Mataupu 2

Agaga Paia Gaoioi i Le Nofoaga Le Vaaia i Le Lagi

1. Ai se ā e tāua ai mo i tatou ona iloa pe sa faapefea ona galue le agaga paia i le nofoaga le vaaia i le lagi?

ATONU e sili ona naunau le tagata e iloa pe faapefea ona gaoioi le agaga paia o le Atua i le nofoaga po o le vateatea faitino ma vaaia, lea ua iloa e tagata. Peitai, o mea tutupu i nofoaga le vaaia, i le lagi ua afaina tele ai fuafuaga a le fanau a tagata. Pe faapefea la ona faagaoioia o le agaga paia i se taimi o i luma, i totonu lava o la tatou tupulaga, ua i ai se sootaga ma mea tutupu i nofoaga le vaaia ma e sili ona tāua mo le tagata. Ma o se mea e tatau lo tatou mananao e malamalama pe faapefea ona galue le agaga paia i lena sootaga ua tāua tele mo i tatou nei lava.

2. I le ā le auala ua faailoa mai e le Salamo 104:29, 30 le faalagolago tele o le fanau a tagata i le nofoaga le vaaia i le lagi?

² Atonu e le fia ioe mai le tagata e mafaufau faaonapo nei i lena mea, peitai ua faalagolago le fanau a tagata i le nofoaga le vaaia faalelagi. Afai e fulitua mai fofoga o le Atua le na Foafoaina mea i a i tatou i le lalolagi peiseai ua “oti” i a i tatou, o le ā e oo i a i tatou? Ua saʻo lava le fai salamo o le Tusi Paia i lona faapea atu i le Atua: “Ua ʻalo ou fofoga, ona atuatuavale ai lea o i latou; ua e aveeseina a latou mānava, ona mamate ai lea ua toe liu efuefu. E te auina atu  lou Agaga, ua faia ai i latou; e te toe fuataiina foi le fogaeleele.” (Salamo 104:29, 30) O lea la, o le suesuega e sili ona tāua mo le tagata, e le o le tagata lava ia, ae o Le na Foafoaina o ia, o le Atua. I le tulaga o loo fiafia le Atua e faailoa mai i a i tatou mea tau i nofoaga le vaaia i le lagi, o se mea tāua tele i a i tatou ona suesueina.

3. Ai se ā ua o se lē vaai mamao ma le faalētaupulea mo i tatou ona manatu e afio na o le Atua e aunoa ma se faatulagana e tatau ai i le lagi?

³ Sei teu pea i o tatou mafaufau o le “Atua o se Agaga” po o le “Atua le agaga.” (Ioane 4:24, ma le faamatalaga faaopoopo, NW) I le tuufaatatau la, o ia e afio i se nofoaga agaga. Pe ua na o ia ea, e aunoa ma se faatulagana o loo siomia ai e fetaui lelei? E leai! O se manatu faalētatau ma le puupuu i a i tatou pe a mafaufauina faapea na o mea vaaia na foafoaina e le Atua a e ua le foafoaina ni mea le vaaia i nofoaga i le lagi. O na foi mea o nofoaga maualuga ua fausia aʻe i mea maualuga atu na i lo mea faitino ua foafoaina ai i tatou le tagata ma ona vaega.

4. Ai se ā ua le faalagolago ai le nofoaga le vaaia i le lagi i lo tatou la mo le malamalama?

⁴ Pe a tatou mafaufau i le tulaga, matagofie o mea ua tuuina e le Atua i inei i le nofoaga o mea faitino, e faatumulia i tatou i le maofa pe a tatou taumafai e mafaufauina mea ofoofogia ma le matalasi uma ua ia foafoaina i le nofoaga tau agaga. E le faalagolago i le la o la tatou nei faiga o mea faapaneta mo le malamalama i ina. E leai se po i ina! O Le na Foafoaina la e faasusuluina le malamalama o ia foi o se La i le lagi o le puna o le malamalama. E le tulaga moni, faafaatusa ma le amio, ua moni: “O le malamalama lava le Atua, a e leai lava se pouliuli o ia te ia,” (1 Ioane 1:5)  A o lei taitai ona faaupu e le tusitala o le Tusi Paia o Ioane, sa faaupu mai e le fai salamo o Le na Foafoaina mea e tali leleia o ia e pei o le susulu o le la o le aso, ina ua ia tusi mai: “Auā o Ieova le Atua o le la lava ia ma le talita; e foaiina mai e Ieova le alofa tunoa ma le manuia; e le taofia e ia se mea lelei i e ua sao lo latou savavali.”—Salamo 84:11.

5. O le ā le ituaiga o peresona ua i ai i le Atua i le nofoaga le vaaia i le lagi faatasi ma ia, ma e faapefea ona ese mai o i latou mai tagata?

⁵ E le faapea la ua na ona ono talitonu i ai, ae peitai o le tautinoga lava a le Tusi Paia ia o loo i ai faatasi ma le Atua i nofoaga le vaaia peresona atamamai tau agaga. Ua mafai ona fesootai patino ma i latou. E mafai ona vaaia o ia e i latou e pei ona vaaia foi e ia i latou. Ona o i latou e maualuluga, e mamana i o latou tino, e le mataā, faaleaogaina pe faaumatia pe a latou vaavaai atu i a te ia. E mafai ona fesootai patino ma ia, a o latou auauna atu i ona luma. (Luka 1:19) E le o agelu, ae o tagata na fetalai i ai le Atua: “E te le mafaia ona vaai mai i oʻu mata; auā e le mafai ona vaai mai lava se tagata ia te au, ma ola pea ia.” (Esoto 33:20) O lea lava le fetalaiga a le Atua i lana perofeta o Mose.

