Mataupu 17

Le Toe Afio Mai o Keriso—E Faapefea Ona Vaaia?

1. (a) O le ā le folafolaga na faia e Keriso? (e) O le ā le manaoga o i ai mo le toe afio mai o Keriso?

“OU TE TOE SAU.” (Ioane 14:3) Sa faia e Iesu Keriso lenei folafolaga i ona aposetolo i le po a o lei maliu o ia. Atonu o le a e ioe ua tele se manaoga i le taimi nei mo le filemu, le soifua maloloina lelei ma le ola o le a aumaia i le toe afio mai o Keriso i le mana o le Malo mo le fanau a tagata. Ae faapefea ona toe afio mai Keriso? O ai e vaaia o ia, ma i le ā le auala?

2. (a) Pe a toe afio mai o ia, o fea e ave i ai e Keriso ona soo faauuina, e aofia ai ona aposetolo, e ola ai? (e) O le ā le ituaiga o tino o le a mauaina i ina?

² I lona toe afio mai, e lē afio mai Keriso e ola i le lalolagi. I lo lea, o i latou o ē o le a pule o ni tupu ma ia o le a ave aʻe e ola ma ia i le lagi. Sa tulei Iesu i ona aposetolo: “Ou te toe sau, ou te talia foi outou ia faatasi ma aʻu; ina ia i ai outou i le mea ou te i ai aʻu.” (Ioane 14:3) O lea, a toe afio mai Keriso, o ē o le a aveina i le lagi o le a avea ma peresona agaga, ma o le a vaai ia Keriso i lona tino faaleagaga mamalu. (1 Korinito 15:44) Pe e vaaia e le lautele o le fanau a tagata, o ē e lē o aʻe i le lagi, Keriso pe a toe afio mai?

LE POGAI E LĒ MAFAI AI ONA TOE AFIO MAI O IA O SE TAGATA

3. O ā faamaoniga o i le Tusi Paia e faaalia ai e le toe vaaia e tagata Keriso?

³ O le po lava lea e tasi sa toe fetalai ai Iesu i ona aposetolo: “E toe itiiti ona le vaai mai lea o le lalolagi ia te au.” (Ioane 14:19) O le “lalolagi” e faasino i le fanau a tagata. O lea, ua taʻutino atu e Iesu i  inei o le a lē toe vaaia o ia e tagata o i le lalolagi pe a mavae lona afio aʻe i le lagi. Sa tusi mai faapea le aposetolo o Paulo: “E ui lava ina iloa e i matou o Keriso i la le tino, a o lenei, matou te le toe iloa.”—2 Korinito 5:16)

4. O le ā ua faaalia ai e toe afio mai Keriso o se peresona agaga lē vaaia e sili le malosi?

⁴ E ui i lea e toatele tagata ua talitonu o le a toe afio mai Keriso i se tino faaletagata e pei o le a na fasiotia ai, ma o i latou uma o e ola i le lalolagi o le a vaai i a te ia. Peitai, ua faapea mai le Tusi Paia, e toe afio mai Keriso i le mamalu ma le au agelu uma lava ma e nofo o ia “i lona nofoālii mamalu.” (Mataio 25:31) Afai o le a afio mai Iesu ma nofo o se tagata i se nofoālii i le lalolagi, o le a maulalo la lona tulaga na i lo agelu. Ae peitai e afio mai o ia o lē sili le malosi ma le mamalu i lo ia atalii agaga uma o le Atua, ma o lea e lē vaaia ai e pei foi ona lē vaaia ai i latou.—Filipi 2:8-11.

