Mataupu 28

Feagai le Tasi ma le Tasi i le Alofa

1. (a) E faapefea ona avea oe ma se vaega o le faalapotpotoga a le Atua? (e) O le ā le poloaiga e tatau ona e usiusitai i ai?

A O tupu ae lou poto ma le talisapaia o Ieova le Atua ma ana fuafuaga, o le a e faanaunau e faatasi e le aunoa ma tagata o loo i ai lea faatuatua ma le faamoemoe. I le faia faapea, o le a avea ai oe ma vaega o le faalapotopotoga vaaia a le Atua, o se aiga Kerisano moni. “Ia alolofa atu i le au uso” o se poloaiga lea e tatau ona e usiusitai i ai.—1 Peteru 2:17; 5:8, 9.

2. (a) O le ā le poloaiga fou sa tuuina atu e Iesu i ona soo? (e) O le ā ua faaali manino mai e faaupuga “ia outou fealofani” ma “ua outou fealofani”? (i) O le ā le tāua o le mauaina o le alofa?

² Sa faamamafa e Iesu le tāua i ona soo ona alofa atu i le tasi i le tasi. Sa ia fetalai atu i a i latou: “O le poloaiga fou ou te tuu atu a i ia te outou, ia outou fealofani; . . . O le mea lea e iloa ai e tagata uma lava o oʻu soo outou, pe afai ua outou fealofani.” (Ioane 13:34, 35) Ona o faaupuga “ia outou fealofani” ma “ua outou fealofani” ua manino ai e ao i Kerisiano moni uma ona aofia i se faalapotopotoga e tasi. (Roma 12:5; Efeso 4:25) O le a iloaina lea faalapotopotoga i le alofa e faaalia e ona tagata i le tasi i le tasi. Afai e le alofa se tasi, ua le aoga la isi mea uma.—1 Korinito 13:1-3.

3. E faapefea ona faamamafa mai e le Tusi Paia le tāua o le alofa ma le manatu mo uso Kerisiano?

³ O lea la, sa masani ona faamanatu atu i uluai Kerisiano ni timaiga faapenei: “Ia fefaapalepaleaʻi i le fealofani o uso.” “Ia outou talia ai le tasi e le tasi.” “Ia outou auauna le tasi i le tasi.” “Ia outou feagaleleiai, ia femutimutivaleai lo outou alofa.” “Ia fefaapalepaleai, ma ia fefaamagaloai outou, pe afai ua agaleagaina se tasi e se tasi.” “Ia outou feapoapoai, ma ia fefaamafanafanaai.” “Ia outou nonofo fefilemuai.” “Ia . . . maua e outou o le alofa  naunau o le tasi i le tasi.”—Roma 12:10; Kalatia 5:13; Efeso 4:32; Kolose 3:13, 14; 1 Tesalonia 5:11, 13; 1 Peteru 4:8; 1 Ioane 3:23; 4:7, 11.

4. (a) O le ā ua faaalia ai e tatau i Kerisiano ona alofa atu i isi e ese mai le “tasi i le tasi”? (e) O ai e tatau ona alofa faapitoa i ai le Kerisiano?

⁴ E le faapea ai la o Kerisiano moni e ao ona alolofa na o ē o i le faalapotopotoga a le Atua. E ao ona latou alolofa foi i isi. Ua uunaia i latou e le Tusi Paia ia faateleina “lo outou alofa, o le tasi i le tasi, atoa ma tagata uma.” (1 Tesalonia 3:12; 5:15) Sa tusi le aposetolo o Paulo ia aumaia ai le vaaaiga saʻo: “Ia tatou agalelei, . . . i tagata uma lava, a e faasili i le aiga o le faatuatua.” (Kalatia 6:10) O lea, a o tatau i Kerisiano ona alolofa i tagata uma, e aofia ai o latou fili, ua ao ona faasili lo latou alofa i uso ma tuafafine faaleagaga.—Mataio 5:44.

5. O le ā ua faaalia ai o Kerisiano moni i le uluai vaitaimi ma i aso nei, sa matauina i lo latou fealofani?

⁵ Sa lauiloa uluai Kerisiano i lenei alofa o le tasi i le tasi. E tusa ai ma le tusi tala o senituri—lona lua o Tertullian, e fai tala a tagata i a i latou: ‘Tagai i le auala e alofa ai le tasi i le tasi, ma lo latou sauniuni e oti e sui ai le tasi.’ O lea alofa ua vaaia foi i Kerisiano moni i aso nei. Pe o le uiga ea ua augapiu Kerisiano moni ma faafitauli?

