Mataupu 7

Le Pogai Ua Tatou I Inei Ai

1. O le ā le faaiuga ua faia e tagata mafaufau?

UA LOA ona taumatea e tagata le uiga o le olaga i le lalolagi. Ua latou tagai i le lagi ua faatumulia i fetu. Ua latou faamalo mo se la goto felanulanuai ma le matagofie o atumauga. O tagata mafaufau ua latou manatu e ao ona i ai se fuafuaga sili mo na mea uma. Ae peitai ua masani ona latou taumate po o fea e ofi ai i latou.—Salamo 8:3, 4.

2. O ā fesili ua fesiligia e tagata?

² Ua fesili le toatele: Pe ua tau ina tatou ola mo sina taimi puupuu, maua mea i le olaga, ona oti lea? O fea o tatou agai atu i ai? Pe e tele naua ni isi mea e ese mai i lo le faagasologa puupuu,  o le fanau mai, soifua ma oti? (Iopu 14:1, 2) O le fesoasoani i a i tatou ia malamalama, o le tali lea i lenei fesili: Na faapefea ona tatou oo mai i inei?

EVOLUSIONE PO O LE FOAFOAGA?

3. O le ā le aʻoaʻoga a le evolusione?

³ I isi o nofoaga ua masani ona aʻoaʻoina, o mea uma tatou te vaaia ua teʻi lava ua tutupu i latou, na ala ona i ai ina ua tupu faafuasei po o na o se avanoa. Ua faapea se faamatalaga, sa tupu aʻe le ola mai i mea faatauvaa mo le faitau miliona o tausaga ma seia mulimuli ane ai oo ina maua ai le tagata. E tele vaega o le lalolagi o aʻoaʻoina le evolusione o se mea moni. Ae pe e moni ea na tatou tupuga mai i se manu e pei o se manuki na ola i le faitau miliona o tausaga ua mavae? Pe na teʻi lava ua faafuasei ona i ai lenei vateatea aoao?

4. Ai se ā e mafai ai ona tatou talitonu “na faia e le Atua le lagi, ma le lalolagi”?

⁴ Ua fai mai le Tusi Paia: “Na faia e le Atua le lagi ma le lalolagi i le amataga.” (Kenese 1:1) Ma ua ioe mea moni faasaenisi sa i ai se amataga o le lagi, ma le faitau piliona o fetu, e faapena foi lo tatou lalolagi. Na foafoaina ia mea. O gasologa o fetu ma paneta ua mausali e oo i tausaga o mamao i luma e mafai ona fuafua ma le saʻo atoatoa o latou tulaga. Ua gaoioi fetu ma paneta  e tusa ma tulafono ma mataupu silisili faamafematika. Sa faapea maise polofesa faamafematika i le Iunivesite o Cambridge, o P. Dirac, i le mekasini Scientific American e faapea: “Atonu e mafai e se tasi ona faamatala le tulaga i le faapea atu, o le Atua o sē e maualuga tele lana faasologa faamafematika, ma e faaaoga e Ia mafematika e pito sili i le fausiaina o le vateatea.”

5. E faapefea e o tatou tino faaletino ona faaalia sa foafoaina i tatou na i lo ni o faiga faaevolusione?

⁵ Ua fai mai le Tusi Paia: “Ia outou iloa o Ieova o ia lava le Atua; o ia na faia i tatou, ua fai i tatou moni.” (Salamo 100:3) Ua faalai e o tatou tino faaletagata ia fausaga ofoofogia na uunaia ai se tasi o tusitala o le Tusi Paia e faapea atu i le Atua: “Ou te vivii atu ia te oe, auā na faia aʻu e ala ai ona mataʻutia ma ofo tele ai; . . . E lei lilo loʻu tino ia te oe, ian ua faia aʻu i le mea lili, . . . Na silasila mai ou fofoga i oʻu tino uma ina o afuafua; ua tusia foi uma lava i lau tusi.” (Salamo 139:14-16) E ofoofogia le tupu aʻe o se pepe i totonu o lona tinā. Fai mai le mekasini Newsweek i lenei mea: “E mautinoa lava, o se vavega.” Ua toe faapea mai: “E leai lava se faiga poto e mafai ona taʻu mai le taimi tonu o le afuafuaina. E le mafai e se saeinitisi ona taʻuina mai po o ā malosi ofoofogia o le a na pulea le fausia aʻe o totoga ma le anoano o galuega tau i neura o se pepe e lei fanau mai.”

