O Se Faapotopotoga Faauuina e Folafola Le Malo
Mataupu 6
O Se Faapotopotoga Faauuina e Folafola Le Malo
1. O ā ni fesili e uiga i le faaolataga o le lalolagi i le lua afe o tausaga ua mavae?
UA TATOU fetaiai ma fesili tāua o le lalolagi i aso nei. E fesootai ma na fesili se manū tatou te fesagai pe ana fai tatou te ola e tusa ma le lua afe tausaga ua mavae, i Asia Sasae Tutotonu. I lena taimi o na fesili sa tāua i le lalolagi atoa, auā sa faaautu ia fesili i se faaola o le lalolagi, o se Mesia! Ua oo i le taimi e muai faailoa mai ai o ia. O lea o ē naunau sa latou faatalitalia o ia. I lona faaali mai, pe faamata o le a alagaina o ia ma le fiafia e le lalolagi uma o le fanau a tagata? Pe na te lē faamalieina i latou i lona faia o le mea e pei ona tofia ai o ia mo lena taimi? O ai e talitonu o ia o le Mesia na te faia moni e tusa ma folafolaga a Tusitusiga Paia e faatatau i a te ia, ma mulimuli ai i a te ia o lo latou Taʻitaʻi? O ai e lē tautevateva i a te ia a e tosina i a te ia? O ai o aso nei ua tosina atu i le Mesia e laveai i le lalolagi ma e faapefea?
2. (a) O le ā le tofi sa tatau ona faataunuuina e le Sui Sili o le “fanau” a le “fafine” a le Atua? (e) O ai isi e avea ma “fanau” a le fafine, ma e aʻoaʻo e ai?
2 Mo lo tatou taʻitaʻiga sao i aso nei, sei o tatou manatua o le Mesia moni o le a avea o le Sui Sili o le “fanau” folafolaina, a le “fafine” a le Atua, ma e ‘tuimomomoina lona mulivae’ e le Gata Tele, o Satani le Tiapolo. O le “fafine” po o le tinā o le “fanau,” o le faalapotopotoga lea faalelagi e pei o se faletua a le Atua, ua faia aʻe i mea fai ola agaga paia, o “atalii o le Atua moni,” o agelu. O le “fanau” folafolaina a le fafine ua faia aʻe i ona alo, o le Sui Sili o ia lea o le Mesia ma isi o ona soo faaleagaga. E faatatau i isi sui maulalo nei o le “fanau” a le fafine ua tatou maua upu nei i le Isaia 54:13 ua faatatauina i le “fafine” faafaatusa: “E aʻoaʻoina lau fanau uma lava e Ieova; e tele foi le manuia o lau fanau.” E pei ona tatau ai, e aʻoaʻoina le “fanau” e le Tane faalelagi a le fafine, o Ieova, le Tamā o le “fanau.”—Isaia 54:5.
3. O ai na faatatau i ai e Iesu le upu “atalii” i le Isaia 54:13, ma e faapefea ona aʻoaʻoina nei i latou na e aunoa ma le vaaia o le Faiaʻoga?
3 O le Sui Sili o le “fanau” a le fafine, o Iesu Keriso, na ia faia se faatatauga i upu e faasino i le fafine i le Isaia 54:13. I le ā le sootaga? A o ia tautala atu i Iutaia o ē sa le tosina i a te ia o le Mesia ma muimui faasaga i a te ia sa fetalai Iesu: “E le mafai se tasi ona sau ia te au, pe a le tosina mai e le Tamā ua auina mai aʻu; ou te toe faatuina foi o ia i le aso gataaga. Ua tusia i le au perofeta, E aʻoaʻoina i latou uma lava e [Ieova]. O lenei, o i latou uma o e faalogo i le Tamā, o e aʻoaʻoina foi, e o mai i latou ia te au.” (Ioane 6:44, 45) E moni, o Ieova e lē o le Aʻoaʻo vaaia a se isi o i tatou, ae ua ia saunia se Tusi faagaeeina mo i tatou. O lea e auala mai i lenei mea ma le gaoioiga a lona agaga paia, ua ia aʻoaʻoina ai i tatou i mea moni tau i le “fanau” faale-Mesia a lona “fafine”. I lena auala sa ia tosina ai isi o le “fanau” iti i le Sui Sili, o le Mesia, ma atiina aʻe ai se faapotopotoga.
4. I lona tolu o tausaga o le galuega lautele a Iesu, sa faapefea ona faatusatusa manatu o aposetolo o Iesu ma tagata po o ai ia?