6. E faatatau i le Faaaliga 4:11, e faapefea ona oo atu i ina na aumea faaleagaga a le Atua?

⁶ E faapefea la ona oo atu na aumea agaga a le Atua i ina? Ia, sa faapefea ona oo mai o le ulugalii tagata muamua i inei? O le a tatou talia le tali na aumaia e i latou na vaaia e le tusitala o le Tusi Paia o Ioane i se faaaliga, a o latou tapuai i le Atua i le lagi. Tatou te siiina mai nei upu a i latou: “Le Alii e, lo matou Atua, e tatau lava oe ina ia tuu atu i a te oe le viiga, ma le  faaneeneega, ma le mana, auā na e faia mea uma lava, ona o lou finagalo foi e i ai i latou ma ua faia.”—Faaaliga 4:11, An American Translation.

7, 8. I le aso o le toetu, o le ā fa a Iesu e lē maua e se agaga, ma o le ā foi na fai e ia e uiga i le tino sa ia faailoa mai ai?

⁷ Sa faia e le Atua le uluai ulugalii tagata i le aano ma le toto. A o lei faia faapea, ua uma ona faia e le Atua ana aumea agaga i le lagi, o se fausaga e sili atu i le tagata. I lenei la manatu, sa faia e Iesu Keriso se faamatalaga manino i le aso o lona toetu mai le oti. Sa ia faailoa atu i ona soo i se potu ua tapunipunia uma i Ierusalema. Ina ia faia lena, na ia faailoa atu i a i latou i se tino pei o le tino na ia oti ai, peitai na manatu i latou ua vaai i se agaga. Ia, se a fa ia i a i latou? O lenei: “Auā o le agaga e leai sona aano ma ni ivi, pei o aʻu nei ua outou vaavaai i ai.”—Luke 24:36-39.

⁸ Ina ua uma se talanoaga ma nei soo ua ofo, ona mou lea o Iesu o le ua toe faatuina mai. Na ia liu sua vai, pe faamataaina le tino tagata sa faaofuina. Na lei aveina lena tino ma ona lavalava faatasi ma ia i le nofoaga agaga. Ana mafai ona faia faapea o lona uiga o se peresona agaga i le lagi e i ai aano ma ivi, ae maise lava i le tulaga o Iesu Keriso faamamaluina.— 1 Korinito 15:50.

9. I le tuu saʻo lava, o ā mea na foafoa ai e le Atua ana aumea faalelagi?

⁹ Ona o nei mea moni uma, o lea na faia saʻo ai e le Alii le Atua ana aumea faalelagi o ni agaga. Na te lei suia mea fai ola tagata aano, toto ma ivi mai la tatou lalolagi e faatasi ma ia i nofoaga le vaaia i le lagi. I le faamatalaina o ituaiga o peresona sa faia saʻo e le Atua i le lagi, ua tusia e le aposetolo Kerisiano o Paulo: “Ua  faia e ia ana agelu o matagi (agaga), ma ana auauna o le afi mumū.” (Eperu 1:7) Ua siiina mai e le aposetolo o Paulo i inei le fai salamo o Tavita i lona tautala i a Ieova le Atua: “O lē fai o matagi (agaga) ma ana agelu, o ana auauna o le afi mumū ia.” (Salamo 104:4) O lea la, o le tautinoga a le Afioga tusia lava a le Atua ua i a te ia le mana e faia ai mea fai ola agaga atoa foi ma mea fai ola tagata.

10. E faapefea ona faaalia e le Kenese 1:26 sa muamua ona foafoaina peresona agaga i lo mea fai ola tagata?

¹⁰ O le foafoaina o mea fai ola agaga e muamua o latou aso i le foafoaina o mea fai ola tagata. O afioga lava a le Atua ua faaalia mai i a i tatou i le mataupu muamua o le tusi Paia lenei mea. I ina tatou te faitau: “Ona fetalai ane lea o le Atua, Ina tatou faia ia o le tagata i lo tatou faatusa, ia foliga ia i tatou; ia pule foi i latou i iʻa i le sami, ma manu felelei, ma manu vaefa, ma le laueleele uma, atoa ma mea fetolofi uma e fetolofi i le eleele.” (Kenese 1:26) O lenei, ina ua fetalai le Atua, “Ina tatou faia ia o le tagata i lo tatou faatusa, ia foliga ia i tatou,” sa lei saunoa o ia i a te ia lava e peiseai o ia o se atua e lua i le tasi po o se atua e tolu i le tasi. Sa saunoa o ia i se tasi lava o peresona faalelagi e ese ma iloga mai i a te ia ma valaaulia lena peresona agaga e faatasi ma ia i le fausia o se mea fai ola tagata faalelaueleele.

11. E faapefea ona faaalia e le Iopu 38:1-7 e sili atu i le toatasi isi peresona sa faatasi ma le Atua i le taimi na foafoa ai le tagata?