5. Ai se ā e lē mafai ai ona toe afio mai Keriso i se tino faaletagata?

⁵ E sili atu i le 1,900 tausaga ua mavae, sa manaomia ai e Iesu ona faamaulalo teisi o ia e ia lava ma avea o se tagata. Sa manaomia ina ia foai lona ola lelei atoatoa faaletagata o se togiola mo i tatou. Sa faamatalaina faapea e Iesu: “O le areto foi ou te avatua o loʻu tino lea, ou te avatua mo ola o le lalolagi.” (Ioane 6:51) O lea na foaiina atu e Iesu lona tino aano e fai ma taulaga mo le fanau a tagata. Mo le ā le umi e aoga ai le taulaga? Ua tali mai Peteru: “Ua faapaiaina ai i tatou i le taulaga o le tino o Iesu Keriso na fai faatasi mo taimi uma.” (Eperu 10:10, NW) I le foai atu o lona tino mo ola o le lalolagi, e lē mafai ai ona toe faafoisia mai e Keriso lona tino ma toe avea ma tagata. O le pogai lea, e lē mafai ai ona toe avea o se tino tagata lona toe afio mai, auā ua faataulagaina lona tino faatasi mo taimi uma.

E LĒ AVEA LE TINO FAALETINO I LE LAGI

6. Ai se ā ua talitonu ai le toatele o tagata na aveina e Keriso lona tino faaletino i le lagi?

⁶ E ui i lea, e toatele tagata ua talitonu na ave e Iesu lona tino faaletino i le lagi. Ua latou faasino i le mea moni ina ua toe faatuina Iesu, sa leai lona tino faaletino i le tuugamau. (Mareko 16:5-7) E lē gata i lea, ina ua mavae lona maliu, sa faaali atu Iesu i ona soo i se tino faaletino ina ia faamaonia ua toe soifua o ia. Sa oo foi  ina ia tuu atu i le aposetolo o Toma e tuu lona lima i le pu i lona itu ina ia talitonu Toma ua toe tu moni mai o Ia. (Ioane 20:24-27) Pe ua lē faamaonia ea i lenei mea sa toe faatuina Keriso i le ola i le tino lava lea na fasiotia ai?

7. O le ā ua faamaonia ai sa afio atu Keriso i le lagi o se peresona agaga?

⁷ E leai. Ua manino le Tusi Paia pe a faapea mai: “Auā o Keriso foi na tigaina o ia faatasi mo agasala, . . . na fasiotia o ia i le tino, a ua faaolaina mai i le Agaga.” (1 Peteru 3:18) O tagata e tino aano-ma-toto e le mafai ona ola i le lagi. Ua fai mai le Tusi Paia i le toe tu i le olaga faalelagi: “E luluina le tino faaletino, e toe faatuina mai o le tino faaleagaga, . . . e le mafaia ona avea o le malo o le Atua ma tofi o i latou ua i ai tino aano ma toto.” (1 Korinito 15:44-50) Ua na o peresona agaga ma tino agaga e ola i le lagi.

8. O le ā na tupu i le tino faaletagata o Keriso?

⁸ O le ā la sa tupu i le tino faaletino o Iesu? Pe na lei maua e ona soo lona tuugamau ua gaogao? Ioe, auā na aveesea e le Atua le tino o Iesu. Ai se ā? Sa faataunuuina ai le mea na tusia i le Tusi Paia. (Salamo 16:10; Galuega 2:31) Sa tagai i ai Ieova ua alaga tatau ona aveesea le tino o Iesu, e pei foi ona ia faia muamua i le tino o Mose. (Teuteronome 34:5, 6) E le gata i lea ana fai na tuu ai pea le tino i le tuugamau, o le a le mafai ona malamalama soo o Iesu ua toe faatuina mai o ia nai le oti, auā i lena taimi sa lei atoatoa lo latou malamalama i mea faaleagaga.

9. Sa faapefea e Toma ona mafai ona tuu atu lona lima i le manuʻa i le tino faaliutinoina o Iesu ua toe faatuina?

⁹ Ona sa mafai e Toma ona tuu lona lima i le pu o le tino o Iesu, pe ua le faaalia ai ea sa faatuina Iesu mai le oti i le tino lava lea e tasi na faamauina ai o ia i le laau? E leai, sa na ona faaalitino mai Iesu po o le faia o se tino faaletino e pei ona faia  e agelu i le taimi ua mavae. Ina ia faatalitonuina Toma po o ai o Ia, sa Ia faaaogaina se tino e i ai ni pu i manuʻa. Sa faaali atu o se tagata moni, e mafai ona ʻai ma inu, e pei ona faia e agelu sa talia fiafia Aperaamo.—Kenese 18:8; Eperu 13:2.

