Mataupu 4

Ua Afio Mai Iesu ma Faalaeiauga

1. O ai lea ua tusi atu nei i ai Ioane, ma o ai i aso nei e tatau ona matuā naunau i lana feʻau?

O LE mea o loo sosoo mai e tatau ona matuā naunau i ai tagata uma o loo aufaatasi ma tagata o le Atua i aso nei. O se faasologa o ni feʻau. E iai so latou faatatauga patino lava a o latalata mai “ona pō” ua atofaina. (Faaaliga 1:3) E faavavau manuia o le a tatou maua pe a utagia na faalauiloaga. E faapenei le tala: “O Ioane, i ekalesia e fitu o i Asia: Ia iā te outou le alofa tunoa ma le manuia mai iā te ia o loo soifua, na soifua foʻi, o le a afio mai; mai agaga foʻi e toʻafitu o i luma o lona nofoālii; mai iā Iesu Keriso foʻi.”​—Faaaliga 1:4, 5a.

2. (a) O le ā e faaataina e le numera “fitu”? (e) O ai o loo faatatau i ai feʻau i “ekalesia e fitu,” i le vaitaimi o le aso o le Alii?

² I inei o loo talanoa atu ai Ioane i “ekalesia e fitu,” ma e taʻua mulimuli ane i le valoaga igoa o nei ekalesia. E taʻua soo le numera “fitu” i le tusi o Faaaliga. E faaataina ai le atoatoa, aemaise i le fesootaʻi atu i mea a le Atua ma lana faapotopotoga faauuina. I le lalolagi aoao, ua fia sefulu afe le aofaʻi o faapotopotoga a tagata o le Atua i le vaitaimi o le aso o le Alii. E mautinoa la, o mea sa taʻu atu muamua i “ekalesia e fitu” a ē faauuina, ua faatatau mai foʻi i tagata uma o le Atua i aso nei. (Faaaliga 1:10) Ioe, e iai se feʻau tāua a Ioane mo faapotopotoga uma o Molimau a Ieova, ma ē uma o loo aufaatasi ma i latou i so o se vaipanoa o lenei lalolagi.

3. (a) I le faafeiloaʻiga a Ioane, o fea e faapogai mai ai “le alofa tunoa ma le manuia”? (e) O ā faaupuga a le aposetolo o Paulo e tutusa ma le faafeiloaʻiga a Ioane?

³ “Le alofa tunoa ma le manuia”​—maʻeu le manaʻomia o nei mea aemaise lava pe a tatou talisapaia le mea e faapogai mai ai! O “ia” o lē o loo tafe mai ai, o le Alii Pule Silisili Ese o Ieova lava ia, o “le Tupu o le vavau,” o lē soifua “mai le vavau e oo i le faavavau.” (1 Timoteo 1:17; Salamo 90:2) O loo aofia foʻi i inei “agaga e fitu,” o se faaupuga e faaata ai le atoatoa o le gaoioiga a le malosi galue o le Atua, po o le agaga paia, a o aumaia faamalamalamaga ma faamanuiaga i ē uma e uaʻi atu i le valoaga. O loo faatinoina foʻi se matafaioi autū e “Iesu Keriso,” o lē na mulimuli ane tusi ai Ioane e faapea: “Ua tumu o ia i le alofa tunoa ma le faamaoni.” (Ioane 1:14) Lona uiga, e tutusa manatu na taʻua e Ioane i lana faafeiloaʻiga, ma manatu foʻi na taʻua e le aposetolo o Paulo ina ua faaiʻu lana tusi lona lua i le faapotopotoga i Korinito: “Ia iā te outou uma lava le alofa tunoa o le Alii o Iesu Keriso, ma le alofa o le Atua, atoa ma le mafuta faatasi ma le Agaga Paia.” (2 Korinito 13:14) Tau ina ia faatatau mai foʻi na upu iā i tatou taʻitoʻatasi o ē alolofa i le upu moni i aso nei!​—Salamo 119:97.

