Mataupu 4

Gaoioiga o Le Agaga Paia i Tagata i Taimi Ua Mavae

1. Pe faapefea e le Tusi Paia lava ia o se tusi ona tauseseina i latou ua le talia le i ai o se mea e pei o le agaga paia?

E LEAI se aoga e finau mai ai tagata tuinanau i mea faitino o aso nei faapea e leai sea mea o le agaga paia. O loo i ai faatasi ma i tatou se fua o lana faagaoioiga o tagata i taimi ua mavae i le lalolagi uma. O lena fua ua sao mai taumafaiga a tagata ma malo e faaleagaina. O le ā la lena fua? O se tusi e le mafai ona faaleagaina ua taʻua o Le Tusi Paia. E ui lava i teteega e sili ona faigata mai tagata ma temoni, ae ua sili atu le tele o le faasalalauina o le Tusi Paia i lo tusi uma ua tusia e tagata. Ua i ai tane ma fafine o le a latou puipui ma lagolagoina lena Tusi i o latou lava ola.

2. Ai se ā ua le ese ai le Tusi Paia mai isi tusi ua tusia e faatatau i lima na tusiaina?

² O le Tusi Paia ua i ai se ioega e ese mai isi tusi uma. Ai se ā? E lē ona sa tusia e tane o le fanau a tagata. Ua leai se tasi ua faapea atu o le Tusi Paia sa tusia e lima e ese mai le tagata. Ae peitai po o ā ituaiga o tagata? Po o ā latou tusitusiga ea na fai lava i so latou manao? E i ai se sootaga ma le mataupu.

3-5. (a) Se ā fa a le Tusi Paia i a i tatou pe sa faapefea ona tusiaina? (e) Pe faapefea ona faamaonia e Peteru lenei mea i 2 Peteru 1:15-21?

³ Ua taʻu mai lava e le Tusi Paia i a i tatou o  mea ua tusia i lona ono sefulu ono o tusi taitasi sa tusia lava e tane. Ua taʻu mai lava e le Tusi Paia i a i tatou ituaiga o tane na tusiaina. Na te faaalia po o le ā le malosi lē vaaia na faagaoioia tane na, e faia tusitusiga. Sa i ai le agaga i tua o i latou a o faia tusitusiga. O lena agaga e le faatatauina e mai i a Satani le Tiapolo, auā i le faagasologa o taimi sa naunau tele o ia e faasese le lalolagi aina atoa. O le agaga sa i tua o le tusia o le Tusi Paia e le o le agaga lea e i tua o le faiga tuai o mea ua i ai nei. Ae peitai e tusa ai ma le ituaiga o tane na faia tusitusiga ma e tusa ai ma le agaga sa uunaia i latou e tusi, sei o tatou matau le faamatalaga puupuu a le aposetolo o Peteru, o se na faamaturoina mo le Faa-Kerisiano moni:

⁴ “Ou te matuā taumafai foi ina ia mafaia e outou ona manatu soo i ia mea pe a mavae loʻu alu ese [e avea ma maturo],i le olaga nei. Auā e lei usiusitai i matou i tala o le vavau ua fatua ma le poto, ina ua matou faailoa atu ia te outou le mana ma le afio mai o lo tatou Alii o Iesu Keriso; peitai na matou vaavaai atu i lona lava mamalu. Auā na maua e ia mai le Atua le Tamā o le mamalu ma le viiga, ina ua tulei mai ia te ia le siufofoga lava mai le mamalu silisili ese, ua faapea mai, O loʻu Atalii pele lenei, ou te fiafia lava ia te ia. O le siufofoga lava lea na matou faalogologo ai, na tulei mai mai le lagi, ina o matou i ai ma ia i le mauga paia.

⁵ “O loo ia te i tatou foi le upu o le valoaga e sili lona mausali, e lelei ona outou naunau i ai, e pei o se lamepa e mumū i le mea pogisa, seia tafa mai ata, seia alu ae foi le fetu ao i o outou loto. Ia muai iloa lenei mea, ua leai se valoaga  o i le Tusi e faamatalafuaina. Auā e le o le loto o tagata na tuu mai ai le valoaga anamua, a o tagata paia o le Atua na talatalaina mai ina ua osofia mai e le Agaga Paia.”—2 Peteru 1:15-21.

6. O le ā se lagolagoina o Peteru i lana faamatalaga o le liueseina o Keriso, ma o le ā foi na faia ai ana tusi e lua o ni tusitusiga faagaeeina?

⁶ O Peteru foi ia o se tasi o tane na tusi ma tautala mai le Atua “ina ua osofia mai e le Agaga Paia.” Ona o lenei mea moni, sa ave atu ai e Peteru se molimau faamaoni i mea na vaaia e ia ma aposetolo o Iakopo ma Ioane, o ni molimau vaaia, i mea na faalogo ma vaai i ai ina ua faaliliueseina Iesu Keriso i o latou luma i se mauga maualuga i Palesitina. E toatolu foi isi soo o Keriso sa tusia se faamaumauga o lena faaliliueseina o Iesu Keriso toe o ni masina a o lei maliu tiga o ia i tua pa o Ierusalema. (Mataio 17:1-9; Mareko 9:2-9; Luka 9:28-36) Ua faapea ai ona lagolagoina le tautinoga a Peteru e ni tagata faamaoni. I le Tusi Paia, e lua tusi ua faaigoaina i le igoa o Peteru sa tusia e ia, o se tane, ae peitai e lei avea lena ma mea e faapea ai o ana tusitusiga ua na o ni mea fatu a le tagata. Sa lagolagoina e le agaga paia tusi a Peteru. O lea sa faapaiaina i latou e Ieova le Atua, le Puna o le agaga paia.

7. I 2 Peteru 3:15, 16 pe na faaalia faapefea e Peteru lona aofia o tusitusiga a Paulo o se vaega faagaeeina o le Tusi Paia?

⁷ I lana tusi lona lua na faatulaga ai e Peteru tusitusiga a le aposetolo o Paulo o se vaega faapaiaina o tusitusiga o le Tusi Paia. Ua faapea mai Peteru: “Ia outou manatu i le onosai o lo tatou Alii o le olataga lea; faapei ona tusi atu ia te outou e Paulo lo tatou uso pele, e tusa ma le poto ua foaiina atu ia te ia; faapei o ana tusi  uma lava, o loo talatalaina ai nei mea; o i ai nisi upu faamatalagatā, ua faauigaeseina e tagata e lei aʻoaʻoina, ma ua le faatumauina, faapei o isi Tusi foi e oo ai lo latou lava malaia.” (2 Peteru 3:15, 16) Ua i ai i aso nei ē tauemu ua finau mai ua na o se tane (Paulo) sa tusia na tusi, ma o lea ua avea ai o se mea fatu e tagata. O i latou na e tauemu ua latou faauigaeseina le Tusi Paia, “e oo ai lo latou lava malaia.”