4 I lea taimi, i le lona tolu o tausaga o le galuega lautele a Iesu, sa tatau i tagata Iutaia ona taunuu i se filifiliga po o ai lenei fai vavega i fuafuaga a le Atua. E toafia o i latou sa faaalia o loo “aʻoaʻoina e Ieova” e faatatau i lana Mesia? Ua oo i le taimi e tatau ai mo Iesu e fesiligia ai ona aposetolo e uiga i lenei mea:
“Ona fesili atu lea o ia ia te i latou, ua faapea atu, Se a le upu a tagata ia te au po o ai? Ua latou tali mai, ua faapea mai, O Ioane le papatiso; a o isi, o Elia; a o isi, Ua toe tu mai le tasi o le au perofeta anamua. Ua fetalai atu ia ia te i latou, A o outou na, sa a la outou upu ia te au nei po o ai? Ona tali mai lea o Peteru, ua faapea mai, O oe o le Keriso o le Atua. Ona vavao atu lea o ia ia te i latou, ua fetalai atu, neʻi taʻutaʻua lea mea i se tasi; ua faapea atu, E tatau ona tiga le Atalii o le tagata i mea e tele, ma ia lafoaiina e toeaina, ma faitaulaga sili, ma le au tusiupu, ia fasiotia foi; e faatuina foi o ia i le aso tolu.”—Luka 9:18-22; ia faatusatusa Mareko 8:27-32.
5. E tusa ai ma le Mataio 16:16-19, o le ā fa Iesu i a Peteru e tusa ai ma lana tali i le fesili?
5 Ua faalautele e le tusi a Mataio le manatu i lona faapea mai: “Ona tali mai ai lea o Simona Peteru, ua faapea mai, O oe o le Keriso, o le Alo o le Atua soifua. Ona tali atu ai lea o Iesu, ua faapea atu ia te ia, Amuia oe Simona Pāiona; auā e le se tagata na ia faaali atu ai ia te oe, a o loʻu Tamā o i le lagi. Ou te fai atu nei aʻu ia te oe, O Peteru oe, ou te ati ae foi laʻu ekalesia i luga o lenei papa, e le mafaia foi e faitotoa o seoli ona manumalo i ai. Ou te avatu foi ia te oe ki o le malo o le lagi; o se mea foi e te fusifusia i le lalolagi, e tatalaina foi lea i le lagi.”—Mataio 16:16-19.
6. O le ā e faaalia ai e lei faauiga sese e Peteru upu a Iesu e uiga i le ‘papa maa,’ ma o ai le ‘papa maa’ e tusa ma upu a Paulo?
6 Mai i lenei faamalo na avatu i a Peteru e aliali mai ai o ia o se tasi na aʻoaʻoina e Ieova ma iloa mai ai i a te ia. O lea na tosina o ia i a Iesu ma sau i a te ia o le Mesia po o Keriso. O le uiga o le igoa Peteru, o se “maa,” po o se “fasi maa.” Peitai e lē o le uiga o ia o le ‘papa maa’ e faavaeina aʻe ai e Iesu lana faapotopotoga. E pei sa lē o le ‘papa maa’ foi le taʻutinoga na faia e Peteru: “O oe o le Keriso o le Alo o le Atua soifua.” O le ‘papa maa’ o Iesu lava ia. E lei faaliliuina sese lava e Peteru upu a Iesu. E lei taʻua lava e Peteru faapea o ia le ‘papa maa’ (Eleni, petra) e tusa ai ma le 1 Peteru 2:4-10. E faaopoopo atili i ai, o tusi a le aposetolo o Paulo sa talia e Peteru o se vaega o Tusi faagaeeina ua tusia e faapea: “Auā na latou [le fanauga Isaraelu i le vao] inu i le papa faaleagaga sa mulimuli atu ia te i latou, o lena papa foi o Keriso lea.”—1 Korinito 10:4; 2 Peteru 3:15, 16.
7, 8. (a) O le ā sa manatu sese ai le au aposetolo e uiga i le malo o le Mesia? (e) O ai e tuuina atu i ai “ki” o le malo o le lagi, peitai i luga o ai e ati aʻe ai le faapotopotoga?
7 A o talanoa atu Iesu i ona aposetolo e uiga i le malo, sa latou manatu i se malo e faavae i se pulega e avea ai Ierusalema ma ona laumua, le mea sa pule ai le Tupu o Tavita. Na latou faatalitalia o le a faatuina e Iesu le Mesia lona malo i Ierusalema e sui i a Tavita le Tupu. Mo se faamaoniga o lo latou manatu, na latou fai atu i a Iesu ina ua mavae lona toe tu mai le oti: “Le Alii e, o ona po nei ea e te toe fuatai mai ai le malo ia Isaraelu?” (Galuega 1:6) Mai i lea taimi, a o lei oo i le aso o le tausamiga o le Penetekoso 33 T.A., sa latou le malamalama o le malo o Iesu o lē ua toe faatuina o se pulega mamana e le gata i luga o Isaraelu a o le lalolagi uma. Ona o lea, sa tatau ai lava i a Iesu, ina ua uma ona taʻutino e Peteru o ia o le Keriso, ona lagaina le mataupu o “le malo o le lagi.”
8 O “ki” o lea sa ia tuuina i a Peteru. (Mataio 16:19) A e ui i lea, e atiina aʻe le faapotopotoga e Iesu Keriso i le ‘papa maa’ tau tupu, le tupu faa-Mesia. Ma, e faapei ona le taofia e “faitotoa o seoli” le ‘papa maa’ faavae, ae e toe faatuina Iesu Keriso mai i le tuugamau i le aso tolu, e faapea foi ona le taofia e “faitotoa o seoli” le faapotopotoga a le Mesia. E tatau foi ona tu mai lea mai i le oti.