10. O le ā ua faaalia ai sa toe faia e Iesu tino eseese faaletino?

¹⁰ Ao faaali atu Iesu i a Toma e pei o le tino lava lea na fasiotia ai o Ia, sa faia foi e Ia tino eseese ina ua faaali atu i ona soo. O lea na manatu muamua ai Maria le Makatala o Iesu o le faitogālaau po o le leoleo o le fanua. I isi taimi sa lei iloa muamua e ona soo o ia. O nei tulaga uma, sa lē o lona tino atu na latou iloaina ai o ia, ae o ni upu po o ni gaoioiga na latou iloaina ai.—Ioane 20:14-16; 21:6, 7; Luka 24:30, 31.

11, 12. (a) O le ā le faapea na tuua ai e Keriso le lalolagi? (e) O lea, o le ā le faapea e tatau ona tatou faatalitalia ai le toe afio mai o Keriso.

¹¹ Sa faaalitino atu Iesu i ona soo mo le 40 aso talu ona mavae lona toe faatuina aʻe. (Galuega 1:3) Ona ia afio lea i le lagi. Ae atonu e fesili mai nisi: ‘Pe e lei taʻu atu ea e agelu e toalua sa i ai i aposetolo o Keriso “e faapea ona toe afio mai o ia, pei o lona afio atu i le lagi”?’ (Galuega 1:11) Ioe, sa laua faia faapea. Ae sa la faapea mai “e faapea,” a e lē i le tino lava lea e tasi. Ma o le ā le faapea na afio aʻe ai Iesu? Sa faaligoligoa e aunoa ma se faaalialia i le lautele. Sa na o ona aposetolo na iloa. Sa lē iloa e le lalolagi.

¹² Manatu i le tala a le Tusi Paia i le ala na tuua ai e Iesu ona aposetolo ae afio i le lagi: “Ona siitia lea o ia, o latou o vaavaai atu; ua avea foi o ia i le ao nai o latou luma.” (Galuega 1:9) O lea ina ua amata ona afio Iesu i le lagi, sa natia i se ao mai i le vaaiga faaletino a ona aposetolo. O lea, ua le toe iloa tino ai Iesu i a i latou. Ua latou lē toe vaaia o ia. Ona afio ae ai lea o ia i le lagi i lona tino agaga. (1 Peteru 3:18)  O lona toe afio mai o le a faapea foi ona lē vaaia, o se tino agaga.

E FAAPEFEA ONA VAAIA E MATA UMA LAVA

13. E faapefea ona tatou malamalama i le faaupuga “e iloa foi o ia e mata o tagata uma” pe a afio mai Keriso i ao?

¹³ E faapefea nei la ona tatou malamalama i upu ua i le Faaaliga 1:7? Ua tusi ai i ina e le aposetolo o Ioane e faapea: “Faauta, o loo afio mai o ia ma ao, e iloa atu foi o ia e mata o tagata uma, atoa ma e na tuʻia o ia; e taufaitagituʻi foi itu aiga uma o le lalolagi ona o ia.” Ua tautala i nei Tusi Paia i le iloa, e le o mata faaletino, ae i se uiga o le malamalama po o le utaga. Ma, afai ua iloa po ua malamalama se tagata i se mataupu, e mafai ona ia faapea atu, ‘Ua ou iloaina.’ E moni, ua tautala le Tusi Paia “ia faapupulaina mata o outou loto.” (Efeso 1:18) O lea, o le faaupuga “e iloa atu foi o ia e mata o tagata uma’ o lona uiga o le a malamalama tagata uma ua faatasi mai Keriso.