8. E tusa ai ma Tusitusiga Paia na tusia e tane sa tautala ma tusitusi mai le Atua, o le ā fa Paulo i 2 Timoteo 3:16, 17?

⁸ E faatatau i le Tusi Paia sa tusia e tagata o e na tusitusi ma tautala mai le Atua, o le mea lenei ua fai mai ai le aposetolo o Paulo: “O Tusi Paia uma lava e mai le agaga o le Atua ia, [o lona uiga tonu, ua manavaina e le Atua (theópneustos)] e aoga foi ia e aʻoaʻo ai, e aoai ai, e faatonu ai, e faapoto ai foi i le amiotonu, ina ia atoatoa ona lelei ai o le tagata o le Atua, ia saunia lava ia ia galuega lelei uma lava.”—2 Timoteo 3:16, 17, ma le Kingdom Interlinear.

9. I le faasino i na Tusitusiga Paia, o le ā na mafai e Paulo ona faamaonia e faatatau i le faavae o le Faa-Kerisiano?

⁹ O Paulo lava ia o se tasi ua agavaa lelei o se “tagata o le Atua.” Sa masani lelei o ia ma Tusitusiga Paia anamuā Eperu. Ona o le sueina pea i na Tusitusiga faagaeeina ua mafai ai e Paulo ona faamaonia le faavae mai le Atua mo le Faa-Kerisiano moni.—Galuega 17:3.

10. Ai se ā ua faataunuuina ai pea valoaga e oo mai i le taimi nei, e ui lava ina sa le iloa e tagata pe faapefea ona galueaiina e le Atua le iʻuga o valoaga?

¹⁰ E i ai se pogai ua faataunuuina ai pea valoaga ua i totonu o le Tusi Paia, e oo lava i lo tatou luasefulu o senituri. O le pogai ona o nei valoaga ua le na o ni taumatega a tagata o e taumafai e  faamatala lava e i latou taualumaga o taumafaiga a le lalolagi ma ona taunuuga. E ese mai lea, o valoaga o le Tusi Paia e mai le Atua, ua faaui mai i tane tutumau i a te ia. Ua galueaiina e le Atua ana valoaga e ui lava ina e le iloa e tagata pe faapefea ona faia e le Atua. Sa faamamafaina e Peteru lenei mea, ina o ia tautala atu i se motu o tagata Iutaia i le malumalu i Ierusalema: “A o ia mea na muai faailoa mai e le Atua i fofoga o ana perofeta uma lava, e tiga le Keriso,...e tatau ona nofo o ia i le lagi seia oo i tausaga e toe fuatai ai mea uma lava, ua fetalaia mai e le Atua i fofoga o ana perofeta paia uma lava talu mai anamuā.” (Galuega 3:18-21) Ua faamaumauina e le Tusi Paia valoaga a le Atua e le mafai ona pepelo, e ui ina sa fetalai o ia mai ana perofeta.

11. Pe na faapefea e Peteru, a o tautala atu i le faapotopotoga o soo e toaselau luasefulu i Ierusalema ona faamamafa e tatau lava ona faataunuu valoaga o le Atua?

¹¹ Ona o valoaga o le Tusi Paia e mai le Atua e auala mai lona agaga paia, e tatau lava ona faataunuuina. O lena mea moni na toe faaleo foi e Peteru i lona faapea atu i se faapotopotoga pe tusa o le selau luasefulu soo o Keriso i Ierusalema? “Sema e, le au uso e, ua tatau ona taunuu o lenei tusi, sa muai fetalai mai e le agaga paia i le fofoga o Tavita ia Iuta, sa fai ma taʻitaʻi ia te i latou e na pue ia Iesu.”—Galuega 1:15, 16.

12. Pe na faapefea e Peteru ma isi soo ona aufaatasi i se tatalo ma faaalia e tatau lava ona faataunuu le Salamo 2:1 sa tusia e Tavita?

¹² Mulimuli ane, sa auai faatasi Peteru ma isi soo i se tatalo na faamamafaina ai se tasi foi valoaga a Tavita e tatau ona faataunuuina. Ua faapea mai le Galuega 4:24, 25: “Ona latou valaau lea i le Atua ma le loto gatasi, ua faapea atu,  Le Alii e, o le Atua oe, o le na faia le lagi, ma le lalolagi, ma le sami, ma mea uma lava o i ai; o le na fetalai mai i le fofoga o lau auauna o Tavita, Se a le mea ua lilivau ai nuu ese, ma mafaufau ai nuu i mea e le aoga?” (Salamo 2:1) O lea sa iloa e na Kerisiano o le uluai senituri o Tusitusiga Eperu Paia o se gaoioiga a le agaga paia o le Atua na galueaiina i luga o tane i taimi na muamua atu.

13. (a) E tusa ai ma 2 Samuelu 23:1-3, o ai sa tatau ona ave i ai le faamalo mo vaega o Tusitusiga Eperu Paia na fatuina e Tavita faauuina? (e) O ā foi mea na faapogai ai le galueaiina o valoaga na auala mai i a Tavita?

¹³ Ona ua taʻua saʻo mai i inei le igoa o le fai salamo o Tavita, atonu tatou te fesili ai: Po o le ā sana faalogona i le tusitusia ma tautala i mea ua avea ma vaega o Tusitusiga Eperu paia? Na te lei avea le faamalo mo ana tusitusiga, ua faasaoina mai e i ai so latou aoga faapitoa ma le tāua e oo lava i a i tatou i aso nei. O se faamaoniga o lenei mea, o le faamaumauga lenei e faatatau i lea tupu faauuina o Isaraelu uma, e pei ona faasaoina mo i tatou i 2 Samuelu 23:1-3: “O toe upu nei a Tavita; na fai ane Tavita le atalii o Iese, ua fai ane le tagata ua faaeaina, o le ua faauuina e le Atua o Iakopo, o le faipese malie o Isaraelu. O aʻu na fetalai ane ai le Agaga o Ieova, o lana afioga foi sa i loʻu laulaufaiva. Na fetalai mai ia te au le Atua o Isaraelu; o le papa o Isaraelu, ua fetalai mai o ia.” O mea sa galulue mo le faataunuuga o valoaga e ui mai i a Tavita e le o sona atamai e vaai mamao ma sona ia lava agavaa e faamatala mea. O le agaga o le Atua na osofia Tavita ma le taulimaina e le Atua o mea, o le mafuaaga lea o faataunuuga.