6. Ai se ā ua alaga tatau ai ona talitonu i le foafoaga na i lo le evolusione?

⁶ Sei mafaufau i le vateatea, ma o tatou tino ma ona fausaga ofoofogia. O le mafaufau tatau e taʻuina mai ai o nei mea e lei teʻiteʻi tutupu aʻe i latou lava. E tatau ona i ai Se na Foafoaina. Sei manatunatu i isi mea o vaaia o siomia ai i tatou. Fesili ifo oe i a te oe: Pe o laʻu laulau tusitusi, moli, moega, nofoa, laulau, puipui po o le fale foi ia na teʻi lava ua i ai? Pe na latou manaomia se na te faia? O le mea moni e tatau ona faia e se tagata atamai! O le ā la se faavae e faapea mai ai o la tatou vateatea lavelave ma i tatou sa lē manaomia se na te faia? Ma afai na tuua i tatou e le Atua i inei, e mautinoa la e i ai se mafuaaga.

7. (a) Sa faaalia faapefea e Iesu sa ia talitonu i le foafoaga? (e) O ā ni isi o faamaoniga atili o i ai faapea o Atamu sa o se tagata moni?

⁷ Sa tulei Iesu Keriso e uiga i le uluai tamaloa ma le fafine. “O le na faia tagata i le amataga, na ia faia i laua o le tane ma  le fafine, na ia fetalai ane foi, O le mea lea e tuua ai e le tane o lona tamā ma lona tinā, a e faatasi ma lana avā; ona avea lea o i laua o le tino e tasi.” (Mataio 19:4, 5) Na sii mai e Iesu le Kenese 1:27 ma le 2:24 e uiga i le faia o Atamu ma Eva. Sa ia faasino la i lenei tala a le Tusi Paia o se mea moni. (Ioane 17:17) Ua taʻua foi e le Tusi Paia o Enoka “o le toafitu lea talu mai ia Atamu.” (Iuta 14) Afai sa lē o se tagata moni Atamu, semanū la e lē faailoa patino mai o ia faapea e le Tusi Paia.—Luka 3:37, 38.

8. O le ā le vaaiga i le amataga o le tagata e lē o aʻoaʻoina e le Tusi Paia?

⁸ Ua faapea mai isi ua faaaoga ele Atua le faiga faaevolusione e faia ai le tagata. Ua latou fai mai, sa faataga ele Atua le tagata e tupu aʻe mai le isi ituaiga i le isi ituaiga o mea ola, ma ina ua oo i se tulaga faapitoa sa Ia tuu atu loa le solu (agaga) i totonu o ia. Ae ua lē o i le Tusi Paia lenei manatu. Na i lo lea, ua fai mai le Tusi Paia sa faia laau ma manu “e taitasi ma lona uiga.” (Kenese 1:11, 21, 24) Ua faaalia e mea moni, i le gasologa o taimi e lē mafai e le tasi ituaiga o laau po o manu ona avea ma se isi ituaiga. E tele faamaoniga e iloa ai e lē o i tatou o ni fua o le faaevolusione o i le tusi Life—How Did It Get Here? By Evolution or by Creation?

E FAAPEFEA ONA FAIA E LE ATUA LE TAGATA

9. (a) Ua faapefea ona faamatala mai e le Tusi Paia le foafoaina o le tagata? (e) O le ā na tupu ina ua mānava atu e le Atua le “mānava ola” i pogaiisu o le tagata?

⁹ Na faia e le Atua le tagata i le efuefu e ola i le lalolagi, e pei ona taʻua e le Tusi Paia: “Ona faia lea e Ieova le Atua o le tagata i le efuefu o le eleele, ma ua mānava i ona pogaiisu o le mānava ola; ona avea ai lea o le tagata ma tagata [solu, NW] ola.” (Kenese 2:7) Ua tatou iloa ai o le tagata o se foafoaga tuusaʻo a le Atua. I se gaoioiga faapitoa o le foafoaga, sa faia ai e le Atua le tagata atoa. Ina ua mānava e le Atua le “mānava ola” i pogaiisu o le tagata, sa faatumu i le ea ona māmā. A e i ia se mea sili i lena sa taunuu. Sa foai atu e le Atua le ola i le tino o le tagata. O lea malosi o le ola ua faaolaolaina e le mānava.