14. (a) O ai ē e faatatau i ai le faaupuga o “e na tuʻia o ia”? (e) Ai se ā o le a tele ai le faanoanoa pe a oo ina iloa mulimuli e tagata uma le faatasi mai o Keriso?

¹⁴ O ē na latou “tuʻia” Iesu ua lē o toe soifua nei. O lea ua fai i latou ma ata o ē ua latou faataugā i soo faaonapo nei o Keriso, o ē ua faaaʻoaʻo i amioga a na tagata o le uluai senituri. (Mataio 25:40, 45) Ua toe nei o se aga ona faasala i latou i lenei mea. Pe a oo mai le faasalaga, o le a latou “iloa” pe vaai i le mea o loo tupu. Ma o le a tele lo latou puapuaga!

PE E TOE AFIO MAI KERISO I LE LALOLAGI?

15. O le ā le uiga ua masani ona faaaoga i ai le faaupuga “toe afio mai”?

¹⁵ O le afio mai e lē uiga i taimi o le toe afio atu o se tagata i se nofoaga moni sa i ai muamua. E mafai ona faapea i se tagata maʻi ua ‘toe foi lona soifua maloloina.’ Ma o lē na pule muamua, e mafai ona ‘toe afio i le pule.’ Sa tulei foi faapea le Atua i a Aperaamo: “Ou te toe foi mai ai ia te oe i lela tausaga, e maua mai ai e Sara le tama tane.” (Kenese 18:14; 21:1) O le toe foi mai o Ieova sa lei afio moni mai, ae o lona taliu alo i a Sara ia faataunuu lana folafolaga.

16. (a) O le ā le ala e toe afio mai ai Keriso i le lalolagi? (e) O anafea na toe afio mai ai Keriso, ma o le ā sa mavae atu loa?

 ¹⁶ O le ala foi lea e toe afio mai ai Keriso e lē faapea e toe foi moni mai i lenei lalolagi. Na i lo lea, o lona aaoina lea o le mana o le Malo agai mai i le lalolagi ma liuliu alofa mai i ai. E le tau tuua fua lona nofoalii faalelagi ma afio moni mai i le lalolagi ia faia faapea. O isi mataupu muamua, ua faaalia ai e faamaoniga faale-Tusi Paia, o le tausaga lea e 1914 T.A. ua oo i le taimi a le Atua mo Keriso e toe afio mai ai ma amata lana pule. O le taimi lea na pa ai le alaga i le lagi: “O ona po nei ua oo mai ai le olataga, ma le mana, ma le malo o lo tatou Atua, ma le pule a lona Keriso.”—Faaaliga 12:10.

17. Talu ai e lē vaaia le toe afio mai o Keriso, o le ā sa na aumaia ina ia tatou iloa ua afio mai o ia?

¹⁷ Ona o le toe afio mai o Keriso e lē vaaia, pe e i ai ea se auala e faamaonia ai ua tupu? Ioe, e i ai. Sa aumaia e Keriso se “faailoga” vaaia e mafai ai ona tatou iloa ua faatasi mai o ia lē vaaia ma ua lata mai le iuga o le lalolagi. Sei tatou suesueina lena “faailoga.”

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 142]

Na foaiina atu e Keriso lona tino o se taulaga. E matuā lē mafai lava ona ia toe faafoisia mai lona tino ma toe avea ma tagata

[Ata i le itulau 144]

Ai se ā na sese ai Maria le Makatala i a Iesu faapea o le leoleo fanua ina ua mavae lona toe tu?

[Ata i le itulau 145]

O le ā le tino faaletino na fetalai atu ai Iesu ua toe faatuina mai, i a Toma ia tuu atu i ai lona lima?

[Ata i le itulau 147]

E faapea ona toe afio mai Keriso i le ala lava lea na ia tuua ai le lalolagi. I le ā le ala na ia afio aʻe ai?