14. E ese mai i a Tavita, pe na faaalia faapefea e Isaia ma Ieremia o a la faamaumauga o vaega o Tusitusiga Paia e le o ni a laua lava fatuga?

 ¹⁴ E le na o Tavita ua taʻutino mai o ana tusitusiga ua avea ma vaega o le Tusi Paia e le o ni ana lava fatuga patino. O isi foi perofeta, o a latou tusi faagaeeina ua faasaoina i le Tusi Paia, ua latou taʻutino mai o le afioga a Ieova le Atua na oo mai i a i latou. Mo se faataʻitaʻiga, ua tatalaina e Isaia lana tusi maoae o ana valoaga i lona faapea mai? “O le faaaliga ia Isaia le atalii o Amota, na ia vaaia ia Iuta ma Ierusalema, i ona po o Usia, o Iotama, o Aasa, ma Esekia, o tupu o Iuta. Le lagi e, faalogo mai ia; le lalolagi e, uai mai ia ou taliga; auā ua fetalai mai Ieova.” (Isaia 1:1, 2) Ua amataina e Ieremia lana foi tusi maoae o valoaga i lona faapea mai: “O upu a Ieremia, le atalii o Hilikia, o le tasi o le au faitaulaga, o e na i Anatota i le nuu o Peniamina. Na oo mai le afioga a Ieova ia te ia i ona po o Iosia, le atalii o Amone, le tupu o Iuta, i le tausaga e sefulu ma le tolu o lana nofoaiga.”—Ieremia 1:1, 2.

MEA NA FAIA I LE LOTOTELE ANAMUA ONA O LE AGAGA PAIA

15. Pe ua faapefea e le agaga paia na faapogai tusitusiga o le Tusi Paia, ona faaalia e ia lava e malosi atu na i lo le pelu a taʻitaʻi malolosi o vaegaau?

¹⁵ Aua lava neʻi faufaualuga se tasi i mea ua mafai ona faia ona o le agaga paia e tino mai i tusitusiga paia. O le peni na faagaoioia e le agaga paia o le Atua i le lima o tusitala o le Tusi Paia ua faamaonia e sili atu lona malosi i lo le pelu a Kaisara, po o Napoleone Ponapate, po o Adolph Hilter. O le mea moni, ua mafaia e le agaga paia mea e sili atu ona mataina na i lo tusitusiga i le peni ma le vaitusi. Ua faamauina tagata o taimi  anamua na latou faia ni mea e faaalia ai le loto tele ona o lenei malosi galue mai le Atua e Ona le Malosi Uma Lava e le vaaia.

16, 17. (a) Ina ua faaloaloa e Mose le laau i luga o le Sami Ulaula, o fea na sau ai le malosi e le ma taofia na vaeluaina vai o le sami? (e) Pe faapefea ona faamaonia e le Isaia 63:11-14 le tali saʻo?

¹⁶ Mo se faataʻitaʻiga, sei o tatou ave le tusitala o uluai tusi e lima o le Tusi Paia, o Mose. I tuā lava i le tausaga e 1513 T.L.M., na ia tu ai i le autafa i sisifo o le Sami Ulaula. Na ia faaloaloa atu le laau nai lona lima taumatau i le sami. Faauta! Ua avanoa le suavai ma faataga Isaraelu e sopo atu a o lei maua mai i latou e le tuliloaina e Aikupito. O se malosi galue ea na alu atu mai i a Mose na tupu ai lena vavega? E le mafaia! E lei mai le perofeta o Mose, ae peitai e mai le Puna faalelagi o malosi galue uma, le malosi e le ma taofia na faaavaina le puni suavai na taofia le solaaga a Isaraelu mai se faigata tele. (Esoto 14:21 e oo i le 15:21) Ma o lea i aso nei, pe a faatonuina tagata o Ieova ma oo i latou i faalavelave, o le taimi lea e toe aumaia ai i o tatou mafaufau le gaoioiga anamua a Ieova ma laga le fesili:

¹⁷ “O ifea le na faaae mai i a te i latou mai le sami, faatasi ma leoleo [Mose ma Arona] o lana lafu mamoe? O ifea le na tuu lona agaga paia i totonu i a te ia? O le na taʻitaʻi i a te i latou i le lima taumatau o Mose, ma lona aao [malosi] mamalu, na vaea e ia le sami i o latou luma, ina ia faia mo ia le suafa e faavavau? O le na taʻitaʻi i a te i latou i mea loloto, e pei o le solofanua i le vao, na latou le tausuai. E pei o le manu ua alu ifo i le vanu ua avane le malologa i a te i latou  e le agaga o Ieova. Sa faapea ona e taʻitaʻiina o lou nuu e fai mo oe le suafa matagofie.”—Isaia 63:11-14, NW.

18. E tusa ai ma lena, pe faapefea ona faia e lenei lava Atua se ‘suafa matagofie’ mo ia lava i la tatou lua sefulu o senituri?

¹⁸ sO fuaiupu na mai le valoaga o Isaia o loo faasino i tua ina o laveaiina tagata o Mose mai lo latou nofo pologa i Aikupito anamua. I ina i le tau e tutupu o le tausaga 1513 T.L.M., na faia ai e le Atua mo ia lava se suafa e le ma soloia, se suafa e le ma faatusaina i le matagofie. Ae peitai ane, i la tatou luasefulu o senituri, ua oo nei foi i le taimi mo lenei Atua e faia se ‘suafa matagofie mo ia lava.’ I se tulaga e sii atu ona ofoofogia o le a ia faatino se laveaiina e tusa ma lana faatinoga i e Sami Ulaula. Amuia tagata uma o e o le a “matagofie” i a i latou le suafa o le Atua o Ieova.