IUGA O LE LĒ LELEI ATOATOA

6. Ai se ā e feagasalaaʻi ia Kerisiano moni i nisi taimi?

⁶ I lau suesuega o le Tusi Paia ua e iloa ai ua lē lelei atoatoa i tatou ona o tatou uluai matua o Atamu ma Eva. (Roma 5:12) O lea ua mafuli ai i tatou e fai le mea sese. Fai mai le Tusi Paia, “o mea e tele e sese ai i tatou uma.” (Iakopo 3:2; Roma 3:23) E ao ona e iloa o tagata o le faalapotopotoga a le Atua e lē lelei atoatoa foi i latou, ma latou te faia ai ni mea sese. E mafai ona iu ai i lea i faalavelave ma faigata e oo lava i Kerisiano moni.

7. (a) Ai se ā na manaomia ai ona taʻu atu i a Evotia ma Sunetui ina “ia tasi lo la manatu?” (e) O le ā ua faaalia ai, i le tulaga autu o nei fafine o ni Kerisiano lelei?

⁷ Sei manatu i le tulaga o fafine e toalua o Evotia ma Sunetui i le uluai faapotopotoga i Filipi. Sa tusi le aposetolo o Paulo: “Ou te aioi atu ia Evotia ou te aioi atu ia Sunetui, ia tasi lo la manatu, i le Alii.” Ai se ā na faamalosi atu ai Paulo i nei fafine “ia tasi lo la manatu”? E manino lava, sa i ai se faafitauli i lo  la va. E le o taʻua e le Tusi Paia pe o le ā. Atonu sa la felotoai. Peitai, o ni fafine lelei i se uiga faavae. Sa avea o ni Kerisiano, i le tele o tausaga a o lei faatasi ma Paulo i le galuega talaʻi. O lea, sa ia tusi atu i le faapotopotoga: “Ia e fesoasoani ia te i laua, o e na finau faatasi ma aʻu i le tala lelei.”—Filipi 4:1-3.

8. (a) O le ā le faafitauli na tupu ae i le va o Paulo ma Panapa? (e) Afai na e i ai ma vaaia lenei faafitauli, atonu o le ā sau faaiuga?

⁸ I se tasi taimi sa tupu ai foi se faafitauli i le aposetolo o Paulo ma lana uo femalagaai o Panapa. Ina ua toeitiiti faimalaga i laua i le la malaga lona lua faamisionare, sa manao Panapa e ave ia Mareko. Peitai, sa lei manao Paulo ia o ma Mareko talu ai na tuua i laua e Mareko ma foi i lona aiga i le taimi o la uluai malaga faamisionare. (Galuega 13:13) Ua faapea mai le Tusi Paia: “Ona tiga tele lea o laua loto, ua teʻa eseese ai i laua.” (Galuega 15:37-40) Pe e mafai ona manatunatu i lena mea! Afai sa e i ai i ina ma Panapa e le o se vaega o le faalapotopotoga a le Atua ona o le auala na la amio ai?

9. (a) O le ā se agasala na faia e Peteru, ma o le ā na faapogaia ai o ia gaoioi i lenei ala? (e) O le ā sa faia e Paulo ina ua iloa le mea sa tupu?

⁹ I se isi mea na tupu, sa sese ai foi Peteru. Sa taofia lona faatasi atu vavalalata ma Kerisiano mai Nuu ese ona o le fefe neʻi teʻi ua le fiafia atu nisi Kerisiano Iutaia o ē sa sese la latou vaai faatauvaa i o latou uso Nuu ese. (Kalatia 2:11-14) Ina ua vaaia e le aposetolo o Paulo le mea sa faia e Peteru, sa ia aʻoaʻia le amio le tatau a Peteru i luma o i latou na faatasia ai. E faapei sou lagona pe ana o oe o Peteru?—Eperu 12:11.

 FOIA O FAAFITAULI E ALA I LE ALOFA

10. (a) Sa faapefea ona tali atu Peteru ina ua faasaʻoina o ia? (e) O le a e mafai ona tatou aʻoaʻoina mia i e faaaʻoaʻoga a Peteru?

¹⁰ Sa ono mafai ona ita Peteru i a Paulo. Sa ono mafai ona tali atu o ia i le auala na faasaʻoina ai o ia e Paulo i luma o isi. Ae sa lei faia e ia. (Failauga 7:9) Sa loto maulalo Peteru. Sa talia e ia le faasaʻoga, ma na te lei faaitiitia ai lona alofa mo Paulo. (1 Peteru 3:8, 9) Matau pe na faapefea ona faasino e Peteru i a Paulo i lana tusi faamalosiau i uso Kerisiano: “Manatu o le onosai o lo tatou Alii o le olataga lea; faapei ona tusi atu ia te outou e Paulo lo tatou uso pele, e tusa ma le poto ua foaiina atu ia te ia.” (2 Peteru 3:15) Ioe, na faataga e Peteru le alofa e ufiufia ai faafitauli e pei o lenei mea na tupu ona o lana lava amioga sese.—Faataoto 10:12.