“O le Molimau Faamaoni”

4. Ua faapefea ona faamatalaina Iesu Keriso e Ioane, ma aiseā e talafeagai lelei ai nei faamatalaga?

⁴ E uma loa Ieova, sosoo atu Iesu o lē pito sili ona mamalu i le aoao o mea, e pei ona ioeina ma faamatalaina e Ioane e faapea, “o le molimau faamaoni, o le ulumatua o ē ua oti, ma le pule i tupu o le lalolagi.” (Faaaliga 1:5e) E pei ona faatumauina le masina i le lagi, ua faapena le mausalī o le avea o Iesu ma Molimau silisili i le avea o Ieova ma Atua moni. (Salamo 89:37) O lona tumau faamaoni seʻia oo lava ina maliu faataulagaina, ua avea ai o ia ma uluaʻi tagata e faatūina aʻe i le ola agaga e lē mafai ona toe oti. (Kolose 1:18) Ua iai nei o ia i luma o le Atua, ua silisili o ia i tupu uma o le lalolagi, ua foaʻiina atu i ai le “pule uma lava i le lagi ma le lalolagi.” (Mataio 28:18; Salamo 89:27; 1 Timoteo  6:15) I le 1914 na tofia ai o ia o se Tupu e pule i totonu o atunuu o le lalolagi.​—Salamo 2:6-9.

5. (a) E faapefea ona faaauau ona faaalia e Ioane le talisapaia mo le Alii o Iesu Keriso? (e) O ai e aogā i ai le meaalofa ua saunia e Iesu e ala i lona soifua faaletagata lelei atoatoa, ma ua auai faapefea Kerisiano faauuina i se faamanuiaga faapitoa?

⁵ O loo faaleo mai pea e Ioane lona talisapaia o le Alii o Iesu Keriso i nei upu sili ona matagofie: “O lē ua alofa mai iā te i tatou, na ia laveaʻi mai foʻi iā te i tatou i a tatou agasala i lona lava toto, na ia faia foʻi i tatou ma nuu faatupu, o ositaulaga i lona Atua ma lona Tamā ia iā te ia le viiga ma le pule e faavavau faavavau lava. Amene.” (Faaaliga 1:5i, 6) Sa foaʻi e Iesu lona soifua o se tagata lelei atoatoa e fai ma togiola, ina ia mafai e tagata uma o ē faatuatua iā te ia ona toe maua le ola lelei atoatoa. Ia e manatua, e mafai foʻi ona e maua lenei faamanuiaga! (Ioane 3:16) Peitaʻi o le maliu faataulagaina o Iesu na tatala ai le avanoa i se faamanuiaga faapitoa mo i latou e avea ma Kerisiano faauuina e pei o Ioane. Ua taʻuamiotonuina ai i latou ona o le taulaga togiola a Iesu. I le teena o ni faamoemoega uma o le olaga faalelalolagi e pei ona sa faia e Iesu, ua fanauina ai e le agaga o le Atua i latou o le lafu mamoe itiiti, ma foaʻiina i ai le faamoemoe o le toe faatutū aʻe e auauna o ni tupu ma ositaulaga faatasi ma Iesu Keriso i lona Malo. (Luka 12:32; Roma 8:18; 1 Peteru 2:5; Faaaliga 20:6) Maʻeu se faaeaga sili! E lētioa alaga ma le mautinoa Ioane e faapea, o le mamalu ma le malosi e ā Iesu lea!

“O Loo Afio Mai o Ia ma Ao”

6. (a) O le ā ua faasilasila e Ioane e faatatau i le ʻafio mai i ao’ o Iesu, ma atonu ua faamanatu mai ai e Ioane le ā le valoaga a Iesu? (e) E ʻafio’ mai faapefea Iesu, ma o ai o le a oo i ai le taufaitagituʻi tele i le lalolagi?

⁶ Ua sosoo ai nei le faasilasilaga olioli tele a Ioane: “Faauta, o loo afio mai o ia ma ao, e iloa atu foʻi o ia e mata o tagata uma, atoa ma ē na tuʻia o ia; e taufaitagituʻi foʻi itu aiga uma o le lalolagi ona o ia. E moni, Amene.” (Faaaliga 1:7) E mautinoa lava o loo manatua i inei e Ioane le valoaga a Iesu i se taimi muamua atu e faatatau i le faaiʻuga o le lalolagi. Sa taʻua i inā e Iesu: “Ona iloa ai lea i le lagi o le faailoga o le Atalii o le tagata; ona taufaitagituʻi ai lea o itu aiga uma o le lalolagi; latou te iloa atu foʻi le Atalii o le tagata ua sau i ao o le lagi ma le mana ma le mamalu tele.” (Mataio 24:3, 30) Lona uiga, e “sau” pe ʻafio’ mai Iesu e ala i lona liuliualo mai e faaoo le sala o faamasinoga a Ieova i atunuu. O le a iʻu lenei mea i ni suiga tetele i le lalolagi. Ma talu ai ua lē amanaʻia e “itu aiga uma o le lalolagi” le moni o le tulaga tautupu o Iesu, o le a oo ai  iā i latou “le toʻasā mamafa o le Atua e ona le malosi uma lava.”​—Faaaliga 19:11-21; Salamo 2:2, 3, 8, 9.