¹¹ A o lenei, i le taimi na foafoaina ai le tane ma le fafine, e le na o le toatasi se peresona agaga sa faatasi ma le Atua. Sa i ai peresona agaga o e na foafoaina e le Atua a o lei foafoaina  le lalolagi. O lenei mea moni na faailoa i le tagata faatuatua o Iopu o le nuu o Usa, ina o fetalai le Atua i a te ia: “O ifea sa e i ai ina o ou faavaeina le lalolagi? Ina faaali mai ia pe afai ua e iloa mafaufau. O ai ea na ia fuafuaina ai, pe afai ua e iloa? . . . O ai ea foi na na tuuina ifo lona maa tulimanu; ina o pepese faatasi fetu o le taeao, ma alalaga fiafia atalii uma o le Atua”? (Iopu 38:1-7) Na tupu lena mea i le afe ma afe o tausaga a o lei oo i le vaega mulimuli o le aso faalefoafoaga e ono a le Atua, o lena foi le taimi na faia ai e le Atua le tane ma le fafine. (Kenese 1:27-31) O lea la o na ‘atalii fiafia o le Atua’ ua le o ni mea fai ola sa i ai muamua i le lalolagi o ni tagata ma ua suia mulimuli ane ai ia faatasi atu i le lagi ma le Atua. O i latou o ni mea fai ola agaga a le Atua mai le amataga lava o lo latou soifuaga. E le taitai lava ona faaaigaina e le Atua le lagi mai e nonofo i le lalolagi.

12. E faapefea ona faatusatusa tagata ma agelu i le tulaga o le malosi ma le soifuaga?

¹² O nei ‘atalii o le Atua’ e pei ni atua e sili atu i lo tagata. O lea ina ua uma ona iloa e le fai salamo o Tavita le maualuga o le Atua na i lo le lagi, ona ia faapea mai lea: “Se a ea le tagata e te manatu mai ai ia te ia; ma le atalii o le tagata e te asiasi mai ai ia te ia? Auā ua e faamaulalo ane teisi o ia i e pei ni atua.” (Salamo 8:4,5, NW) O ai la i latou ia o “e pei ni atua”? O i latou o agelu, e pei ona faatatauina e le tusitala o le Tusi Paia le Salamo 8:5, i lona faapea mai i le Eperu 2:6-9: “Ua e faamaulalo ane teisi o ia i agelu.” O lenei, i se faatatau i lo latou soifuaga ma i le malosi, ua maulalo tele le tagata e le mafai ona suia na i lo ‘atalii o le Atua,’ agelu faalelagi.

 FAATASIGA A PERESONA AGAGA I LE LAGI

13. O fea tatou te maua ai se faamatalaga o faatasiga i le lagi, ma o ai sa taʻitaʻia?

¹³ O faatasiga a nei ‘atalii o le Atua’ e faia i lea taimi ma lea taimi a e taʻitaʻi ai le Atua Silisili Ese i luga o i latou. Ua faaalia mai e ia lena mea moni i lana Afioga tusia mo i tatou. O uluai faamaumauga tatou te maua o nei faatasiga i le lagi ua faamauina i mataupu muamua e lua o Iopu. “Ua oo i le tasi aso,” i le vaega muamua o le olaga o Iopu, “ona o mai ai lea o atalii o le Atua e tutū mai i luma o Ieova; na sau foi Satani faatasi ma i latou. Ua fetalai atu Ieova ia Satani, Ua e sau ea mai fea? Ona tali mai ai lea o Satani ia Ieova, ua faapea, Ua ou sau na aʻu fealuai i le lalolagi, ma fesavaliai ai.” I ni fuaiupu i luma o le mataupu e sosoo ai, o loo ripotia ai se faatasiga lona lua a Ieova ma ona atalii faalelagi, ma o loo toe faaaoga foi e le peresona agaga, ua igoa o Satani, lena avanoa. (Iopu 1:6, 7; 2:1, 2) O na faatasiga e le vaaia e o tatou mata, e i ai so latou aoga tatau, ma e taʻitaʻia lava e le Atua e ona le Malosi uma lava i se tulaga maopoopo. O i latou uma lava e faatasia, e ao ona latou faailoa i a te ia po o fea na latou i ai, ma o ā foi mea na latou faia. E oo lava i a te ia lenei ua taʻua o Satani, e tatau lava ona faaaloalo, e ui lava o le uiga o lona igoa ua faailogaina ai, o ia o le sili atu ona tetee i a Ieova le Atua.

14. O le ā le faatasiga faalelagi o loo taʻua i le Eperu 12:22, 23?

¹⁴ E faatatau la i na faatasiga a ‘atalii o le Atua’ agaga i le lagi, tatou te faitau atili i le Eperu 12:22, 23: “A ua oo outou,” Kerisiano Eperu, “i le mauga o Siona, ma le aai o le Atua soifua, o Ierusalema faalelagi, ma agelu e manomanō o  loo faatasia ai.” O na manomanō o agelu, o tumau i le faamaoni i lo latou Tamā faalelagi ma e mumusu e faataʻitaʻi i a Satani, ua tuu faatasia o se aiga anoanoai faalelagi o le Atua.