19. E pei ona faaalia i le Eperu 11:29, ona o le ā le uiga o Mose na mafua ai ona tutupu mea?

¹⁹ O lea aua neʻi o tatou faaitiitia le tele o le malosi o le mana galue malosi o Ieova. Ua tumau pea le malosi i aso nei pei lava ona i ai i le tolusefulu lima o senituri ua mavae. Sa lei faaitiitia e le perofeta o Mose le malosi o le agaga paia. Sa i a te ia le faatuatua i le Puna Tau Atua o lena agaga fai-vavega. Sa tutupu ai mea e tusa ma le faatuatua o Mose: “O le faatuatua ua latou ui ai i le sami Ulaula pei o le eleele matutu; ua taumafai i ai tagata Aikupito, ona malelemo ai lea o i latou.” (Eperu 11:29) I lena uiga sa faataʻitaʻia mai ai e tauia e le Atua i latou o e faaalia le faatuatua i a te ia. (Eperu 11:29) Sei matau foi le faamaumauga i le Numera 11:16, 17, 24-29 e faatatau i a Mose faamaoni ma le agaga.

20, 21. (a) Ai se ā sa tatau ai ona i ai se vaega o le agaga paia i a i latou anamua sa faamaonia lo latou faatuatua? (e) O ā tane faatuatua e toatolu ua taʻua i le Eperu 11:4-7, ma o le ā fa e uiga i a i latou?

 ²⁰ O le faatuatua po o le faamaoni o se vaega o le “fua o le Agaga.” Ua faapea ona tusia ai i le Kalatia 5:22, 23. E aliali mai o i latou uma e faamaonia lo latou faatuatua i le Atua e tatau lava ona i a i latou se vaega o lona agaga. O se vaega o tane ma fafine faatuatua i taimi ua mavae anamua ua lisiina mai mo i tatou i le Eperu, mataupu e sefulu tasi. Ua avea i latou ma vaega o le “faapotopotoga e toatele o molimau o loo ua vagavagaia i tatou.” (Eperu 12:1, NW) O le lisi o molimau e faasolo lava i tua seia oo i le uluai molimau mo Ieova le Atua ua faamauina, o ia lea, o Apelu, le uso laitiiti o Kaino le atalii o Atamu ma Eva. E i ai foi nisi molimau a Ieova o na lava aso a o lei oo le lolo i le lalolagi atoa i le 2370-2369 T.L.M. O igoa o molimau e toatolu a le Atua Silisili Ese a o lei oo le lolo ua aumaia i le Eperu 11:4-7. Tatou te faitau ai:

²¹ “O le faatuatua na avatu ai e Apelu i le Atua le taulaga e sili ona lelei i la Kaino; ona o lea ua taʻua ai o ia ua amiotonu, o loo taʻuleleia ana taulaga e le Atua; o le mea lea ua tautala mai ai pea o ia ua oti. O le faatuatua na aveeseina ai Enoka ina ia le oo ia te ia le oti, na le iloa foi o ia, auā na avea o ia e le Atua; auā a o lei aveeseina na taʻua ai o ia o le ua fiafia i ai le Atua. A leai foi se faatuatua e le mafai ona fiafia mai o ia; auā e tatau i lē alu atu i le Atua ona talitonu o loo soifua o ia, o ia foi na te tauia mai o e matuā saili ia te ia. O le faatuatua na fausia ai e Noa le vaa ina ua mataʻu, e ola ai  lona aiga, ina ua aʻoaʻoina e le Atua i mea e lei vaaia i ia ona po, na ia faasalaina ai le lalolagi, ua na maua ai foi le amiotonu, o le amiotonu lea e i le faatuatua.”

22. Mai mea moni, ai se ā ua aliali mai ai sa i ai se vaega o le agaga paia i na tane e toatolu?

²² Ua taʻua faapitoa lava Apelu, Enoka ma Noa ona o le maoae o le faaalia o lo latou faatuatua. A e ui i lea, na i ai foi le avā a Noa ma ona atalii e toatolu ma avā e toatolu a ona atalii sa ulufale i le vaa faatasi ma Noa ma faasaoina mai ai i le lolo na aofia le kelope. (1 Peteru 3:19, 20) Sa tatau lava ona i ai i a Apelu sina vaega o le agaga paia, auā na i a te ia se tasi o ona fua, o le faatuatua po o le faamaoni. E le tau fesiligia le i ai o sina vaega o le agaga paia i a Enoka le atalii o Iareto, auā pe a tuu atu i le malamalamaga ua aumaia mo i tatou i le Iuta 14, 15, na faaaogaina e le Atua Enoka e tuuina mai le uluai valoaga faamauina ua faaupua e tagata. (Kenese 5:18-24) O Noa foi na faaaogaina e Ieova o sana perofeta. Sa avea o ia o “lē talaʻi le amiotonu.”(2 Peteru 2:5; Kenese 9:24-29) O ai na te faafitia sa faia e Noa se faaaliga o le lototele i totonu o le lalolagi o tagata lē amio atua? A e ui i lea, na te lei faatinoina lenei gaoioiga o le lototele i lona lava malosi. Sa i ona tua le malosi galue paia o le Atua.

23, 24. (a) O le ā le uiga o le Atua sa galue pe faaaogaina a o fau le vaa o Noa? (e) E tusa ai ma le Kenese 6:1-3, o le ā le faaiʻuga na faia e le Atua, ma ai se ā?

²³ Sa galue foi le agaga o le Atua agaʻi i le fanau a tagata i aso o Noa. Na faailogaina lena taimi o le fausia o le vaa i le “onosai o le Atua.” (1 Peteru 3:20) Sa faaalia e le Atua le pulea e ia o ia lava, le faapalepale, i lona faatagaina o  tagata faapiopio ina ia salamo a o latou vaaia atu i le fausia o le vaa ma faalogo i le ‘talaʻia o le amiotonu’ e Noa. Ae peitai o ai na talileleia le gaoioiga a le agaga o le Atua? Ua na o Noa ma lana avā, ma o la atalii o Semu, Hamo ma Iafeta faatasi ma a latou avā e toatolu. Na lei finagalo le Atua mo se uunaiina faapitoa mo tagata e le gata mai ai, ma taumafai ai lava, e peiseai e mo so latou lava lelei. Fai mai le Kenese 6:1-3 mo i tatou i le filifiliga a le Atua ma le tulaga na i ai le lalolagi ua ala ai ona faia o lana filifiliga:

²⁴ “Ua oo ina amata ona faatoateleina o tagata i le fogāeleele, ma ua fanauina e i latou o afafine, ona vaavaai lea o atalii o le Atua i afafine o tagata, ua lalelei lava i latou; ona fai avā ai lea o i latou i fafine uma ua latou loto i ai. Ona fetalai ane lea o Ieova, E le faavavau ona finau o loʻu Agaga ma tagata, auā ua na o tagata i latou; A o latou aso e selau ma le luafulu o tausaga ia.”