O LE FESOASOANI LE VAAIA O LE FAAPOTOPOTOGA
9. E faapotopotoina soo o Iesu e fai ai le ā, ae peitai e avea foi i latou ma ā, e pei o Isaraelu anamua?
9 E le pei o aposetolo o Keriso, sa tumau pea le nuu o Isaraelu i le fememeai po o ai Iesu i le fuafuaga a Ieova. O lea o tagata Isaraelu taitoatasi na talia o ia o le Mesia po o le Keriso o le a aoaoina faatasi e fau aʻe ai le nuu fou. O lenei nuu e faia lava i latou ma faapotopotoga e pei foi o Isaraelu anamua. E avea i latou ma faapotopotoga o ē faailoa le tupu faa-Mesia ma lona malo!
10. I le 1 Peteru 2:8-10, sa faapefea ona faasino atu e Peteru lena mea moni, ma o le ā ua aofia i “lelei” e taʻutaʻuina atu?
10 O lenei mea moni sa aʻoaʻoina e le aposetolo o Peteru o lē na “aʻoaʻoina e Ieova.” O se tasi o toe mea na ia tusia i sui talitonu faatasi ma ia ua aofia ai nei upu: “Na tofia foi i latou [Isaraelu lē talitonu] i lea lava mea. A o outou o le tupulaga ua filifilia outou, o tupu ma ositaulaga, o le nuu paia, ma le nuu na faatauina mai, ina ia outou taʻutaʻu atu ona lelei na ia valaau ia te outou nai le pouliuli e oo i lona lava malamalama e matuā ofo ai.” (1 Peteru 2:8-10) O “lelei” o Ia lea e matagofie ua aofia ai lona agavaa e faaauau lana fuafuaga tau i lana Mesia e ui i le faatiga mai o i latou na teena lona Alo o le Mesia. O lana “tupulaga ua filifilia” ua i ai le avega tauave e vivii i a Ieova mo lona malo faa-Mesia.—Isaia 43:21.
11, 12. Ai se ā na folafola ai e Iesu na te auina mai se “Fesoasoani” mo ona soo, ma o le ā fa a Iesu i lena fesoasoani?
11 Ua le mafai e le “nuu paia” ona tauave lena avega tauave i lo latou lava malosi i totonu o se lalolagi e ita mai. Sa iloa e Iesu lena mea, ma sa fetalai ai i lona au aposetolo faamaoni a o lei aveesea o ia mai i a i latou e ona fili: “Ou te le tuua outou o mātuaoti . . . A o le Fesoasoani, o le Agaga Paia lea, e auina mai e le Tamā i loʻu igoa, o ia lava na te aʻoaʻo ia te outou i mea uma lava; e faamanatu mai foi o ia ia te outou i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou.” Ae e le gata i lea: “A maliu mai le Fesoasoani, o le ou te auina mai ia te outou mai le Tamā, o le Agaga lea e tupu mai ai le upu moni, o lē maliu mai mai le Tamā, o ia lava e molimau ia te au. Tou te molimau foi, auā ua outou faatasi ma aʻu talu le amataga.”—Ioane 14:18, 26; 15:26, 27.
12 Sa toe faaopoopo mai foi Iesu: “Afai ou te le alu ese, e le maliu mai le Fesoasoani ia te outou; a e afai ou te alu, ou te auina mai o ia ia te outou. . . . A e a maliu mai o ia o le Agaga lea e tupu mai ai le upu moni, e taʻitaʻi e ia ia te outou i upu moni uma; auā e le tautala fua ia na o ia, a o mea uma e faalogo i ai o ia, e tautala aʻi lava, ma faailoa mai ia te outou mea e oo mai. O ia lava e vivii mai ia te au, auā e maua e ia mai ia te au, ma faailoa atu ai ia te outou. O mea uma lava o i le Tamā, o ia te au foi ia; o le mea lea na ou fai atu ai e maua e ia mai ia te au, ma faailoa atu ai ia te outou.”—Ioane 16:7, 13-15.
LE TAUNUU MAI O “LE FESOASOANI,” LE AGAGA PAIA
13. O le “Fesoasoani” folafolaina e auina mai i le igoa o ai, ma i ē talitonu i le igoa o ai?
13 A o lei atoa lelei le lima selau tausaga a o lei faia e Iesu Keriso lena folafolaga i ona aposetolo, sa faamauina e le Kovana o Neemia i Ierusalema le tatalo e faatatau i le feagai ai o le Atua i le va ma Isaraelu: “A e tele tausaga na e onosai ai ia te i latou, ma aoai ia te i latou e lou Agaga na i au perofeta.” (Neemia 9:30) Ma o nei la, a o lē faatasi ai faaletino Iesu le Mesia ma ona soo, o le a maua mai ai se fesoasoani mo i latou mai lea lava agaga e tasi o Ieova le Atua. E auina mai i a i latou i le na o le suafa lava o Iesu. E auina mai i na o i latou lava e talitonu o Iesu o le igoa lea o le Mesia moni. O anafea na faatoa auina mai ai?