15. E faapefea ona taʻua e Paulo lena aiga faalelagi i le Efeso 3:14, 15 ma o le ā foi le faiā faaleaiga o le tasi i le tasi?

¹⁵ Sa tautalagia e le tusitala o le Tusi Paia o Paulo lena aiga faalelagi. Ina o tusi atu i Kerisiano o e talia Ieova le Atua o lo latou Tamā faalelagi, fai mai Paulo: “O le mea lea ou te tootuli ai i le Tamā, . . . o ia ua faaigoaina ai le aiga uma o i le lagi atoa ma le lalolagi.” (Efeso 3:14, 15) O aiga uma lava e aitalafu i lo latou tamā mo lo latou igoa, ma o lea e tatau ai ona ola i se tulaga tatau ma le mamalu o lena igoa. Ona e tasi lava lo latou Tamā, o ‘atalii o le Atua’ faalelagi o se au uso.

16. O le ā le faatasiga faalelagi na vaaia e le perofeta o Mekaio i se faaaliga i le vaega mulimuli o le sefulu senituri T.L.M.?

¹⁶ Sa i ai se faatasiga faalelagi i le taufaasiusiuga o le senituri e sefulu a o lei aulia o tatou Aso Taatele. Na oo i le perofeta Isaraelu o Mekaio se faaaliga o lena. I lona faamatalaina, sa fai atu Mekaio i le fui lua o tupu, o Aapo ma Iosefatu: “O lenei, ia e faafogafoga mai i le afioga a Ieova. Na ou iloa atu ia Ieova o loo tietie i lona nofoālii; sa tutū foi ʻau uma a le lagi e latalata ia te ia, i lona itu taumatau ma lona itu tauagavale. Na fetalai atu foi Ieova, Po o ai ea na te faaoleole ia Aapo, ina ia alu ae o ia, ma oti i Ramota-Kiliata? Ona fai mai lea o le tasi e faapea, a e fai mai le isi e faapea. Ona alu ane lea o le tasi agaga, ma tu mai i luma  o Ieova, ua fai mai, Ou te faaoleole ia te ia.”—1 Tupu 22:19-21.

17. O le autau sa tau lata i le Atua i lea taimi sa faia aʻe i le ā le ituaiga o persona?

¹⁷ Sei o tatou matauina o le agelu lea na faatu ai le auala e faaoleole ai le Tupu leaga o Aapo, ina ia malaia i le taua, ua taʻua o se “agaga.” Ua faamanino mai e lea o le ‘autau’ i le itu taumatau ma le itu tauagavale o ni agaga foi, ioe, mea fai ola agaga atamamai. Ua faaesea mai ai i latou i a i tatou o mea fai ola tagata.

18, 19. O le ā le faamasinoga ua nofoia i le lagi na vaaia e Tanielu i se faaaliga, sa faatatauina mo la tatou luasefulu senituri?

¹⁸ Pe o malamalama ea i tatou o tagata o aso nei i le mea moni ua loa ona faatulaga se faamasinoga faitulafono mo le lagi i lenei taimi o la tatou luasefulu senituri? Sa tuuina i le perofeta o Tanielu se faaaliga faavavega o lena mea a o nofo pologa o ia i Papelonia ua lua afe lima selau tausaga ua mavae. I lana faamatalaga o lenei mea ua ia tusi mai:

¹⁹ “Mulimuli ane i lea mea na ou iloa i faaaliga i le po, faauta mai, o lona fa o manu feai ua matautia ma ua maaa, ua matuā malosi lava; . . . Na ou vaavaai ina seia tuu mai o nofoālii ua tietie mai foi Lē ua mai anamuā ona aso, . . . ua afe ni afe o e auauna ia te ia, e mano ni mano o e laulaututū i ona luma; ua nofoia le faamasinoga, ma ua fofola tusi. . . . Na ou iloa i faaaliga i le po, faauta foi, ua afio mai i ao o le lagi Lē e pei o le Atalii o le tagata, ua oo foi ia i Lē ua mai anamua ona aso, ua latou momoli ia te ia i ona luma. Ua foaiina atu ia te ia le pule, ma le viiga, ma le malo, ina ia auauna ia te ia o nuu uma, ma atu nuu, ma gagana eseese; o lana pule o le  pule e faavavau lea, e le mavae atu ia, o lona malo foi e le faaumatia.”—Tanielu 7:7-14.

20. O le fea atalii faalelagi o le Atua ua sili ona faamamaluina, o ia o loo taʻua o “le Atalii o le tagata” i le faaaliga i a Tanielu?

²⁰ Pe ua i ai ea se tasi atalii agaga o le Atua i le lagi ua sili ona faamamaluina i lo ia lenei na vaaia i le faaaliga i a Tanielu o “le Atalii o le tagata”? E leai! O ai la ia lenei? Ua faailoa mai o ia e le fai salamo. I le Salamo 89:26, 27 ua ia faapea mai: “Ua valaau mai o ia ia te au, O loʻu Tamā lava oe, o loʻu Atua, ma le papa o loʻu olataga. O aʻu foi, ou te faia o ia ma ulumatua, e silisili o ia i tupu o le lalolagi.” O lenei fetalaiga a Ieova ua le faatatauina i le Tupu o Tavita, o le na osia i ai e le Atua se feagaiga mo se malo e faavavau i lona lava aiga tau tupu, ua le o le suli tau tupu foi o Tavita, o Solomona. O ia tupu sa le avea i laua ma ulumatua a o la tamā. (Salamo 89:28-37; 2 Samuelu 7:4-17) Ua faailoa mai e mea moni mulimuli ane ai sa faatatauina faavaloaga e Ieova i lona lava “ulumatua” i le lagi, o le Atalii na faatasi ma ia mai le vavau a o lei foafoaina e Ieova le Atua le tagata.

