Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Aʻoaʻoina o Le Fanau mai Le Laiti

Aʻoaʻoina o Le Fanau mai Le Laiti

Mataupu 9

Aʻoaʻoina o Le Fanau mai Le Laiti

1-4. O le ā le faamaoniga o loo i ai se avanoa tele ma le tomai i se tama itiiti mo le aʻoaʻoina?

O le mafaufau o se tama itiiti faatoa fanau mai ua faatusaina i se itulau e leai se mea o tusia ai. O le mea moni lava, e tele ni manatu ua tuuina i le mafaufau o le pepe meamea a o i ai i totonu o le manava o le tinā. Ma e i ai foi ni uiga faapitoa e lē mafai ona tapēeseina ua tuuina i ai e auala i le tuufaasolo mai i le tupuaga. Peitai e i ai se avanoa tele mo le aʻoaʻoina o le tama itiiti mai le minute e fanau mai ai ma faasolo atu ai. Na i lo le na o se itulau e tasi, ua pei o ia o se faaputuga o tusi atoa o loo faatalitali mo le lolomia o faamatalaga i ona itulau e tele.

2 O le faiʻai o se pepe i le taimi e fanau mai ai, e na o le tasi o vaefa lea o lona mamafa pe a matua. Peitai e vave tele le tupu aʻe o le faiʻai ma i le na o le lua lava o tausaga e oo atu ai i le tolu kuata o lona mamafa pe a matua! O le tuputupu aʻe tau i le malosi o le mafaufau e faasolosolo. Ua fai mai tagata suesue o le atamai o se tama itiiti e tutusa le tele o lona tupu aʻe i uluai tausaga muamua e fa o lona olaga ma isi tausaga e sefulu tolu e sosoo ai. O le mea moni o nisi ua faapea mai, “O mea e aʻoaʻoina e le tama itiiti a o lumanai le lima o ona aso fanau, o loo i ai lea i totonu o mea e sili ona faigata la te fetaiai.”

3 O nei malamalamaga faavae e pei o le taumatau ma le tauagavale, i luga ma i lalo, tumu ma le gaogao, atoa foi ma fua faatusatusa o le tino mai o mea ma le mamafa, e foliga mai ua masani lelei ai i tatou. Peitai e tatau i se tama itiiti ona aʻoaʻoina nei mea atoa foi ma le anoano o isi mea. O le malamalama e uiga i le tautala e tatau ona totoina ma faamautuina i le mafaufau o le pepe.

4 Ua faatulagaina e nisi le gagana e faapea “atonu o le tulaga lenei tau le poto ua aupito sili lona faigata ona faatinoina e se tagata soifua.” Afai sa e tauivi ia aʻoaʻoina se gagana fou atonu la o le a e ioe i lea manatu. Peitai ua i ai oe i se tulaga e sili atu i lou iloaina o le pe faapefea le faagaoioiga o gagana. E lē faapena se pepe, ae ua i ai i lona mafaufau le tomai na te pueina ai le iloa o le gagana ma faaaogaina. E le gata i lena, ae o tamaiti laiti e ola i aiga po o oganuu e taʻilua gagana e tautatala ai, atonu o le a mafai ona latou tautala ai ma le faigofie a o lei amata ona o e aʻoga! O lona uiga ua i ai le poto i ina, ma ua faatalitali mo le atiina aʻe.

O LE TAIMI E AMATA AI O LE FAIA LOA LAVA!

5. O le ā le vave e tatau ona amata ai le aʻoaʻoina o se tama itiiti?

5 I le tusi atu i lana uo o Timoteo sa faamanatu atu e Paulo i a te ia lona iloa o Tusi Paia “talu foi ina o e tama itiiti.” (2 Timoteo 3:15) O se matua poto lē na te matauina le galala masani o se tama itiiti mo le fia aʻoaʻoina. E matau mea e tele e pepe, e tetē mata ma tutū taliga. Po o iloa e matua pe leai foi, ae o loo pisi pea le au laiti i le talia o faamatalaga, ma faaputu, ma saga faaopoopo i ai, ma faia ni faaiʻuga. O le mea moni, a lē faaeteete matua, i sina taimi puupuu lava atonu o le a matuā aʻoaʻoina lelei e le tama itiiti pe faapefea ona ia faaaogaina ma le poto i laʻua e tusa ma le mea ua ia loto i ai. O lea, o le lapataiga ua aumaia i le Afioga a le Atua e faatatau lea i le taimi e fanau mai ai ma faasolo atu ai lava. “Aʻoaʻo ia i le tama e tusa ma lona ala; a oo ina toeaina lava o ia, e le teʻa ese ai.” (Faataoto 22:6) O uluai aʻoaʻoga lava o le alofa lea, faatasi ai ma le tausiga alofa tele ma le agalelei. Peitai i le faatasi ai ma nei mea o le faasaʻoga e tatau ai, ia faia ma le agamalu ae ia mausali.

6. (a) O le ā le ituaiga o tautalaga e sili le lelei ona tautala ai i se tama itiiti? (e) O le ā le manatu e tatau ona i ai e uiga i le tele o fesili atonu e laga e se tama itiiti?