25. Ina ua uma le taimi, o le a e faia e le Atua ina ia i ai se amataga fou mo le fanau a tagata.

²⁵ O lena faaipoipoga feuiaiga faafanauga i le va o “atalii o le Atua” na liutino ma “afafine o tagata”—o se mea e matuā inosia! Ma o lena liliuga i taualumaga o le a le faifai pea e faavavau! O le filifiliga lena ua oo i ai le Atua. O lea ua na o le selau luasefulu tausaga o totoe e faaalia ai pea le onosai o lona agaga e pei ona faia i le fanau a tagata. Pe a uma lea taimi, na te aumaia se suiga uiga ese. Na te tuuesea ai lona faaalia mo se taimi umi o lona loto pulea. O le a ia faamuta faaipoipoga feuiaiga i le va o agelu agaga na liutino ma fafine aano i se lolo faalekelope e ufitia ai tumutumu o mauga! A e upeupe i se vaa tele e le ma saofia e vai, o Noa  ma lona aiga mamā, o se vaega o tagata e lei faaleagaina ua malu mai le faaumatiaga, e toe faaeaina se amataga fou mo le fanau a tagata. Ua le toe faatagaina le lalolagi lē amio atua lea e faaonoono ma faatiga i le agaga o le Atua. Na te le faatagaina le puipuia o i latou mai le faasalaina.—Ia matau le Efeso 4:30; Isaia 63:10; Eperu 10:29.

26, 27. (a) Ina ua mavae senituri e valu talu ona fau le vaa o Noa, o le ā se tasi galuega fausia sa lagolagoina e le Atua? (e) Pe faapefea ona faatusatusa le vaa o Noa i le fale fetafai sa ma ona lotoā?

²⁶ O lea e auala mai e na faasaoina e matataʻu i le Atua a e lē o ni tagata e faaitulua ua toe fuataia ai e le Atua le fanau a tagata, i se amataga fou amiotonu. I lenei taunuuga sa lagolagoina e le Atua galuega faafausia a Noa. Sa faapea foi ona lagolagoina e le Atua le isi galuega o le fausia o se mea tāua ina ua mavae senituri e valu. I le tuufaatasiga o tulafono na tuuina i le perofeta o Mose i le Mauga o Sinai, na manaomia e le Atua ona fausia se fale fetafai paia.

²⁷ I lenei fale fetafai paia mo sauniga, sa avea ma nofoaga e faatasi ai pea e le aunoa ituaiga e sefulu lua o tagata o Mose, le nuu o Isaraelu ma lo latou Atua, ma e auauna ai foi ana ositaulaga e ofoina atu taulaga mo le faamagaloina o agasala a le nuu uma. O lenei fale fetafai ma lona lotoā puipuia ua lē telē e pei o le fausaga o le vaa o Noa. O le vaa o Noa, ona o lona telē, atonu e mafai ona tuu i ai faaiva lotoā o le fale fetafai, o lona uiga, taitolu i fogāfale e tolu o le vaa o Noa. O le vaa o Noa sa manaomia ai le tele o se agavaa faainisinia, ma sa mafai faapea e le Atua ona avatu i a Noa ma ona atalii. O le  fale fetafai o Isaraelu sa manaomia foi le agavaa e teuteu ai.

28. Pe faapefea ona aliali mai ma le manino i le Esoto 31:1-6 sa lagolagoina e le Atua le fausia o le fale fetafai i lona agaga?

²⁸ Ona o le Atua na poloaia Isaraelu e fausia le fale fetafai, na ia lagolagoina lona faatuina. A e faapefea la? Mo se tali tatou te sue i le Esoto 31:1-6 ma matau i faaupuga e faatatau i le malosi galue o le Atua:

“Ona fetalai mai lea o Ieova ia Mose, ua faapea mai, Faauta, ua ou valaauina i lona lava igoa, o Pesaleli le atalii o Auri, o le atalii lea o Huro, o le itu aiga o Iuta. Ua ou faatumuina foi o ia i le Agaga o le Atua, i le poto, ma le faautauta, ma le iloa lelei e fai ai galuega uma lava; ina ia mafaufau o ia i galuega faigata; ina ia galue o ia i le auro, ma le ario, atoa ma le ʻapa memea; e togitogi foi i maa, e faamau ai, e togitogi foi i laau, e fai ai galuega uma lava. Faauta foi, ua ou tuuina atu ia te ia, o Aliavu le atalii o Aisamako, o le itu aiga o Tanu; ua ou tuu foi le poto i loto o e popoto uma lava, ina ia latou faia o mea atoa uma ua ou fai atu ai ia te oe.”

Sa faapea ona faatumuina o le matai tufuga o Pesaleli i le agaga o le Atua.

29, 30. (a) O le faagaoioiga a le ā mai le Atua na aumaia ai le faamaeaina o le fale fetafai i le taimi atofaina? (e) O ana fea ma e faapefea ona vaaia e Pesaleli ma Aliavu le faaalia o le taliaina e le Atua o la la galuega?

²⁹ Ona o le malosi faatupu fia galue mai le Puna o malosi galue uma sa i tua o le au faigaluega, e mautinoa le faaumaina o le fausaga o e fale fetafai paia ma ona meāfale uma. Ma i le faaiʻuga o le tausaga faalemasina ua maea ona saunia mea uma ina ia tuufaatasia ma amata ai loa ona faatulaga le fale fetafai. Ua faamauina i le Esoto 38:22, 23 lenei taunuuga faagaeeloto, ua faapea mai: “O mea uma lava na poloai mai ai Ieova ia Mose, na faia ia e Pesaleli le atalii o  Auri, o le atalii o Huro lea, o le itu aiga o Iuta. Sa faatasi foi ma ia o Aliavu le atalii o Aisamako, o le itu aiga o Tanu, o le tufuga togitogi mea, o le tufuga poto, ma lē lalaga ie lanu eseese i le ie uli, ma le paūli, ma le mūmū, ma le ie vavae.” E le taumate na avea le aso muamua o le tausaga fou faalemasina (Nisani 1, 1512 T.L.M.) ma aso faagaeeloto i a Pesaleli ma Aliavu. O lena lava aso na faatulagaina ai le “malumalu o le fale fetafai o le faapotopotoga” e tusa ma le poloaiga a Ieova, ona vaaia lea e Pesaleli ma Aliavu o se vavega:

³⁰ “Ona ufitia lea o le fale fetafai o le faapotopotoga i le ao, ua tumu foi le malumalu i le pupula o Ieova.” Ua avea lena ma faailoga i a Pesaleli ma Aliavu na faia e i laua se galuega lelei ma ua talia e Ieova. Sa galue lona agaga e auala mai i a i laua.—Esoto 40:1-34.

