i le mea na eli ai auro i aso anamua ma o loo eli ai pea i aso nei.
E talitonu nisi tagata o se talafatu le tala i mea sa eli ai auro a Solomona, ae ua tusi se tagata e poto i tala a Aikupito, o Kenneth A. Kitchen e faapea: “Sa iai moni Ofeira. O se taʻega ipu omea atonu e mai i le senituri lona valu [T.L.M.], o loo tusia manino ai se faamatalaga puupuu faa-Eperu: ‘O le Auro o Ofeira mo Peteorana—30 sekeli.’ Ua iloa ai mai i tusitusiga a Aikupito, o Ofeira o se nofoaga moni na maua ai auro, e pei o le ‘Auro o ‛Amau,’ le ‘Auro o Puni’ po o le ‘Auro o Kuso,’ o lona uiga o auro na maua mai i nuu o loo faaigoa ai, po o le ituaiga o auro mai i na nuu.”
[Ata i le itulau 15]
O loo iai Aperaamo i le faitotoʻa o le aai, e faatau se fanua
[Ata i le itulau 15]
Le taʻega ipu omea o loo iai faaupuga faa-Eperu o loo taʻua ai Ofeira
[Ē Ana le Ata]
Collection of Israel Antiquities Authority, Photo © The Israel Museum, Jerusalem