21. E tusa ai ma le Faaaliga 3:14 pe sa i ai se faletua faalelagi o le Atua i le taimi na ia aumaia ai lona atalii “ulumatua”?

²¹ Atonu ua tatau ona fesili se tasi, E faapefea ona fanau e le Atua o se “ulumatua,” a e le i ai sona faletua i le lagi i lena taimi? O le tali mo lena fesili, ua aumaia lava e le ua faamaonia o le ”ulumatua.” I le toe tusi o le Tusi Paia, i le Faaaliga 3:14, ua ia faapea mai: “O mea nei ua fai mai ai le Amene, o le molimau moni ma le faamaoni, o le amataga o mea na faia e le Atua.” O le na fetalaia na upu o Iesu Keriso, o  le na toe faatuina ma avatu i ai le viiga, o ia le “molimau moni ma le faamaoni,” e le pepelo foi o ia i lenei mea. O ia lava na fetalai o ia “o le amataga o mea na faia e le Atua.” Ona o lea e le tatau ona i ai se faletua o le Atua a o lei faia e Ia le amataga o mea na faia.

22. O le ā fa a Iesu, e ui ina o ia o se mea na faia, e uiga i a te ia ma le Atua?

²² E ui la ina o ia o se na “faia” a e le o se tama fanaua e se tinā, ua tautala pea lava pea Iesu o le Atua lona lava Tamā. (Faaaliga 3:21; 14:1) E tautala foi o ia o lona Tamā o lona ia lava Atua. I le Faaaliga 3:12 ua ia faapea mai: “O lē manumalo, ou te faia lea ma pou tu i le malumalu o loʻu Atua, . . . ou te tusi foi i ai le suafa o loʻu Atua, ma le igoa o le aai a loʻu Atua.” Ua fetaui lenei ma lana fetalaiga i le aso o lona toetu i a Maria le Makatala latalata i le tuugamau tuufua: “A ia e alu i oʻu uso, ma fai atu ia i latou, Ou te alu ae i loʻu Tamā ma lo outou Tamā; o loʻu Atua ma lo outou Atua.” (Ioane 20:17) Sa tupu lenei mea, i le aso 16 o Nisani, 33 T.A., o lona tolu o aso ina ua mavae lana alaga a o tautau o ia i le laau ia oti: “Loʻu Atua e, loʻu Atua e, se a le mea ua e tuulafoai mai ai aʻu?” Ma mulimuli ane ai: “Loʻu Tamā e, ou te tuuina atu loʻu nei agaga i ou aao.”—Mataio 27:46; Mareko 15:34; Luka 23:46; Salamo 22:1; 31:5.

O LE “ATALII E TOATASI”

23. I le avea ma “Atalii e toatasi” o le Atua, o le ā le tulaga o Iesu Keriso i le faasologa o mea na foafoaina e le Atua?

²³ Ina o fetalai atu i le faipule Iutaia o Nikotemo, se a fa a Iesu Keriso i a te ia lava? Ia faalogo: “Auā ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e  toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola e faavavau.” (Ioane 3:16) I lona fetalai mai o ia lava o le “Atalii e toatasi” o le Atua ua ia faailoa mai o ia lava o le “ulumatua” a le Atua. O le faia saʻo, e le Atua o mea e aunoa ma se fesoasoani, na amata ma faaiʻu i lenei “ulumatua” le “Atalii e toatasi.” E faaopoopo i le valaauina e Iesu ia lava “o le amataga o mea na faia e le Atua,” ua faaopoopo se taʻu taitutusa e le aposetolo o Paulo i a te ia, faapea: “O ia foi ua tusa ma le Atua e le vaaia, o le ulumatua o mea uma lava ua faia.” (Kolose 1:15) O lea, ina ua maea ona faia e le Atua “o le ulumatua o mea uma lava ua faia,” o mea uma na aumaia mulimuli ane ai, o isi mea foi ua faia. I le faia o isi o na mea uma, sa faafaigaluegaina e le Atua lona “Atalii e toatasi.”

24. E tusa ai ma le Kolose 1:15, 16 ma le Ioane 1:1-3, e auala mai i a te ai na faia ai e le Atua isi mea uma?

²⁴ I le faamaonia o lena manatu, ua muamua ona taʻu mai e le aposetolo o Paulo le “ulumatua o mea uma na faia” ona toe faapea mai lea: “Auā na faia e ia mea uma lava, o mea i le lagi ma mea i le lalolagi, o mea o vaaia ma mea e le o vaaia.” (Kolose 1:16) O lenei la ua tatou malamalama i upu a le aposetolo i le Ioane 1:1-3: “Sa i le amataga, le Lokou [Eleni, Logos], sa i le Atua le Lokou [Logos], [o se atua] foi le Lokou [Logos]. O ia lava sa i le Atua i le amataga. Na ia faia mea uma lava; e leai foi se mea e tasi na faia e lei faia e ia.” I le toe tusi o le Tusi Paia na tusia foi e Ioane ua ia taʻu mai i a i tatou o Iesu Keriso faamamaluina ua faasuafaina “O le Lokou o le Atua,” a e le o le Atua le Upu: “Ua  faasuafaina o ia, O le Lokou [Logos] o le Atua.”—Faaaliga 19:13.