31, 32. (a) O le ā le umi na faaaoga ai le fale fetafai i le fuafuaga a le Atua? (e) Pe faapefea ona aliali mai sa lagolagoina e le agaga paia le faia ma faamaea o le malumalu o Solomona?

³¹ Sa tumau pea lenei malumalu o le fale fetafai mo le faapotopotoga e pei ona fuafuaina mo tausaga e 485, sei oo ina maea le malumalu i Ierusalema na faia e Solomona i le 1027 T.L.M. ma faaulufaleina mo le tapuaiga i le Atua.

³² O le malumalu foi na faia e Solomona le atalii o Tavita sa lagolagoina e le agaga o le Atua, auā na tuuina mai i a Tavita i se faaaliga le ata tusia o le fausaga o le malumalu. E pei ona taʻu mai i le 1 Nofoaiga a Tupu 28:11-19: “O mea uma ia na faaalia mai i le tusi mai le aao o Ieova na ia te au, o galuega uma o i lenei faatusa.” I le faaulufalega o lenei malumalu matagofie i le  Mauga o Moria i Ierusalema, sa faaalia e Ieova lona taliaina o le fale fou mo lana tapuaiga? “Ua le mafai ai le au faitaulaga ona tutū e auauna ona o le ao; auā na tumu le fale o le Atua i le pupula o Ieova.”—2 Nofoaiga a Tupu 5:13, 14.

33. O le ā, la, o loo i tua o ma lagolagoina le tapuaiga mamā a le Atua?

³³ O lea, sei tatou mautinoaina lenei mea tāua e tasi: O le agaga paia o Ieova o loo i tua o le tapuaiga mamā. E matuā malosi ona galue mo i latou o loo faia ma tauave le tapuaiga mamā a le Atua moni e toatasi. O ni faataʻitaʻiga o lenei sa faaalia mai i le taimi a o i ai faamasino na tofia e pulea Isaraelu i le Nuu o le Folafolaga.

O LANA GAOIOIGA FAAGAEEINA A O PULE FAAMASINO

34. Sa faapefea ona gaoioi le agaga paia e auala mai i le Faamasino o Otinielu?

³⁴ Ona ua lafoaia le tapuaiga mamā, sa oo atu ai le fanauga a Isaraelu i lalo o le pule saua a le tupu o Suria. “Ua alalaga atu le fanauga a Isaraelu ia Ieova, ona faatuina ai lea e Ieova o le faaola mo le fanauga a Isaraelu, na ia faaolaina i latou, o Otinielu lea, o le atalii o Kinasa, o le uso itiiti o Kalepo.” O le ā le mea na tupu? “Ua oo ia te ia le Agaga o Ieova, ona faamasino lea e ia o Isaraelu; ua alu atu foi o ia i le taua, ona tuuina mai lea e Ieova i lona lima o Kusarisatima le tupu o Mesopotamia; ua manumalo foi o ia ia Kusarisatima. Ona filemu ai lea o le nuu i tausaga e fagafulu.”—Faamasino 3:9-11.

35. Sa faapefea ona gaoioi le agaga paia e faatatau i le Faamasino o Kitiona?

³⁵ Ina ua mavae se taimi atoa foi ma le suiga o taualumaga na latou toe valaau i a Ieova e faatuina se tasi faamasino e laveai lona nuu o  Isaraelu. “Ona faapotopoto faatasi ai lea o Mitiana uma lava, ma Amaleka atoa ma tagata mai sasae, ua latou sopoia mai le vaitafe, ua latou to lauapi i le vanu o Isereelu. A ua ufitia Kitiona e le Agaga o Ieova; ona ili ai lea e ia o le pu, ona faapotopotoina lea o Apieseru e mulimuli atu i a te ia.” (Faamasino 6:33, 34) I le faaaogaina o lenei tagata faatuatua, sa tuuina atu ai e Ieova se manumalo uiga ese mo ona tagata, o se manumalo na toe taʻua mulimuli ane ai i le tala tuu faasolo o le Tusi Paia.—Isaia 9:4-6; 10:26; Salamo 83:9-12; Eperu 11:32, 33.

36. O le ā na faataunuu e le agaga paia e auala mai i le Faamasino o Iefata?

³⁶ Sa faapea lava pea ona faagaoioia e le malosi galue paia mai i a Ieova tagata faatuatua na ia faaaogaina e faia mea taʻutaua i le tala faasolopito. E pei o le taimi na fesagai ai le fanauga a Isaraelu sauaina ma le nuu faamaualuga o Amoni i se taua. “Ua oo ia Iefata le Agaga o Ieova, ona alu ane lea o ia i Kiliata...i le fanauga a Amoni.” Ona o lona naunau mo se manumalo i le viiga o Ieova, na tauto ai le Faamasino o Iefata i se tautoga tau tele i a te ia. O lea na faaaogaina o ia e Ieova e faatoilalo ai Amoni.—Faamasino 11:29 e oo i le 12:7.

37. O ai na faatuina e Ieova e laveai Isaraelu mai lima o Filisitia, ma o le ā foi le mea na faaaogaina?

³⁷ I tausaga na mulimuli ane ai, sa faasauaina ai lava le fanauga a Isaraelu e Filisitia. Ona o lea na faapogai ai e le Atua ona fanau mai o se tagata e ese lava ia e igoa i a Samasoni. Sa avea o ia ma taʻimua “ona faaola ia Isaraelu ai lima o Filisitia.” Ina ia agaʻi i lea taunuuga, sa lagolagoina o ia e le malosi galue o le Atua. “Ua amata  ona faagaeetia o ia e le Agaga o Ieova i Maanetanu i le va o Soraa ma Esetaola.” Ua faapea ona avea ai Samasoni le na faaalia le malosi e sili atu i lo se isi lava ua ola i le lalolagi, a e lē ona o se malosi o lona lava tino.—Faamasino 13:5, 25.

38. O le ā na faia e Samasoni ina ua fetaiai ma se leona tagi, ma sa faapefea ona ia faaiʻuina o mea i le va a Filisitia ina ua latou amio le saʻo i le mateina o lana tupua?