14, 15. (a) Sa faatumutumuina e Iesu ona aso e fagafulu ina ua mavae lona toe tu e ala i lona folafolaina i ona soo o le ā le mea o le a ese mai i le papatisoga a Ioane? (e) O a ni fesili ua i ai ona o lenei papatisoga folafolaina?
14 Mo le fasefulu aso ina ua toe tu Iesu mai le oti i le aso sa, Nisani 16, 33 T.A., sa i ai pea o ia i le lalolagi, ae sa le vaaia. I nisi o taimi, na foliga mai o ia e pei lava o agelu paia i taimi ua mavae, ua liutino tagata, ina ia faamaonia ai i ona soo ua toe tu mai o ia mai le oti, ae o se agaga. I na feiloaiga ma i latou, na ia taʻu atu pea “mea a le malo o le Atua.” (Galuega 1:1-3) O ni isi o aposetolo sa avea ma soo o Ioane le Papatiso. Ma o lenei la i lona fagafulu aso, le aso o lona afio aʻe i le lagi, sa faatupu tele ai e Iesu Keriso i ona soo le matuā faanaunau i lona faapea atu i a te i latou: “Auā na papatiso lava Ioane i le vai; a o outou, e papatisoina outou i le Agaga Paia, e le tele ni aso e va aʻi.” (Galuega 1:4, 5) O le papatisoga a Ioane mo Iutaia salamo e mo se faailoga o lo latou salamo mai i a latou agasala na faia i le solia o le tulafono a le Atua e auala mai i a Mose.
15 O lena papatisoga i le vai atonu na i ai se faalogona mo i latou o le mapu faatasi ma le loto fuatia ifo lelei. Peitai o le ā auga i soo o Iesu o lo latou “papatisoina [faatofu] i le Agaga Paia”? E tatau ona faamalosia ai, auā o le agaga paia o le Atua, o lona malosi galue paia lē vaaia foi lena.—Mataio 3:11.
16. E tusa ai ma upu a Iesu i le Galuega 1:6-8, o le ā o le a faamalosia i latou e le agaga paia e fai?
16 Pe a taunuu mai, o le ā e faamalosia e le agaga paia o le Atua i latou e mauaina e fai? A o lei afio aʻe Iesu i le lagi, sa fetalai o ia i ona soo: “A e maua e outou le mana, pe a afio ifo le Agaga Paia i luga ia te outou; e fai foi outou ma molimau ia te au i Ierusalema ma Iutaia uma lava, ma Samaria, e oo lava i le tuluʻiga o le lalolagi.” (Galuega 1:6-8) I na upu ua maua ai le tali i la tatou fesili: E faamalosia ē maua le agaga paia e avatu le molimau i le lalolagi uma o le mea moni o Iesu le Mesia, o le Keriso.
17. I lona lima sefulu aso talu lona toe tu, i lalo o ā tulaga sa faataunuu ai le folafolaga a Iesu i ona soo?
17 Ua afio Iesu Keriso i le lagi. Ua mavae aso e sefulu. Ua oo nei i le aso lima sefulu talu ona toe tu mai o ia. I Ierusalema, ua amata ma faaauau le aso o le tausamiga Iutaia po o le Penetekoso (o lona uiga “Lima sefulu” e faatatau i se aso). I le taeao po lava e tusa ma le selau luasefulu soo na auau faatasi, e lē i le malumalu mo tausamiga, ae i se afeafe aluga, na faatasi ai. “Ona faafusei mai lea o le taalili mai le lagi, peiseai o le matagi ua agi tele mai, ua tumu uma ai le fale sa latou nonofo ai. Ua iloa foi e i latou o laulaufaiva peiseai o le afi ua vaevaeina, ua nofo i o latou luga taitoatasi. Ua faatutumuina foi i latou uma i le Agaga Paia, ua afua ai ona tautala i gagana eseese, pei ona foaiina mai e le Agaga o le gagana ia te i latou.”—Galuega 2:1-4.
18, 19. E pei ona faamatala e Peteru, o le ā le valoaga sa amata ona faataunuuina nei i le aso Penetekoso, ma o le ā le umi talu ona fofogaina mai?