25. Ai se ā ma i le ā le auala ua avea ai le Lokou ma “faasilisili i mea uma lava”?

²⁵ I luga o le ua taʻua “o le amataga o mea na faia e le Atua” ua faaee i ai le mamalu ma le āiā o le “ulumatua” a le Atua, ma lona “Atalii e toatasi.” Faapei o se Atalii “ulumatua,” ua faamuamuaina ia lenei i isi “atalii o le Atua” uma o le lumanai. (Kolose 1:18) Ua aafia ai lenei le faatasia o ia e aumea faatasi ma lona Tamā faalelagi i le faia o isi mea uma lava i le lagi ma le lalolagi.

26. Ai se ā ua lē taʻua ai mea fai ola agaga sa faia e auala mai i le Lokou o ona atalii?

²⁶ I le faaaogaina o le Upu po o le Lokou e auala mai ai isi “atalii o le Atua” e le ma faitaulia, e tatau lava ona sa faaaogaina le agaga paia mai le Atua lona Tamā e gaoioi ma le malosi tele i luga o ia ma auala mai i a te ia. Sa galue i a te ia ma mo ia. O le tulaga faaaogaina e pei ona i ai i lena taimi, e tatau lava ona i ai i a te ia ina ua avea ia ma tagata lelei atoatoa i le lalolagi ma faia ai faamalologa faavavega. O lea na ia fetalai ai sa ia tulia temoni e ala i le agaga o le Atua. (Luka 11:20; Mataio 12:28) Ona o le agaga o Ieova le Atua lea foi sa gaoioi i le Lokou i le lagi, o nei “atalii o le Atua” na faia ia i ai e auala mai i a te ia, sa lei mafaufauina e i latou ia, ae peitai o Ieova le Atua o Le na Foafoaina i latou ma lo latou Tamā. E lei taʻua i latou o atalii o le Lokou. Ua faavasegaina i latou o “atalii o le Atua.”—Iopu 1:6; 2:1; 38:7.

27. I le taimi na foafoaina ai le tagata, o ai sa fetalai i ai le Atua, “Ina tatou,” ma ai se ā ua tatau ai ona Ia fetalai faapea?

²⁷ Ua mautinoa nei la, ina o fetalai le Atua i  lona aso ono faalefoafoaga, “Ina tatou faia ia o le tagata i lo tatou faatusa, ia foliga ia i tatou,” sa ia saunoa atu i lana “ulumatua,” i lona “Atalii e toatasi.” (Kenese 1:26-31) Atonu pe na saunoa foi le Atua i lenei Atalii “Ina tatou” ina o fuafuaina le faia o agelu o le lagi, e aofia ai kerupi ma serafi. Ona o Ieova le Atua o le Silisili ona maualuga ma Le na Foafoaina mea uma o Ia lava e faatatauina po o a mea e tatau ona ia i ai. O agelu e avea ma Ona atalii. Ona o ia o le a avea o se Tamā, sa faaaoga e ia lona āiā tatau po o afea e aumaia ai nisi atalii agaga faalelagi se tele. Ua na o lona agaga lava le malosi galue e mafaia ai ona faia nisi mea ma i ai.

28. O ai “atalii o le Atua,” na vaaia e Atamu ma Eva faateaina, i le faitotoa o le faatoaga, ma o le ā foi na faagaoioia pea lava pea le pelu i ina?

²⁸ Ua mavae se taimi ona vaaia lea o “atalii o le Atua” faakerupi i le faitotoa o le Faatoaga o Etena. Ai se ā? Ona o lenei, o le ulugalii tagata muamua o Atamu ma Eva na tetee agaʻi i le Atua ma oo ina tutulieseina ai i laua i fafo mai lo la aiga Parataiso. O lea na tutu ai kerupi i le faitotoa o le faatoaga e taofia ai e ua agasala e toalua mai le toe foi i totonu e tau faaleaogaina le sala o le oti. (Kenese 3:24) O mea la na vaaia e Atamu ma Eva o ni kerupi ua liutino. O le “pelu afi mumū, o loo feliuliuai” i le faitotoa o le faatoaga sa faagaoioia pea e le agaga paia o le Atua, ina ia taofia i tua tagata lē paia.

29. O le ā le ituaiga o atalii o le Atua na vaaia e Isaia i se faaaliga, ma e mulimuli ane, o le ā foi le ituaiga se vaaia e Esekielu?

²⁹ I le senituri e valu T.L.M., na vaaia e le perofeta o Isaia i se faaaliga o “atalii o le Atua” faaserafi. O nei serafi sa auauna i a Ieova le  Atua i lona malumalu. (Isaia 6:1-7) I le senituri na sosoo ai, sa maua e le perofeta o Esekielu se faaaliga na ia vaaia ai o “atalii o le Atua” faakerupi.—Esekielu 1:1-25; 9:3; 10:1-20; 11:22.