10. O le ā le solu faaletagata, ma pe sa faapefea ona foafoaina?

¹⁰ E ui i lea, matau, e lē o faapea mai le Tusi Paia sa avatu e le Atua i le tagata se solu. Na i lo lea, ina ua uma ona faamānava e le Atua le tagata “ona avea ai lea o le tagata ma [solu] ola.” O lea o le tagata o le solu, e pei o se tagata ua avea ma fomaʻi,  o ia lava o le fomaʻi. (1 Korinito 15:45) O le “efuefu o le eleele,” na fausia ia le tino faaletino ua lē o le solu. E lē o fai mai foi le Tusi Paia, o le “mānava ola” o le solu lea. Na i lo lea, ua faaali mai e le Tusi Paia o le tuuina faatasi o nei mea e lua ua iu ina ‘avea ai le tagata ma solu ola.’

11. O ā mea moni faale-Tusi Paia e uiga i le solu faaletagata e faaalia ai e lē mafai ona avea o se mea faaata lafoia e mafai ona ola ese mai le tagata?

¹¹ Ona o le solu faaletagata o le tagata lava ia, o lea ua lē mafai ona avea ai o se mea faaata lafoia o ola i totonu o le tino pe e mafai foi ona tuua le tino. Ua aʻoaʻo mai e le Tusi Paia o lou solu, o oe lava ia. Mo se faaaʻoaʻoga, ua tautala faapea le Tusi Paia ua manao le solu e fia ai i mea e ʻai faaletino: “E famaoni lou loto [solu] e ʻai manu.” (Teuteronome 12:20) Ua fai mai foi ua fegasoloai toto i ala toto o le solu, auā ua tautala e uiga i “le toto o le ola [o solu] o e matitiva e le sala.”—Ieremia 2:34.

LE POGAI NA TUU AI E LE ATUA LE TAGATA I INEI

12. O le ā le fuafuaga a le Atua mo tagata i le lalolagi?

¹² Sa lē o le fuafuaga a le Atua mo Atamu ma Eva ia feoti pe a mavae sina vaitaimi ma feola i se isi nofoaga. Sa tatau ona la nonofo i inei e tausia le lalolagi ma mea ola uma lava ua i ai. E pei ona taʻua e le Tusi Paia: “Ua faamanuia foʻi le Atua ia te i laua, ma ua fetalai atu le Atua ia te i laua, Ia fanafanau ia, ma ia uluola, ma ia tumu ai le lalolagi, ia faatoilalo i ai, ma ia pule i iʻa o le sami, ma manu felelei, atoa ma mea ola uma e fetolofi i le eleele.” (Kenese 1:28; 2:15) Sa ono mafai e Atamu ma Eva, e faapena foi ma fanau uma la te mauaina, ona fiafia e faavavau i le lalolagi, i le faia o mea e finagalo ai le Atua.

13. (a) E mafai faapefea ona tatou fiafia? (e) O le ā o le a na aumaia le uiga moni i o tatou olaga?

¹³ Matau, “ua faamanuia foi e le Atua ia te i laua.” Sa naunau o ia i lana fanau i le lalolagi. Ona o se Tamā alofa, sa ia avatu ai faatonuga mo lo la lelei. Sa ono mafai on a la maua le fiafia i le usiusitai i ai. Sa iloa e Iesu, ma tulei mai: “E sili le manuia o e faalogo i le afioga a le Atua, ma tausi i ai.” (Luka 11:28) Sa tausi e Iesu le afioga a le Atua. Fai mai a ia: “Ou te faia pea lava o mea e lelei ia te ia.” (Ioane 8:29) O le ki autu lenei o lo tatou i ai i inei. Ia fiafia i le ola e talafeagai ma le finagalo o  le Atua. E aumaia se uiga moni i o tatou olaga i le taimi nei ia auauna i a Ieova. I le faia o lea, ua tuu ai i tatou e laina i le ola e faavavau i Parataiso i le lalolagi.—Salamo 37:11, 29.