18 A, o lea ua amata ona faataunuuina le valoaga a Ioelu 2:28-32, ua sili atu ma le valu selau tausaga talu ona fofogaina. O Iutaia ua meia sa faapotopoto e maimoa i le mea uiga ese. O isi na latou tuuaia faapea ua onānā soo. Sa tautala le aposetolo o Peteru ma le faamalosi i a i latou:
19 “O le mea lenei ua fai mai ai e le perofeta o Ioelu, O ona aso e gata ai, o loo faapea mai le Atua, e iu ina ou liligi ifo ai loʻu Agaga i luga o tagata uma lava; ona perofeta mai lea o outou atalii ma o outou afafine, e iloa faaaliga e o outou taulelea, e fai miti foi o outou toeaina. O ia aso foi ou te liligi ifo ai loʻu Agaga i luga o aʻu auauna tane, ma aʻu auauna fafine, latou te perofeta mai ai. Ou te faia foi vavega i le lagi i lugā, ma faailoga i le lalolagi i lalo, o le toto, ma le afi, ma le asuasu e faaniutu. E muamua ona liua o le la i le pouliuli, ma le masina i le toto, i le oo ai i le aso tele ma le silisili o le Alii. E iu foi ina faaolaina o i latou uma lava o e valaau atu i le suafa o le Alii.”—Galuega 2:16-21.
20. O le ā le papatisoga na faatinoina i ina, ma o ai sa faasino mai e Peteru ua faaoga e faia le papatisoga?
20 Ua faia le papatisoga i le agaga paia, e pei lava ona folafolaina e Iesu. O le agaga e faapea ua ‘liligi ifo’ ua o gatasi lea ma le mea moni ua faapei o se suāvai mo le papatisoga po o le faatofuina. Tatou te manatua ai sa tuu e le Atua i a Ioane le Papatiso se faailoga e uiga i a Iesu, e faaalia ai “o ia lava lea na te papatiso i le Agaga Paia.” (Ioane 1:33) E tusa ai ma lenei mea moni, sa faailoaina e le aposetolo o Peteru o Iesu Keriso faamamaluina o le sui lea a le Atua mo le liligiina ifo o le agaga paia i na uluai Kerisiano. Sa faapea atu atili Peteru i Iutaia o loo faamanatuina le Penetekoso: “O Iesu lava lena ua toe faatuina e le Atua; o molimau i matou uma i lena mea. O lenei foi, ona ua siitia o ia i luga e le aao taumatau o le Atua, ma ua maua e ia mai le Tamā o le Agaga Paia na folafolaina, ua liligi ifo ai e ia lenei mea ua outou iloa ma faalogo ai nei.”—Galuega 2:32, 33.
21. E faapefea ona fai mai Peteru sa latou vaai ma faalogo i le mea na liligiina ifo e Iesu faamamaluina?
21 Sa latou vaai ma faalogo i le gaoioiga o le agaga paia, i lo latou vaaia o laulaufaiva peiseai o le afi i luga o ulu o soo ma faalogo i le fetautalatalaai o soo i gagana eseese.
22. O le ā la le isi mea na tupu i soo, ina ia talafeagai ma le mea na oo i a Iesu i ina ina ua maea lona papatisoga i le vai?
22 Ae peitai, e i ai se mea e sili atu i lo le na ona papatisoina o soo o Iesu i le agaga paia i le aso Penetekoso. Sa faauuina foi i latou i le agaga paia. E faapei ona faauuina Iesu i le agaga paia ina ua maea lona papatisoga i le vai ma avea ai o ia o Keriso po o Le Faauuina, ua faapea foi ona soo. Sa faauuina i latou i le mea na papatisoina ai.
23. Ae e le gata i lea, o le ā sa faamaufaailogaina ai soo, e pei ona faamanino e Paulo i 2 Korinito 1:21, 22?
23 I le ma lenei foi, sa faamaufaailogaina i latou i lena lava agaga o se faailoga faamau o lo latou tofi faaleagaga e mulimuli mai. Ua talafeagai lenei ma le mea na fai atu ai le aposetolo o Paulo i le faapotopotoga Kerisiano i Korinito anamua, i Eleni: “O lē faatumauina foi i matou faatasi ma outou ia Keriso, ma na faauuina i tatou, o le Atua lea; o le ua faamaufaailogaina mai i tatou, ma ua foaiina mai le faamaoni o le Agaga i o tatou loto.”—2 Korinito 1:21, 22.
24. O le ā sa tusia mulimuli ane ai e le aposetolo o Ioane e uiga i le faauuina i le 1 Ioane 2:20, 27?
24 O le aposetolo o Ioane, o le sa i ai i lena liligiina ifo o le agaga paia i le Penetekoso, sa ia malamalama lelei lava i le mea na tupu. O le mea la lenei na ia tusia mo uso talitonu: “A o outou, o ia te outou le faauuina mai le Paia, ua outou iloa ai foi mea uma. O le faauuina foi ua outou maua mai ia te ia, e tumau lea ia te outou, e le aoga foi ona aʻoaʻoina atu e se tasi ia te outou, a e faapei ona aʻoaʻo atu ia te outou e lea lava faauuina i mea uma lava, e moni foi lea, a e leai sona pepelo; faapei ona aʻoaʻo atu foi ia te outou, ia outou tumau lava ia te ia.”—1 Ioane 2:20, 27.
FANAU FOUINA E LE AGAGA PAIA
25. Mo se Kerisiano papatisoina e taulaʻi i le tofi faalelagi, o le ā le gaoioiga a le agaga paia e manaomia ona galue i a te ia?