7. O le a faapefea e “mata o tagata uma” e aofia ai i latou e lē o usiusitai, ona ʻvaai iā’ Iesu?

⁷ I le pō mulimuli o Iesu ma ona soo, na ia fetalai atu ai iā i latou: “E toe itiiti ona lē vaai mai lea o le lalolagi iā te aʻu.” (Ioane 14:19) Ae faapefea la ona ʻiloa atu o ia e mata o tagata uma’? E lē tatau ona tatou manatu o le a vaai fili o Iesu iā te ia i o latou mata faaletino, auā na faapea mai Paulo, ina ua toe aveina aʻe Iesu i le lagi, ua ʻafio nei o ia [Iesu] i le malamalama e lē masao i ai se tasi,’ ma “e leʻi vaaia o ia e se tasi tagata, e lē mafai foʻi ona vaai i ai” tagata iā te ia. (1 Timoteo 6:16) E aliali mai, o le “vaai” lea sa uiga i ai Ioane, o le “malamalama,” e pei lava ona mafai ona tatou vaai pe malamalama i uiga lē vaaia o le Atua e ala i ana galuega o le foafoaga. (Roma 1:20) E “afio mai [Iesu] ma ao” i le uiga faapea, o le a lē vaaia o ia i mata faaletino e pei lava ona lē vaaia le lā pe a punitia e puao. Ae tusa lava pe punitia le lā e puao i le taimi o loo ao ai le aso, e tatou te iloa lava o loo iai, ona o le malamalama o loo siʻomia ai i tatou. I se uiga talitutusa, e ui ina lē vaaia le Alii o Iesu, ae o le a faaalia o ia e pei ʻo se afi mumū, a o ia taui ma sui mai iā i latou e lē o usiusitai i le tala lelei e faatatau iā te ia.’ O le a faamalosia foʻi i latou nei e ʻvaai iā te ia.’​—2 Tesalonia 1:6-8; 2:8.

8. (a) O ai i latou “na tuʻia o ia” i le 33 T.A., ma o ai i latou na i aso nei? (e) Talu ai e lē o toe iai nei Iesu i le lalolagi, e faapefea la e tagata ona “tuʻia o ia”?

⁸ O le a ʻvaaia’ foʻi Iesu e i latou “na tuʻia o ia.” Atonu o ai i latou nei? Ina ua faaoo le sala iā Iesu i le 33 T.A., sa tuʻia moni o ia e fitafita Roma. Sa tuuaʻia foʻi Iutaia i le fasiotiga o Iesu, auā sa taʻu atu e Peteru i nisi o i latou nei i le aso Penetekoso: “O Iesu lava lenā na faasatauroina e outou, ua faia lea e le Atua ma Alii ma Keriso.” (Galuega 2:5-11, 36; faatusatusa i le Sakaria 12:10; Ioane 19:37.) Peitaʻi ua toetoe nei 2,000 tausaga talu ona maliliu na tagata Roma ma Iutaia. Lona uiga, o i latou o loo “tuʻia o ia” i aso nei, e faasino atu i atunuu ma tagata, o loo faaalia uiga ʻinoʻino na sa faaalia foʻi ina ua faasatauro Iesu. E lē o toe iai nei Iesu i le lalolagi. Peitaʻi pe faia moni e tagata tetee ni sauāga i Molimau a Ieova o ē o loo molimau iā Iesu, pe tau foʻi o lo latou taliaina o na faiga, e tusa lava lenā ua latou “tuʻia” Iesu lava ia.​—Mataio 25:33, 41-46.

“Le Alefa ma le Omeka”

9. (a) O ai lea ua fetalai nei, ma e faafia ona ia faia faapea i le Faaaliga? (e) Ina ua faasuafaina e Ieova ia lava o “le Alefa ma le Omeka” ma Lē “e ona le malosi uma lava,” o le ā lona uiga?