³⁸ I se tasi aso, a o savalivali Samasoni na o ia, na faafuasei lava ona tu i ona luma se “leona taanoa o tagi mai.” Pe se ā na faia e Samasoni e aunoa ma se mea i ona lima? “Ona osofia lea o ia e le Agaga o Ieova, ua na saeia le leona, e pei ona saeia se tamai ʻoti, a e leai lava se mea i lona lima.” Mulimuli ane i se vaitaimi puupuu ona olegia lea o ia e Filisitia i se tupua ma faaalu ai le tele o ana mea. Ae na toe foi lava lenei mea i Filisitia. “Ona osofia lea o ia e le Agaga o Ieova; ona alu ifo lea o ia i Asekelona [i Filisitia], ma na fasia o latou o tagata e toatolugafulu, ona ave lea e ia o latou ofu, na ia avatu ai ofu i e na matea mai le tupua.”—Faamasino 14:5-19.

39. O le ā na tupu ina ua tuuina atu e Isaraelu Samasoni, ua fusifusia i maea fou, i a Filisitia?

³⁹ E oo lava i maea fou e le lava lo latou malosi mo Samasoni ina ua saisaia o ia ma tuuina atu i Filisitia taufaaleaga. “Ona osofia lea o ia e le Agaga o Ieova, ua avea maea sa i ona lima e pei se manoa lino ua mu i le afi, ua matala noanoaga i lona lima. Ona maua lea e ia o le ivi auvae fou o le asini, na ia tuu atu lona lima, ma tago i ai, ma fasi aʻi tagata e afe.”—Faamasino 15:11-15.

40, 41. Sa faapefea ona fasiotia e Samasoni tagata Filisitia e sili atu le toatele i lona oti na i lo le taimi na ia faamasino ai Isaraelu?

 ⁴⁰ O le mea aupito sili na faia e le Atua e auala i a Samasoni faasaga tau i tagata tapuai Filisitia o le atua pepelo o Takono, o le toe mea lena. Sa faaalia ai o le agaga o le Atua e lē vaivai ma oo ina muta.

⁴¹ Ina ua faalataina e le fafine o Talila ma faatauasoina e Filisitia fia taui ma sui, na tu ai Samasoni i le va o poutu e ua o le malumalu mo Takono i Kasa o Filisitia. I lena tulaga fetaui “Ona loloʻu ai lea e Samasoni i pou e ua i totou na mau ai le fale, ma lagolago ai, o le tasi i lona lima taumatau ma le tasi i lona lima tauagavale. Ua fai atu Samasoni, Ia ou oti faatasi ma Filisitia. Ona punou faamalosi lea, ua paū le fale i luga o alii, ma luga o le nuu uma sa i ai; sa toatele e na fasiotia e ia i lona oti i e na fasiotia a o ola ia.”—Faamasino 16:23-30.

42. O ai ua taʻua faatasi ma le igoa o Samasoni i le Eperu 11: 32-34?

⁴² Ua tusia faatasi Samasoni ma tane o taimi anamua o e na i ai le faatuatua i le Atua o se fua o Lona agaga. “Se a foi laʻu e toe fai atu?” Ua faafesili le tusitala o le tusi o Eperu i le mataupu e 11, ma toe tali: “Auā e saasaa le aso e tala atu ai ia Kitiona, ma Parako, ma Samasoni, ma Iefata, ma Tavita, ma Samuelu, ma le au perofeta; o e na faatoilaloina malo i le faatuatua, na fai ai amiotonu, na maua ai mea na folafolaina, na pupuni ai gutu o leona, na tinei ai le malosi o le afi, na sao ai i le mata o le pelu, na faamalosia ai i latou sa vaivai, na avea ai ma fitafita i taua, na tutuli ai au a nuu ese.”—Eperu 11:32-34.

 O LE FAAUUINA A IEOVA

43. O le ā se suiga na oo i a Tavita ina faatoa uma lava ona faauuina o ia i le suauu e Samuelu i Peteleema?

⁴³ O se igoa iloga sa taʻua e le tusitala o Eperu, o Tavita lea le atalii o Iese o Peteleema. A o avea o ia ma tama taulealea leoleo mamoe, na faauuina Tavita i le suauu e le perofeta o Samuelu o le tupu atofaina o ituaiga uma e sefululua o Isaraelu. O le ā le mea na sosoo ma lenei faauuga? “Ona osofia lea o Tavita e le Agaga o Ieova, na afua mai i lea lava aso. Ona tulai lea o Samuelu, ua alu i Rama. Ua teʻa le Agaga o Ieova mai lē sa nofo tupu o Saulo.” (1 Samuelu 16:13, 14) Mulimuli ane na liliu le Tupu o Saulo lē faamaoni i se faataulāitu, ina ia faafesootaia e ia o ia ma e ua oti, pe a mafai. Mulimuli ane i se taimi puupuu na oti loa o ia i le taua ma Filisitia.

44. Sa faapefea ona feagai le Atua ma Tavita ina ua mavae le oti o le Tupu o Saulo i le taua?

⁴⁴ A e uiga i a Tavita, ua amata loa ona faatino lana nofoaiga tupu na faauuina ai o ia e Samuelu. Ua tuuina atu i a te ia e le Atua na ia tapuai i ai ma le lē fefoifoi aʻi le malosi e faia ai gaoioiga, e oo lava i le faatoilaloina o le Nuu o le Folafolaga. A e le gata i lea, na faaosofia foi o ia e le Atua e tautala ma tusia valoaga. Ua faamaonia o ia o se perofeta moni: Ma o lea “ua tatau ona taunuu o lenei Tusi, sa muai fetalai mai e le Agaga Paia i le fofoga o Tavita.”—Galuega 1:16; 4:24, 25.

45. Mo na mea ofoofogia uma faalefaatuatua, i a te ai e tatau ona avatu i ai le viiga ma, i le faamaonia o lana afioga i le Sakaria 4:6, o le ā na faaulufaleina e Serupapelu ma le Faitaulaga Sili o Iosua?

⁴⁵ Mo mea ofoofogia uma na faia e na tagata o taimi ua mavae e tatau ona ave pea le viiga i le Atua o le faapogai o le malosi le ma taofia ma e le uma. E aafia ai i na mea ua faia o le tusiaina o  Tusitusiga Eperu faagaeeina e tolusefuluiva, mai le Kenese e oo i le Malaki. I le tusi faavaloaga a Sakaria ua i ai se upu faamalo i le Kovana o Serupapelu, o le na tofia e toe fausia i Ierusalema le malumalu na faatafunaina e Papelonia i le tausaga e 607 T.L.M. O le upu a le tufuga toe fai malumalu e faapea: “E le o le fitafita, e le o le malosi, a o loʻu Agaga, ua fetalai mai ai Ieova o ʻau.” (Sakaria 4:6) A o lagolago e se mea e sili atu lona malosi na i lo fitafita po o se isi lava malosi, sa faaalia e le Kovana o Serupapelu ma lana fesoasoani, le Ositaulaga Sili o Iosua, le tutu mau i luma o le faasaga tau mai o fili ma la mauaina ai le faaeaga e faaulufale ai le malumalu toe fausia o Ieova i Ierusalema i le tausaga e 515 T.L.M.