11. (a) E ui lava i le pasae ae o le la ita, sa faapefea e Paulo ma Panapa ona la faaalia o i laua o ni Kerisiano moni? (e) E faapefea ona aoga mo i tatou lo la faataʻitaʻiga?

¹¹ A e faapefea le faafitauli i le va o Paulo ma Panapa? Sa foia foi i le alofa. Auā, ina ua tusi Paulo i le faapotopotoga i Korinito, sa ia tautala faatatau i a Panapa o se uo mamae i le galuega. (1 Korinito 9:5, 6) Ma e ui ina sa i a Paulo ni mafuaaga lelei e masalosalo ai i le aogā o Mareko o se aumea mo le malaga, ae mulimuli ane sa taumatuaina lenei taulealea ma sa mafai ona viia o ia e Paulo ina ua tusi i a Timoteo: “Ia oulua o mai ma Mareko; auā e aoga ia ia te au i le galuega.” (2 Timoteo 4:11) E aoga lenei faaaʻoaʻoga i a i tatou i le faaleleia o feeseeseaiga.

12. (a) Ai se ā e mafai ai ona tatou mateina sa foia e Evotia ma Sunetui lo la eseesega? (e) E tusa ai ma le Kalatia 5:13-15, ai se ā e tāua ai mo Kerisiano le galueina ia faaleleia o latou feeseesega i le alofa?

¹² A e faapefea Evotia ma Sunetui? Pe a faaleleia ea le la feeseeseaiga i le alofa, po o le ā lava le sese na faia i le tasi? E le o taʻua mai e le Tusi Paia po o le ā na oo mulimuli ane ai i i ai laua. Ae peitai, o i laua o ni fafine lelei o ē na faigaluega faamaoni ma Paulo i lana faiva Kerisiano, e mafai la ona tatou mateina sa laua talia fautuaga na tuuina atu ma loto maulalo. Ina ua maua le tusi Paulo, e mafai ona tatou vaai faalemafaufau i ai i le alu atu o le tasi i le tasi ma faaleleia lo la faafitauli i se agaga o le alofa.—Kalatia 5:13-15.

13. O le ā le faaaʻoaʻoga i le faaalia o le alofa ua faataatia e Ieova le Atua?

 ¹³ Atonu foi ua faigata ona lua fegalegaleai ma se tasi, po o isi foi o le faapotopotoga. E ui ina umi se taimi mo i latou e atina ae ai uiga moni o se Kerisiano, ae ia manatu mai: Pe e faatalitali ea Ieova le Atua seia tuua e tagata o latou ala leaga uma, ona alofa lea i a i latou? E leai; fai mai le Tusi Paia: “A ua faaalitino mai e le Atua lona lava alofa ia te i tatou, ina ua maliu Keriso ma sui o tatou, a o tatou agasala pea.” (Roma 5:8) E ao ona tatou mulimuli i lena faaaʻoaoʻga a le Atua ma alofa i ē e faia mea leaga ma mea valea.—Efeso 5:1, 2; 1 Ioane 4:9-11; Salamo 103:10.

14. O le ā le fautuaga na tuuina atu e Iesu ia aua le faitio i isi?

¹⁴ Ona o i tatou uma e lē lelei atoatoa, sa aʻoaʻo e Iesu e lē tatau ona faitio i isi. E moni o isi e i ai ni masei, ae e faapea foi i tatou. “Se a le mea e te vaai atu ai i si fasi laau i le mata o lou uso, a e te le iloa e oe le utupoto i lou lava mata?” O le fesili lea a Iesu. (Mataio 7:1-5) O manatua pea o ia fautuaga poto, o le a aoga ina ia lelei lo tatou faiā ma uso ma tuafafine.

15. (a) Ai se ā e tāua ai lo tatou faamagaloina o isi e ui lava ina ua i ai taotu se mafuaaga e faitio ai i a i latou? (e) I lana faataʻitaʻiga i le Mataio mataupu e 18, sa faapefea ona aʻoaʻoina e Iesu le manaomia o le fefaamagaloai?