25 E i ai foi se isi matata o lenei gaoioiga o le malosi galue o le Atua. Sa faaalia e Iesu i lona faapea mai: “Afai e le fanau se tasi i le vai ma le Agaga, e le mafai ona sao o ia i le malo o le Atua.” (Ioane 3:3, 5) O se Kerisiano o lē vaai e fai le lagi ma ona tofi e tatau ona faataʻitaʻi o ia i lona Matai o Iesu i le papatisoina lea o ia i le vai. I lea auala na te faaalia ai lona tuuina atu o ia lava i a Ieova le Atua, e fai le finagalo tau atua. (Mataio 28:19, 20) Ae e tatau foi ona i a te ia se gaoioiga o le agaga paia. Ae se ā? Auā, e pei ona tusia e le aposetolo o Paulo i le 1 Korinito 15:50, “e le mafaia ona avea o le malo o le Atua ma tofi o i latou ua i ai tino aano ma toto, e le fai foi le ola pea ma tofi o le iu vale.”
26. Ina ua maea ona tusi e uiga i le faauuina sa tautala le aposetolo o Ioane i le ā le faiā a e ua faauuina ma le Atua?
26 Afai o le au soo o le a tuuina atu i se avanoa e ulufale atu ai i le malo faalelagi o le Atua, e tatau ona “toe fanau” ma avea ai o atalii faaleagaga o le Atua. E faapei o le tulaga o Iesu lava ia, o le atalii faaleagaga o le Atua o lea ua faauuina i le agaga paia. E manaomia lenei mea, ma ina ua uma ona tautala e uiga i lē faauuina, sa toe faapea mai le aposetolo faauuina o Ioane i le 1 Ioane 3:1-3:
“Faauta i le silisili o le alofa ua foaiina mai e le Tamā ia te i tatou, ina ua taʻua i tatou o le fanau a le Atua; o le mea lea e le iloa ai i tatou e le lalolagi, auā na le iloa o ia. Le au pele e, o le fanau i tatou a le Atua i nei ona po, a e lei faaali mai nei le uiga o i tatou a amuli; a ua tatou iloa, pe a faaali mai o ia, ona foliga ai lea o i tatou ia te ia, auā tatou le iloa tino ai lava o ia. O i latou uma foi o i ai lenei faamoemoe ia te i latou, ua taitasi ma faamamāina o ia e ia, faapei ona mamā o ia.”
27. E faapefea ona faaalia i le Ioane 1:11-13 e leai se vaega a matua faaletagata i le ‘toe fanauina’ o se Kerisiano?
27 E leai se vaega a matua faaletagata e fai i le “toe fanau” o se tagata. E mai i le talitonuga o le tagata lava ia ua na talia Iesu o le Mesia ma mulimuli atu i a te ia o lē ua faauuina e le Atua e fai ma Tupu i le malo faa-Mesia faalelagi. Ona faalagolago lea i le finagalo o le Atua pe fanauina lena soo o Keriso e ala mai i le agaga paia. E le o matua faaletagata, ae peitai, o le Atua e fanauina fanau mo le lagi. O le faamatalaga lena a le aposetolo o Ioane. O upu nei a Ioane: “Ua maliu mai o ia,” o Iesu Keriso lea, i lona afio mai i le nuu o Iutaia ua sefulu iva senituri ua mavae, “i lona lava nuu, a e lei talia o ia e ona lava tagata. A o i latou uma e na talia o ia, ma faatuatua i lona suafa, na ia avatu i ai o lea manuia, ia avea i latou ma fanau a le Atua. O i latou, e le o le toto na na fanau ai, e le o le manao foi o le tino e le o le loto foi o le tagata, a o le Atua lava.” (Ioane 1:11-13) I le fanaufouina o i latou e le Atua ua avea ai i latou ma ona atalii faaleagaga. Na te le fanaufouina i latou i le manava o se tinā.
“O LE FOAFOAGA FOU”
28. O ai e faia se filifiliga mo le i ai o ni atalii faaleagaga o le Atua, ma e faapefea ona avea i latou ia i se uiga, ma “faapolopolo” o ana mea fai ola?
28 Pe e le filifili ea e matua i a i latou lava le faia o se fanau i o latou lava aano ma toto? Ioe! O lea la, e faapea foi ona filifili le Atua po o ai na te fanaufouina e avea ma ona atalii faaleagaga ma se tofi faalelagi. “O lona finagalo na fanau ai i tatou i le upu moni, ina ia fai i tatou ma faapolopolo o ana lava mea na fai.” Ua faapea ona tusi atu ai le soo o Iakopo i Kerisiano o ē ua ia taʻua o “itu aiga e sefulu ma le lua ua faasalalauina.” (Iakopo 1:1,18) I tulaga faafaifaatoaga, o “faapolopolo” (uluai fua) ua aveesea mai le fuata fou ma tuuina atu i le Atua o se mea paia ma o se mea ua tatau i a te ia. O ai la, ua avea ma uluai fua po o faapolopolo faaleagaga? O i latou ia e fanaufouina e le Tamā faalelagi e tusa ai ma lona lava finagalo ma e ala i le “upu moni.” O i latou nei na te toesea mai i le fanau a tagata ma avea ma vasega faalelagi o le Malo.