⁹ Ua oo nei i le mea e silisili ona ofoofogia! Ua fetalai Ieova lava ia, o le Alii Pule Silisili Ese. Maʻeu le talafeagai o lenei faatomuaga i vaaiga o le a faamatalaina, auā o ia o lo tatou Faatonu Sili ma o Lē e faapogai mai ai le Faaaliga! (Isaia 30:20) Ua faalauiloa mai e lo tatou Atua e faapea: “O aʻu le Alefa ma le Omeka, . . . o loo soifua, na soifua foʻi, o le a afio mai, e ona le malosi uma lava.” (Faaaliga 1:8) O le uluaʻi taimi lenei o taimi e tolu i le Faaaliga ua fetalai ai Ieova lava ia mai le lagi. (Tagaʻi foʻi i le Faaaliga 21:5-8; 22:12-15.) Sa vave ona mātauina e Kerisiano o le uluaʻi senituri le alefa ma le omeka, o le mataʻitusi muamua ma le mataʻitusi mulimuli o le alafapeta faa-Eleni. O le faasuafaina e Ieova o ia lava i na mataʻitusi e lua e faamamafa ai le manatu faapea, e leʻi iai se Atua e ona le malosi uma lava e muamua iā te ia, ma o le a leai lava se tasi e sosoo atu iā te ia. O le a ia faaiʻuina i se tulaga manumalo e faavavau le finauga i le avea o ia ma Atua moni. O le a viiviia e faavavau o ia o se Atua e toʻatasi e ona le malosi uma lava, o le Pule Silisili Ese i ana foafoaga uma.​—Faatusatusa i le Isaia 46:10; 55:10, 11.

10. (a) O le ā le faamatalaga a Ioane e uiga iā te ia na sosoo mai ai, ma o fea sa falepuipui ai o ia? (e) Atonu o ai sa fesoasoani i le tuuina atu i le faapotopotoga o le tusi tāʻai lea na tusia e Ioane? (i) Ua masani faapefea ona saunia taumafa faaleagaga i aso nei?

¹⁰ Sa mautinoa e Ioane o le a faatonutonu e Ieova le iʻuga o mea, o lea na ia taʻu atu ai i ona uso auauna: “O aʻu o Ioane, o lo outou uso ma lē ua faatasi ma outou iā Iesu i le puapuaga, ma le malo, atoa ma le onosai, na aʻu i le motu e igoa iā Patamo ona o le afioga a le Atua ma le mau iā Iesu.” (Faaaliga 1:9) O loo avea Ioane ma pagota i Patamo ona o le  tala lelei, o loo onosaia puapuaga faatasi ma ona uso, ma faamoemoe mausalī e fia auai i le Malo o loo sau. Nei la ua iloa atu e le toeaina ua afu lona soifua le uluaʻi vaaiga o le Faaaliga. E mautinoa sa matuā faalaeiauina o ia i nei vaaiga, e pei lava ona faagaeeina le vasega e pei o Ioane i aso nei i le vaaia o o latou faataunuuga. Tatou te lē iloa pe na faapefea ona faaoo atu e Ioane le tusi tāʻai o le Faaaliga i faapotopotoga, auā o le taimi lea o falepuipui. (Faaaliga 1:11; 22:18, 19) Atonu sa fesoasoani agelu a Ieova i le faataunuuina o lenei mea, e pei foʻi ona latou masani e puipuia molimau faamaoni a Ieova, o loo auauna i lalo o faasāsāga ma taofiofiga i aso nei. O le iʻuga, ua mafai ai e nei Molimau ona maua taumafa faaleagaga ua fetaui lelei ma le taimi e tufaina atu ai i o latou uso o loo galala mo le upu moni.​—Salamo 34:6, 7.

11. O le ā le faaeaga e tutusa ma lea na talisapaia e Ioane, ua faatāuaina e le vasega e pei o Ioane i aso nei?

¹¹ E lē taumatea na matuā talisapaia e Ioane lona faaeaga o le faaaogāina o ia e Ieova e avea o Lana auala e fesootaʻi mai ai i faapotopotoga. Ua faapena foʻi ona matuā faatāuaina e le vasega e pei o Ioane i aso nei, lo latou faaeaga o le saunia o ʻmeaʻai faaleagaga i ona itu aso’ mo le ʻauaiga o le Atua. (Mataio 24:45) Talosia ia avea oe o se tasi e faalaeiauina i lenei sauniuniga faaleagaga, ma e maua ai le sini faamamaluina o le ola e faavavau!​—Faataoto 3:13-18; Ioane 17:3.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Pusa i le itulau 21]

Mauaina o Taumafa Faaleagaga i Taimi Faigatā

I nei vaitaimi o aso e gata ai, pe a mafatia Molimau a Ieova i le tele o sauāga ma faigatā, ua tāua ai mo i latou ona mauaina taumafa faaleagaga ina ia tumau ai pea ona malolosi i le faatuatua. I le tele o tulaga, ua saunia ai taumafa ua tofutofusia ai, e masani ona o nisi o faaaliga mataʻina o le mana o Ieova.