LE POGAI UA TATOU LA MATUTUA AI MA FEOTI

14. E ala i le lē usiusitai i le poloaiga a le Atua, o le ā sa faia e Atamu ma Eva?

¹⁴ Peitai o le taimi nei o loo tatou ola matutua uma ma feoti. Ai se ā? Talu ai ona o le fouvale o Atamu ma Eva. Sa tuu atu e Ieova i ai i laua se tofotofoga e faaalia ai le manaomia ona la usiusitai atu i le Atua. Sa ia tulei atu i a Atamu: “O laau uma o le faatoaga e te ʻai ai. Ao le laau e iloa ai le lelei ma le leaga, aua e te ʻai ai; auā o le aso e te ʻai ai e te oti ai lava.” (Kenese 2:16, 17) E ala i le ʻaia o lenei laau, sa fuli ai tua o Atamu ma Eva i lo laua Tamā faalelagi ma tetee i lana taʻitaʻiga. Sa laua lē usiusitai ma ave le mea sa lē o se la mea. Sa ono mafai ona la ola fiafia i se parataiso e faavavau e aunoa ma se mativa po o le puapuaga, ae peitai ua la aumaia nei i o laua lava luga le faasalaga o le agasala. O lenei faasalaga o le lē lelei atoatoa ma le oti.—Roma 6:23.

15. Sa faapefea ona tatou maua a tatou agasala mai i a Atamu?

¹⁵ Pe na faapefea ona tatou maua mai le agasala i a Atamu? Ina ua lē lelei atoatoa o Atamu, sa ia faasolo i lana fanau lea lē lelei atoatoa ma le oti. (Iopu 14:4; Roma 5:12) Ina ia e malamalama i le tulaga, manatu i le mea e tupu pe a tao e se faifalaoa falaoa i se apa e omo. O le a vaaia se faailoga i falaoa uma e tao i lea apa. Sa avea Atamu e pei o lea apa, ae ua pei i tatou o le falaoa. Sa lē lelei atoatoa o ia ina ua ia solia le tulafono a le Atua. Sa foliga mai ua ona mauaina se omo po o se faailoga leaga. O lea ina ua fai sana fanau, na mauaina uma e i latou lenei lava faailoga o le agasala po o le lē lelei atoatoa.

16, 17. E faapefea i se tasi o vavega ona faaalia na oo mai le maʻi i le aiga faaletagata talu le agasala?

¹⁶ Ua tatou mamaʻi ma ola matutua ona o le agasala ua tatou maua i a Atamu. Sa faaalia lea e se tasi o vavega sa faia e Iesu. A o aʻoaʻo atu Iesu i le fale sa nofo ai, sa faapotopoto atu se motu o tagata e toatele ma ua le toe masao atu i ai se tasi. Ina ua aumaia e ni tamaloloa se toafa se tamaloa maʻi supa i se  moega, sa latou iloa ua lē mafai ona ulufale i totonu. Ona latou o atu ai lea i le taualuga o le fale, faapu, ma tuutuu ifo le moega o loo i ai le tagata supa i tafatafa tonu lava o Iesu.

¹⁷ Ina ua iloa e Iesu lo latou faatuatua, ona tulei lea i le supa: “Ua faamagaloina au agasala.” Ae, o isi sa lē manatu e mafai e Iesu ona faamagalo agasala. Ona tulei lea o Iesu: “Ina ia outou iloa o i ai i le Atalii o le tagata i le lalolagi le pule e faamagalo ai agasala, (ua fetalai ane ia i le supa,) Ou te fai atu ia te oe, Ina tulai ia, ina ave lou moega, ma e savali ane i luma o i latou uma.”—Mareko 2:1-12.

18. O le ā le ituaiga o lumanai e mafai e auauna a le Atua ona vaai atu i ai?

¹⁸ Sei mafaufau i le mea e ono uiga i ai lenei mana o Iesu mo i tatou! I lalo o le pulega a le malo a le Atua, o le a mafai e Keriso ona faamagalo agasala a tagata uma o ē alolofa ma auauna i le Atua. O maʻi uma ma tiga ma faamaʻi o le a aveesea. E leai lava se tasi o le a ola matua ma oti! Maeu se faamoemoe ofoofogia i le lumanai! Ioe, ua i ai moni ni mea se tele tatou te mafai ona faatalitalia na i lo le fanau mai, ola i se taimi puupuu ma iʻu ai i le oti. I le aʻoaʻo pea e uiga i le Atua ma auauna i a te ia, o le a mafai ona tatou ola e faavavau i Parataiso i le lalolagi.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 69]

E toatele ua lē mautonu i le uiga o le olaga

[Ata i le itulau 70]

Pe na teʻi lava ua i ai nei mea, pe sa faia?

[Ata i le itulau 75]

O le tala i le Tusi Paia o le faamaloloina e Iesu o le supa ua faaalia ai ua mamaʻi tagata ona o le agasala a Atamu