¹⁵ E manaomia ona tatou faapalepale ma loto faamagalo. Atonu e i a te oe se pogai tatau e faitio ai i se uso po o se tuafafine. Ae  ua fai mai le Tusi Paia: “Ia fefaapalepaleai, ma ia fefaamagaloai outou, pe afai ua agaleagaina se tasi e se tasi.” Ae ai se ā e ao ona e faamagalo i isi ae o loo i a te oe se pogai moni e faitio ai i a i latou? Auā “e faapei ona faamagalo mai [Ieova] ia te outou,” o le tali lea a le Tusi Paia. (Kolose 3:13) Afai e fia maua e i tatou lana faamagaloga, na fetalai Iesu, e tatau foi ona tatou faamagalo i isi. (Mataio 6:9-12, 14, 15) O Ieova e pei o le tasi tupu i le faataoto a Iesu, ua faaafe ma afe ona faamagalo i a i tatou, pe e le tatau ea ona tatou faamagalo i o tatou uso? —Mataio 18:21-35; Faataoto 19:11.

16. (a) E tusa ai ma le 1 Ioane 4:20, 21, e faapefea ona fesootai le alofa i le Atua ma le alofa i uso Kerisiano? (e) O le ā le gaoioiga e manaomia pe afai e i ai se mea e le malie ai lou uso i a te oe?

¹⁶ E le mafai ona tatou faia le upu moni ma tatou feagai ma o tatou uso ma tuafafine i se ala lē alofa, ma le lē fefaamagaloai. (1 Ioane 4:20, 21; 3:14-16) O lea, afai e i ai ni ou faafitauli ma se uso Kerisiano, aua le taofia lou talanoa atu i a te ia. Aua e te faalogologo tiga, ae ia teuteu le mataupu i le agaga o le alofa. Afai ua e faatiga i lou uso, ia nofo sauni e faatoese ma ia talosaga mo le faamagaloga.—Mataio 5:23, 24.

17. O le ā le ala saʻo e uia pe afai ua sese se tasi i a te oe?

¹⁷ A e faapefea pe a faatiga se tasi i a te oe pe ua sese foi o ia i a te oe? Ua fai mai le Tusi Paia: “Aua neʻi e faapea ane, E pei ona faia e le tagata ia te au, e faapea lava ona ou faia ia te ia.” (Faataoto 24:29; Roma 12:17, 18) Sa fautua mai Iesu Keriso: “Ai se na te po mai i lou alafau taumatau, ia e liliu atu ia te ia i le isi.” (Mataio 5:39) O se po ua le fuafua ia  faamanua i le tino, ae ina ia faaita ai. Sa aʻoaʻo Iesu ona soo ia alo ese i le faatupu o se misa po o se finauga. Na i lo le “taui atu le leaga i le leaga, po o le agatele mai i le agatele atu,” e ao ona e “saili i le filemu ma tausisi i ai.”—1 Peteru 3:9, 11; Roma 12:14.

18. O le ā e ao ona tatou aʻoaʻoina mai i le faaaʻoaʻoga a le Atua o le alofa atu i tagata uma?

¹⁸ Manatua e ao ona tatou “alolofa atu i le au uso.” (1 Peteru 2:17) Ua faataatia e Ieova le Atua le faaaʻoaʻoga. E le faailoga tagata e ia. E tutusa uma i lana silafaga. (Galuega 10:34, 35; 17:26) O ē o le a puipuia i le oo mai o le “puapuaga tele” e mai “atu nuu uma, ma aiga, ma nuu, ma gagana eseese.” (Faaaliga 7:9, 14-17) O lea, i le faaaʻoaʻo i le Atua, e le tatau ona faaitiitia lo tatou alofa mo isi ona e mai se isi ituaiga, atunuu po o se tulaga, po o le ese foi o le lanu o lona paʻu.

19. (a) E faapefea ona ao ona tatou feagai ai ma uso Kerisiano? (e) O le ā le faaeaga sili e mafai ona avea ma i tatou?

¹⁹ Ia faamasani i ē uma o i le faapotopotoga Kerisiano, ma o le a e alofa ai ma talisapaia i latou. Ia feagai ma e matutua, e pei ni tamā ma tinā, o ē talavou ia pei o ni uso ma tuafafine. (1 Timoteo 5:1, 2) O se faaeaga moni le avea o se vaega o le faalapotopotoga vaaia a le Atua e pei o se aiga, o ona tagata ua fegalegaleai i le alofa. Maeu le lelei o le ola e faavavau i parataiso i le lalolagi ma se aiga e tumu i le alofa!—1 Korinito 13:4-8.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 233]

O le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai le mea na aafia ai Evotia ma Sunetui?

[Ata i le itulau 235]

Pe sa avea le finauga i le va o Paulo ma Panapa ma mea e faapea ai ua lē o i laua o ni ē o le faalapotopotoga a le Atua?

[Ata i le itulau 236]

O Kerisiano moni e faataga le alofa e ufiufi ai pogai mo faitioga

[Ata i le itulau 237]

I totonu o le faalapotopotoga a le Atua, ua uunaia Kerisiano e le alofa ia tutusa tagata uma e femiomioai faatasi