29. Ina ia mafai e se Kerisiano ona ulu atu i le malo o le lagi, o le ā ua faaalia e le 1 Peteru 1:3, 4 e manaomia mai i a te ia?
29 I a i latou lava ia o le vasega “faapolopolo” sa tusi atu i ai le aposetolo Kerisiano o Peteru: “Ua fanaufouina outou e le o le fua e pala, a o le fua e le pala lava, o le afioga a le Atua lea ua ola ma ua tumau e oo i le faavavau.” (1 Peteru 1:23) O le “fanaufouina” po o le ‘toe fanauina’ e manaomia mo le Kerisiano mo lona ulu atu mulimuli i le malo o le lagi. O lea ua tusia ai e Peteru: “Ia faafetaia le Atua, le Tamā o lo tatou Alii o Iesu Keriso, o le na fanaufouina i tatou ona o lona alofa tele, ina ia iu i le faamoemoe ua ola, i le toe tu mai o Iesu Keriso nai e ua oti, ia iu i le tofi e le pala, e leai se leaga o i ai, e le mamae lava, o loo teu i le lagi mo i tatou.”—1 Peteru 1:3,4; ia matau foi i 1 Ioane 3:9.
30, 31. (a) O le ā le valaau i le Atua a i latou ua fai ma “tamafai”? (e) Ma o i latou ua fai ma tamafai ua i totonu o le ā le feagaiga e faia aʻe ai le ā le ituaiga o nuu?
30 I Kerisiano sa i le itumalo o Roma i Kalatia o ē ua latou maua le avea ma “tamafai” sa tusi atu le aposetolo o Paulo: “O atalii outou, o le mea lea ua auina mai ai e le Atua le Agaga o lona Alo i o outou loto, o valaau, Ava le Tamā e. O lea e te le se pologa ai i ona po nei, a o le atalii; a e afai o le atalii, o le suli foi o le Atua ia Keriso.”—Kalatia 4:5-7.
31 O tagata Iutaia ua avea nei ma Kerisiano, e pei foi o Paulo, sa le o toe pologa i lalo o le feagaiga o le Tulafono na avea ai le perofeta o Mose ma puluvaga. Ua avea nei i latou ma atalii faaleagaga o le Atua i lalo o le “feagaiga fou” sa puluvagaina e Iesu Keriso, o se Perofeta e sili atu i lo Mose. Ua mafai e lena feagaiga fou ona faatino se mea na lei mafai ona aumaia e le feagaiga tuai o le Tulafono a Mose, o se “malo o ositaulaga, ma nuu paia.” (Esoto 19:5,6; Eperu 8:6-13; 1 Timoteo 2:5, 6) O le “nuu paia” lea ua i totonu o le feagaiga fou, ua avea ma Isaraelu faaleagaga, ua faia aʻe i Kerisiano o ē o ni Iutaia po o Isaraelu mai i totonu. O i latou nei ua peritomeina i o latou fatu a e lē i fafo i le pau po o le aano. O lea tatou te faitau ai i le Roma 2:28, 29.
32. E tusa ai ma 2 Korinito 5:16-18, ai se ā tatou te le iloa ai se Kerisiano, e oo lava i a Iesu, i la le tino?
32 I le fesagai ai ma nei matata fou uma e uiga i atalii faaleagaga o le Atua, pe o se mea ea e tatau ona tatou tei ai i le tautala o Paulo i se “foafoaga fou”? E leai! O se mea ua matuā talafeagai ai mo ia e fai. A o mafaufauina mai i le mea moni ua toe faatuina Iesu Keriso mai le oti, o se Atalii agaga faalelagi o le Atua, ua fai mai le aposetolo o Paulo: “O lenei, e amata i nei ona po ona matou le toe iloa se tasi [Kerisiano] i la le tino; e ui lava ina iloa e i matou o Keriso i la le tino, a o lenei, matou te le toe iloa. O lenei, afai o ia Keriso se tasi, o le tagata fou ia (po o se foafoaga fou); ua mavae mea tuai, faauta, ua faafouina mea uma. O mea uma foi mai le Atua ia.”—2 Korinito 5:16-18.
33. Ina ia ulu atu i le malo o le lagi, pe e manaomia le peritomeina i le tino, a lē o lea, o le ā la?
33 Mai nei mea uma ua faamaonia mai o le peritomeina faaletino o se tasi e tupuga mai faaletino i a Aperaamo, po o se Iutaia i la le tino, e le o se mea manaomia mo i tatou ina ia maua ai le faaolataga e auala mai i le Mesia, o Keriso. Mo i latou ua faamoemoe mo le lagi, o le ā tonu lava e manaomia? Ua tali saʻo mai le aposetolo faagaeeina o Paulo i upu nei: “Auā e lē aoga le peritome, po o le lē peritomeina i e ua i a Keriso Iesu, a o le foafoaga fou, e aoga lava lea. Ma o i latou uma foi o e savavali e faatatau i lenei mataupu, ia i a te i latou le manuia ma le alofa, ia i ai foi i le Isaraelu o le Atua.” (Kalatia 6:15, 16, NW) O lenei “Isaraelu o le Atua” ua o se “foafoaga fou.”