MUAI FAAATAATA UA FAIA O MEA E FAIA I O TATOU ASO

46. I le ā le auala ua avea ai mea ofoofogia a na tagata, ona o le agaga paia, o ni mea ua sili atu i lo na o ni mea moni o tala tuufaasolo?

⁴⁶ O le upu faalaeiau i a Serupapelu na faia lea i lalo o le osofia e le agaga, ua sili atu lea ma le afa o le meleniuma a o lei aulia o Tatou Aso. A e ui i lea e i ai pea sona uiga tatau mo i tatou i aso nei e pei foi ona i ai mo aso o le perofeta o Sakaria. Ai se ā ua faapea ai? Auā tatou te talitonu i a Ieova o le Puna Tau Atua mamana o le malosi faatupu. O mea na faia taʻutaua ma le faatuatua e le Atua e Ona le Malosi uma lava i le galueaiina o lona agaga paia i tane ma fafine o taimi ua mavae ua o ni mea e sili atu i lo na o ni mea moni o tala tuu faasolo. Sa avea o ni faaataata muamua o mea e faia e Ia e afua mai  i le taimi o lana Mesia, o lana e Faauuina, e oo mai lava i la tatou tupulaga.

47, 48. (a) O le Mesia na muai taʻuina mai sa faafeiloaia mai e se tane o le ā le uiga ese o lona fanau mai? (e) O le ā foi e faatumulia ai lē muamua mai i le Mesia a o i totonu lava o le manava o lona tinā? Ma o le ā foi na te faia?

⁴⁷ O le Mesia na valoia sa faafeiloai mai ua sefuluiva nei senituri ua mavae e se tane e oo lava i lona fanau mai sa avea o se mea uiga ese. O lona fanau mai sa lē faapogaia i tulaga e masani ai faafanau tama a lona tamā ma lona tinā. Auā ua teʻa i laua ma tausaga e fanaua ai tamaiti. Sa manaomia ona toe faagaoioia o la malosi e faafanau tama ina ia fanaua ai la la tama e toatasi o se atalii na faaigoaina e le tamā ositaulaga o Sakaria, o Ioane.

⁴⁸ Ina ua taʻu atu le oo mai o le atalii o le faanaunauga, fai mai le agelu o Kaperielu i a Sakaria i le malumalu: “E faatumuina foi o ia i le Agaga Paia e afua ina fanau mai o ia. E Faaliliu e ia le fanauga a Isaraelu e toatele [i a Ieova] lo latou Atua. E muamua atu o ia i ona uma ma le loto o Elia ma lona faamalosi e faaliliu e ia loto o matua i le fanau, e faaliliu foi e ua faalogogata i le poto o e amiotonu; e sauni le nuu e faatatauina mo [Ieova].—Luka 1:5-17; ia faatusatusa le Malaki 4:5, 6.

49. O lea, pe e faafeiloai mai le Mesia moni e ia lava po o faafeiloaia o ia, ma e faapefea?

⁴⁹ I le faafeiloaia mai faapea e se ua muamua mai, o le a avea ai le Mesia moni e le o se tagata saili tulaga e fai lava ia ma Mesia ma folafola atu ia lava i le nuu o Isaraelu ma faapea ona faalauiloa atu ia lava ina ia maua ai ni tagata e mulimuli i a te ia. (Isaia 42:2-4) Ae o le a faafeiloaia mai o ia i tagata o loo saili mo le  Mesia e se tagata ua auina mai e le Atua ma ua i a te ia le lagolagoina a le Atua.—Isaia 40:3-5; Ioane 1:6, 7.

50. O le ā fa a le Ioelu 2:28-32 o le a tupu pe a mavae le afio mai o le Mesia?

⁵⁰ Pe a mavae le afio mai o le Mesia ona faataunuu ai lea o le valoaga faagaee loto i le Ioelu 2:28-32: “Mulimuli ane, e iu ina ou liligi ifo ai loʻu Agaga i luga i tagata uma, ona perofeta ai lea o outou atalii ma o outou afafine, e fai miti o outou toeaina, e iloa faaaliga e o outou taulelea. Ou te liligi ifo foi loʻu Agaga i auauna ma auauna fafine, i ia ona aso. Ou te tuuina atu foi vavega i le lagi ma le lalolagi, o le toto, ma le afi, ma le asu faaniutu. E muamua ona liua le la i le pouliuli ma le masina i le toto, i le oo ai i le aso tele ma le silisili o Ieova. E iu foi ina faaolaina o i latou uma lava o e valaau atu i le suafa o Ieova; auā e i ai le faaolataga i le mauga o Siona ma Ierusalema, faapei ona fetalai mai ai o Ieova, e i ai foi i e ua totoe o i latou ia e valaauina e Ieova.”

51. (a) Ona o le valoaga a Ioelu, o le ā le fesili ua matuā tatau nei mo i tatou ona fesiligia? (e) Ai se ā ua tatau ai nei taitoatasi ona valaau i le suafa o Ieova?

⁵¹ Ua oo nei la i le taimi e tatau ai ona fesili, O ai i latou e mauaina le mea na folafolaina e Ieova e liligi ifo i soo se ituaiga o tagata? I lalo o le malosi e uunaia ai, le mea ua liligiina ifo, e tatau ona avea ai i latou o nisi e perofeta. O la latou perofetaga ua fetaui lelei le taimi auā e muamua lea i le ‘oo mai o le aso tele ma le mataʻutia o Ieova.’ O tagata latou te amanaia lena perofetaga atonu e faatasia i latou ma e faaolaina. Atonu e “faasaoina” i latou. Pe a faamasinoina i mea uma o tatou aso talu mai le 1914 T.A., o le ‘aso  o Ieova’ o loo i o tatou luma e aliali mai o le a matuā ‘tele ma le matautia.’ Pe tatou te naunau ea ia “faaolaina” i tatou? Afai o lea lo tatou faanaunauga o se mea fautuaina mo i tatou ia “valaau atu i le suafa o Ieova,” o Le e Ona le agaga ua i tua o le faiga fou o loo sau.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]