Mo se faaaʻoaʻoga, i Siamani i le pulega a Hitila, sa lomia ai e Molimau i se tamaʻi masini na vili i lima ma tufatufaina, kopi o Le Olomatamata, lea sa faasāina faalemalo e taʻitaʻi sauā faa-Nasi. Sa osofaʻia e Leoleo Siamani i Hamburg se fale na lolomi ai ia kopi. E laʻitiiti le fale, ma sa leai se mea e nanā malu ai so o se mea. Sa tuu le masini lomitusi i se kapoti ma le masini lolomi kopi telē sa teu i se kalone pateta i lalo o le fale. Ae lē gata i lea, o tua o le kalone sa iai se atopaʻu e tumu i mekasini! Sa foliga mai e ono mafai ona maua. Peitaʻi o le ā na tupu? O le auala na tatala ai e le leoleo le kapoti sa ia lē iloa atu ai le masini lomitusi. A o le pito i lalo o le fale, ua lipoti mai e lē ona le fale: “Sa tutū leoleo e toʻatolu i le ogatotonu o le potu, i le mea tonu lava sa iai le kalone ma le atopaʻu e tumu i Olomatamata o loo i tua. Ae foliga mai e leai se tasi o i latou sa iloaina; sa peiseaʻī ua faatauasoina i latou.” Faafetai i lenei puipuiga iloga, sa mafai ai e le ʻauaiga ona faaauau ona aumaia taumafa faaleagaga i taimi faigatā ma le lamatia.

I vaitausaga e sefulu mai le 1960, sa iai se taua i le va lava o tagata o le atunuu, i le va o Nigeria ma le itumalo ua vavae ese o Biafra. Talu ai sa siʻosiʻomia atoa Biafra e oganuu o Nigeria, na pau lava la le fesootaʻiga i le va o Biafra ma le lalolagi i fafo o se tamaʻi malae vaalele. O lona uiga sa lamatia Molimau i Biafra i le motusia lea o le aumaia o a latou taumafa faaleagaga. Ona oo lea i le amatamataga lava o le 1968, sa tofia ai e taʻitaʻi Biafra se tasi o la latou ʻaufaigaluega i pulega faalemalo i se tulaga tāua i Europa ma le isi sa tofia i le tamaʻi malae vaalele i Biafra. O le toʻalua lea o ni Molimau a Ieova, ma i le taimi lenā ua iai i laʻua i pito uma e lua o le fesootaʻiga lea e tasi i le va o Biafra ma le lalolagi i fafo. Sa ioeina e le toʻalua lea faapea o le faatulagaga atonu sa mai iā Ieova. O lea, sa la tauofo ai mo le galuega faaeteetegatā ma le lamatia o le faaauala mai o taumafa faaleagaga i totonu o Biafra. Ma sa mafai ona la faia lenei mea i le taimi atoa o le taua. Sa faapea mai se tasi o i laʻua: “O le faatulagaga sa na o le mana o le Atua na mafai ai.”

[Siata i le itulau 19]

Numera Faafaatusa i le Faaaliga

Numera Uiga Faafaatusa

2 Faaata ai le faamautinoaina maumaututū o se mea.

(Faaaliga 11:3, 4; faatusatusa i le Teuteronome 17:6.)

3 Faailoa ai faamamafaga. Faailoa ai foʻi le maumauaʻi.

(Faaaliga 4:8; 8:13; 16:13, 19)

4 Faaata ai le atoatoa lelei po o le faatafafā i itu uma.

(Faaaliga 4:6; 7:1, 2; 9:14; 20:8; 21:16)

6 Faaata ai le lē lelei atoatoa, o se mea e lē masani ai, e telē naunau.

(Faaaliga 13:18; faatusatusa i le 2 Samuelu 21:20.)

7 Faaata ai le atoatoa i faatulagaga a le Atua, e tusa ai

ma fuafuaga a Ieova po o Satani.

(Faaaliga 1:4, 12, 16; 4:5; 5:1, 6; 10:3, 4; 12:3)

10 Faaata ai mea uma po o le atoatoa i se auala faaletino,

e tusa ai ma mea i le lalolagi.

(Faaaliga 2:10; 12:3; 13:1; 17:3, 12, 16)

12 Faaata ai se faalapotopotoga ua faavaeina e le Atua,

a lē i le lagi pe i le lalolagi.

(Faaaliga 7:5-8; 12:1; 21:12, 16; 22:2)

24 Faaata ai le anoanoaʻi (ua faaluaina) o fuafuaga

faalefaapotopotoga a Ieova. (Faaaliga 4:4)

O nisi o numera ua taʻua i le Faaaliga e ao ona malamalama i ai o ni numera moni. E masani lava ona fesoasoani le mataupu atoa e iloa ai lea tulaga. (Tagaʻi i le Faaaliga 7:4, 9; 11:2, 3; 12:6, 14; 17:3, 9-11; 20:3-5.)