34. Mo le faafilemuina o le finauga pe e manaomia le peritomeina i la le tino mo le olataga e faavavau, o le ā na faia e le faapotopotoga i Anetioka?
34 I aso nei, atonu e finau ni isi ua peritomeina i le tino i na upu a le aposetolo faagaeeina o Paulo, o se Iutaia faa-Kerisianoina. Ae e ui i lea sa i ai foi ni isi na finau malosi mo le peritome, e faapea o se mea manaomia mo le faaolataga, ina ua mavae le maliu, le toe tu ma le afio aʻe o Iesu i le sefulu ma le ono o tausaga. Sa faamaonia lenei mea i Anetioka, Suria, i le mea na muai taʻua ai soo o Iesu o Kerisiano. (Galuega 11:26) Ona, ā lea? Sa aauina atu e le faapotopotoga i Anetioka Paulo ma lana aumea misionare o Panapa faatasi ma isi “ia o ae i le au aposetolo ma toeaina i Ierusalema i lenei finauga.” (Galuega 15:1, 2) O lea na faatasia ai se fono a le au aposetolo ma toeaiina o le faapotopotoga i Ierusalema ina ia faia se iuga fono pe ua manaomia ona peritomeina tagata talitonu i a Keriso e le o ni Iutaia i la le tino.
35. O le ā le vaega a le agaga paia na fai i le iʻuga fono a le Fono i Ierusalema, ma o le ā foi le iʻuga fono?
35 I le faaiʻuga, ina ua maea se talanoaga ma le faaalia o faamaoniga e tusa ai ma le mataupu, ona faatepa lea e le soo o Iakopo i upu fetaui a le Amosa 9:11,12 sa faagaeeina e le agaga paia o le Atua ma ua faataunuuina nei i lalo lava o le taʻitaʻiga a le agaga paia. Ma le manino lava o lea le taʻitaʻiga a le agaga paia o le Atua o le peritomeina i la le tino e le o se mea manaomia mo Nuu ese o ē ua talitonu ma vavaeeseina mo le suafa o Ieova. Ma le leai o se faaletonu, sa toe faamanatuina e le agaga paia o le Atua lenei mau filifilia i le mafaufau o Iakopo ma taʻitaʻiina foi o ia i le faatuina atu o manatu autu ua i ai ina ia aofia i le faaiʻuga o le Fono i Ierusalema. E faapenei la ona faitauina le iʻuga fono o le Fono:
“Auā ua lelei i le Agaga Paia ma i matou nei, ia le faaee atu se tasi avega ia te outou, na o nei mea e tatau; ia faamamao outou i mea e fasia mo tupua, ma le toto, ma mea titina, ma le faitaaga; afai tou te taumamao ma nei mea, e lelei ai outou. Ia outou manuia.” (Galuega 15:3-29; 21:25)
O lea la, o le filifiliga ua aumaia ai se faaiʻuga mo Kerisiano ina ia mautinoa ai se tofi faalelagi, e lē o le peritome i fafo i le tino, ae o le avea o se tasi ma “foafoaga fou.”
36. Ona o le faauuina o i latou, ua manaomia ai i le faapotopotoga o e ua fanaufouina e le agaga ona faatino o le ā le feau, ma e tusa ai ma lena o le ā e aʻoaʻoina ai i latou e Ieova?
36 I lena vaitaimi o le uluai senituri T.A. sa olioli Kerisiano ona o le iʻuga fono a le Fono i Ierusalema. Tatou te olioli foi i tatou lava i aso nei talu ai lena iʻuga fono faagaeeina. Ua tatou vaaia lava mai i le Tusi Paia o le faapotopotoga Kerisiano fanaufouina i la le agaga o se “foafoaga fou” ua faauuina i le agaga o Ieova, e pei lava o le Sui Sili o lena faapotopotoga, o Iesu Keriso. O lea ua manaomia nei e lena faapotopotoga le galuega ua faauuina ai i latou e fai, o lona uiga, ‘talaʻi le tala lelei i e loto maulalo.” Sa lei alo ese Iesu Keriso mai i lenei avega tauave ae na ia tuu le faaaʻoaʻo mo ona soo uma lava. (Isaia 61: 1-3) Ona o atalii faaleagaga i latou o le Atua e aʻoaʻoina i latou e Ieova pe se ā latou te taʻu atu o se “tala lelei” mai i a te ia. (Isaia 54:13) Mai i faataʻitaʻiga faamaoni ma upu a lona Alo o Iesu Keriso, ua aʻoaʻoina ai e Ieova le faapotopotoga Kerisiano o le tala o le faaolataga e talaʻi atu i soo se mea o le tala lelei o le malo faa-Mesia o le Atua.
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