30, 31. E faapefea ona faaalia le saosaoa o Kerupi i malaga pe a aauina i latou e le Atua i ni feau, ma o le ā foi le malo ua latou aumea i ai?

³⁰ O kerupi, o ni “mea fai ola,” e matuā saosaoa tele pe a faimalaga a o aauina atu i latou e le Atua i se feau. O lea, i se faatoga i le Atua mo se fesoasoani, “Na tietie ia i le kerupi, ma ua lele; na lele ia i apaau o le matagi (agaga).”—Salamo 18:10.

³¹ E aliali mai, i nofoaga agaga, e tatau ona aofia ai se mamao tele mo se taimi puupuu. Sa lei avea le mamao ma mea e taofia ai le aumaia vave o se fesoasoani mo le Tupu o Esekia o Ierusalema ina ua uma ona alu atu o ia i le malumalu ona o se faalavelave tau le nuu. Na ia tatalo: “Ieova e o ʻau, o le Atua o Isaraelu, o lē afio i le va o kerupi, o oe lava, na o oe, o le Atua o malo uma o le lalolagi.” (Isaia 37:14-37) I a Ieova le Atua o kerupi ua i lalo o lana pule ma ua pei ai o loo tietie o ia i luga o i latou ma latou te lagolago sua i lona malo e aumaia vave se mapusaga i le fanau uma a tagata i lo latou mapuitiga. Ina ia o gatasi ma lenei mea moni o upu nei ua amata ai le salamo faavaloaga: “Ua fai Ieova ma tupu, ia gatete nuu; o loo tietie o ia i le va o kerupi ia faagaeetia le lalolagi.” (Salamo 99:1; ma le Salamo 80:1) O le tulaga sili o Ieova e faatatau i kerupi sa faaata mai i le atolaau o le tulafono na faatonuina le perofeta o Mose e fausia.—Eperu 9:5.

32. Sa faapefea ona faaalia le tulaga o Ieova pe a faatatau i kerupi i le atolaau na faia e Mose?

 ³² O lenei atolaau auro po o se pusa, sa faaaogaina e teu ai mea paia. O lona ufiufi sa ufitia e kerupi auro e lua ma apaau tatala e ufitia ai le nofoa o le alofa po o le faamagalo. Ina ua tuuina lenei atolaau i totonu o le Mea e Sili ona Paia o le fale fetafai po o le malumalu, ona vaaia lea o se malamalama faavavega (o le malamalama sekaina) i luga aʻe o apaau o kerupi. (Esoto 25:10-22; 2 Tupu 19:15) O lea sa faaataina mai o loo afio Ieova faanofoalii i luga aʻe o kerupi ma aumaia faatonuga mai i ina. Ua faamatalaina e Mose le mea na oo i a te ia lava i lena tulaga i lona faapea mai: “Ua ulu atu Mose i le fale fetafai o le faapotopotoga la te tautala ma Ieova, ona lagona ai lea e ia i le siufofoga ua tulei mai ia te ia ai le nofoa o le alofa ua i luga o le atolaau o le tulafono, mai le va o kerupi e lua; ua fetalai mai lava o ia ia te ia.”—Numera 7:89.

O SE NOFOAGA LE VAAIA O GAOIOIGA

33. Ai se ā e avea ai le lagi o se mea e sili atu i gaoioiga ua i ai i lo le lalolagi atoa i aso nei?

³³ O le lagi e le o se nofoaga e na ona nofonofo ma taotooto ai, e pei o se tasi o tietie i se ao alu lemu ma faatautau ona vae i le iʻu. O le Peresona pito gaoioi i nofoaga uma o le ola, le lotolotoi o le Puna o malosi uma, e i ai i ina! O lona agaga paia o se malosi galue ua faatumuina ai le lagi le vaaia uma. E sili atu galuega a i latou na e ainā ai lena nofoaga ma auauna i a Ieova i lo galuega uma o loo faia nei i le lalolagi atoa. O le mamao e ausia i lena auaunaga e faigata ona mafaufauina ua sili atu i lo se faatatau i le lalolagi po o le va foi o i inei ma le masina a o tautua atu i  le Silisili ese o le vateatea, o Ieova le Atua. E le ma faitaulia mea e faia, e ese mai i le tuuina atu o le faanaunauga i lo tatou paneta itiiti pe a faatusatusa atu, o le Lalolagi. Talosia ia tatou le faatauaso i gaoioiga i le lagi ona tatou te le vaaia i o tatou mata vaivai. O loo i ai se faavae i ina mo i tatou, tatou te vaaia ai i latou i mata o le faatuatua.—Eperu 11:1, 27.

34, 35. Sa faapefea ona faaupu e le fai salamo o Tavita lona taliaina o le tulaga e sili atu le agavaa o agelu i le lagi, ma o le ā se lesona e mafai ona aʻoaʻoina e i tatou o tagata mai i a i latou?

³⁴ Ina ia talafeagai ma fuafuaga a le Alii le Atua, e uia e ona atalii faalelagi se olaga e matuā galue. Latou te mafaia mea e sili mamao atu i lo i tatou o tagata. E mamana i latou. Tatou te le mafuafuaina lo latou malosi. Pe a faatatau atu i le tala faasolopito a le Tusi Paia, ua latou, e auala i le agaga paia, faia ni mea ua le mautali i ai saienitisi.

³⁵ Sa iloa e Tavita lo latou tulaga mamana i lona tepa taulai i a i latou ma faapea atu: “Faamanū atu ia ia Ieova outou ana agelu o e malolosi tele, o e faia lana afioga, o loo faalogo i lona siufofoga. Faamanū atu ia ia Ieova outou ana ʻau uma lava, o outou ana auauna, o e faia lona finagalo.” (Salamo 103:20, 21) I le faia o le finagalo o Ieova, ua tuu e na ʻau agelu i le lagi se faataʻitaʻiga aupito sili mo le tagata i le lalolagi e faataʻitaʻi i ai. Afai la o na mea fai ola mamana faatumuina i le malosi latou te le manatu ua agavaa tele e na ona auauna i Le na Foafoaina i latou, o lea o i tatou faatauvaa, e le umi ona ola ua na o ni tagata i lalo nei ua le tatau ona manatu faasausili ma tetee atu i a Ieova le Atua, i le lagona e leai lava so tatou  tiute tauave i a te ia. E sili ona lelei i a i tatou ona faamanu atu i a te ia.

36. E faapefea ona faailoa e le agaga paia lava ia i le lagi aoao, ma ai se ā e le motusia ai le aufaatasi i luga?

³⁶ Ua alaga e le agaga paia mai le Atua ia lava i le lagi uma a o auauna atu i a te ia lona Atalii e toatasi, ana kerupi, ana serafi ma ana agelu uma i le alofa, o ia o le Atua soifua moni e toatasi. O lona agaga, ua liligiina i a i latou uma o e faamaoni, ua fua mai ai i a i latou “le loto gatasi i la le Agaga i le noataga o le filemu,” e faaaoga ai le faaupuga i le Efeso 4:3. Latou te soo tauau faatasi i lalo o Ieova le Atua Silisili Ese. I le noataga o i latou i la latou auaunaga uma o matafaioi eseese, o loo latou tapuai ai i a te ia. Ma o lena noataga i le auaunaga ma le tapuaiga o le a le motusia, e le mafaia foi e temoni.

37. O ai e taʻimua i le tapuaiga ma le auaunaga i le Atua i le lagi, ma e faapefea ona faailoa le talisapaia o lena mea moni i le faaaliga a Ioane i le Faaaliga 5:11-14?

³⁷ E taʻimua la i le aveina atu o lena auaunaga ma le tapuaiga le fefoifoiai i le Atua o le “ulumatua” lea a Ieova, o “lona Atalii e toatasi.” O ia lenei sa i ai le loto malie e avea ma Tamai Mamoe e faia ai le taulaga i inei i le lalolagi. E le itiiti ifo la ona talisapaia e le faatasiga o e faatuatua i le lagi lena loto fai taulaga, i a i tatou Kerisiano. I le faamaonia o lenei, sa tuuina i le aposetolo o Ioane se faaaliga o mea tutupu i le lagi ma ua faataunuuina nei i la tatou luasefulu o senituri, e faapea:

“Na aʻu iloa atu foi, ma ou faalogo i le leo o agelu e toatele, o e ua faataaliolio i le nofoālii, ma le leo o mea ola e fa atoa ma le au toeaina; o lo latou faitau aofai ua mano ni mano, ma afe ni afe, o loo faapea atu ma le leo tele, Ua tatau lava le Tamai mamoe na fasia ina ia tuuina atu ia te ia le mana, ma le oa, ma le poto, ma le  malosi, ma le faaneeneega, ma le viiga, ma le faamanū. Na ou faalogo foi i mea uma na faia o i le lagi, ma le lalolagi, ma lalo ifo o le lalolagi, ma mea foi o i le sami, atoa ma mea uma o i ai i ia mea, o loo faapea atu, Ia ia te ia o lē tietie i le nofoālii atoa ma le Tamai mamoe le faamanū, ma le faaneeneega, ma le viiga, ma le malosi e faavavau faavavau lava. Ona fai atu lea o mea ola e fa, Amene; ona faapaū lea o toeaina e toaluafulu ma le toafa ma ifo atu i lē soifua e faavavau faavavau lava.”—Faaaliga 5:11-14.

38. Ona o lena faaaliga, o le ā le filifiliga mo i tatou e faia, ma o le ā foi le tulaga e faamanuiaina ai i tatou i le agaga paia?

³⁸ A e faapefea i tatou o i ai nei i le lalolagi, ioe, i luga o le fogaeleele a e le o i “lalo ifo o le lalolagi” i tuugamau? E i ai se filifiliga e ao ona tatou faia. Pe tatou te auai faatasi i le faataunuuga o le faaaliga faavaloaga ma faia sa tatou vaega ma le mano ma mano o agelu paia e tuu atu le viiga e tatau ai i le Atalii faale-Tamai mamoe o le Atua ma avatu le faaneetaga i Lē tietie i le nofoālii, o Ieova le Atua? Afai tatou te filifili e faia faapea mai o tatou lava loto malie, ona avea lea faapei o le faatasiga faalelagi mamalu, e faamanuiaina i tatou i le agaga paia mai Le Foai o mea alofa e atoatoa ona lelei, o Ieova le Atua.—Iakopo 1:17.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]