6 Ia tautala i le tama itiiti, e le i “tala faapepe” ae i tautalaga faigofie a sē ua matua, o le mea lea e te manao ia aʻoaʻoina e ia. A aʻoaʻoina loa e le tama itiiti laitiiti ia tautala o le a na lofia oe i fesili: ‘Ai se ā ua timu ai? O fea na ou sau ai? O fea e o i ai fetu pe a ao? O le ā lau mea lena e fai? Ai se ā lenei? Ai se ā lena?’ Ona faapena ai lava lea e le toe motu! Ia faalogologo i a i latou, auā o fesili o nisi ia o auupega e sili ona lelei a se tama itiiti mo le aʻoaʻoina. O le taofia o fesili o le taofia foi lena o le atiina aʻe faalemafaufau.

7. Pe e ono mafai faapefea ona sili atu ona lelei ona taliina o fesili a se tama itiiti, ma ai se ā?

7 Ae ia manatua, e pei ona sa i ai i le aposetolo, “O ona po na ou itiiti ai, na ou tautala ai faatamaitiiti, na ou manatunatu faatamaitiiti, na ou filifili faatamaitiiti.”(1 Korinito 13:11) Ia tali atu i fesili i se lelei aupito sili e te mafaia, peitai ia faafaigofie ma ia faapuupuu. A fesili se tama itiiti, ‘Ai se ā e timu ai?’ na te lē manaomia se tali lavelave ma le auiliili. O nisi ua tali atu faapea, ‘E oo ina mamafa le ao i le suavai ona toulu ai lea o le suavai,’ ma atonu o le a faamalieina ai. E puupuu lava le tatala atu i tua o le mafaufau o se tama itiiti; e vave lava ona agai atu i isi mataupu. O lea, e pei lava ona e avatu i le tama itiiti o le suāsusu seia oo ina agaʻi atu i mea ʻai aano, e faapena foi ona avatu i a te ia faamatalaga faigofie seia oo ina malamalama i le poto auiliili.—Ia faatusatusa Eperu 5:13, 14.

8, 9. O le ā le mea e ono mafai ona faia e aʻoaʻoina ai faasolosolo se tama itiiti i le pe faapefea ona faitau?

8 O le aʻoaʻoina e tatau ona faasolosolo agaʻi i luma. E pei ona taʻua, sa masani Timoteo ma le Tusi Paia mai lona itiiti lava. Ua manino lava o lona uluai malamalama mai lona tama itiiti e aofia ai lona aʻoaʻoina mai le Tusi Paia. Ma le mautinoa lava o lenei tulaga sa faasolosolo, e pei lava ona faia e se tamā po o se tinā i aso nei i lona amataina o le aʻoaʻoina o se tama itiiti e faitau. Ia faitau i lau tama. A o laitiiti lava o ia, sii o ia i ou vae, ma ou lima o loo opoina ai, faitau i ai i se leo manaia. O le a i a te ia se faalogona mafana o le saogalemu ma le fiafia, ma o le faitau o se mea manaia tele e tusa lava po o le ā le itiiti o lona iloa. Mulimuli ane, e ono mafai ona e aʻoaʻoina o ia i le pi, atonu i se auala faataaloga. Ona sosoo ai lea ma le faia o upu, ma oo ai lava ina fausia aʻe fuaiupu mai upu. Ma avea ai lenei faagasologa o le aʻoaʻoga o se fiafiaga, i le mamao e ono mafai ona oo i ai.

9 O se tasi ulugalii mo se faaaʻoaʻoga, sa la faitau leo tele ma la la tama itiiti e tolu tausaga lona matua, ma faasino atu i ai upu taitasi e mulimuli ai a o faagasolo le faitau. I nisi upu faapitoa sa faatali, ma tuu atu i le tama itiiti na te taʻu maia le upu e pei o le “Atua,” “Iesu,” “tagata,” “laʻau.” Sa faasolosolo malie lava ona faateleina upu sa na mafai ona faitauina, ma i le fa tausaga o le matua sa mafai e ia ona faitauina le tele o upu. E o mai faatasi le faitau tusi ma le tusitusi, e amata lava i upu taitasi, ona sosoo ai lea ma upu atoatoa. O le tusia e ia lava o lona igoa o se mea e matuā nenee ai se tama itiiti!

10. Ai se ā ua poto ai le fesoasoani i tamaiti taitoatasi ia atiina aʻe ona lava tomai?

10 E eseese tamaiti taitoatasi, faatasi ma se uiga tutasi faaletagata, ma e tatau ona fesoasoani i ai ia atiina aʻe, ina ia talafeagai ma lona lava tomai ma mea alofa tuufaasolo faaletagata. Afai e te aʻoaʻoina tamaiti taitoatasi ia atiina aʻe lona malosi ma tomai tuufaasolo, o le a na lē manaomia la se lagona losilosi i mea ua mafaia e isi tamaiti. E tatau lava ona alofagia le tama itiiti ma talisapaia ona o lona lava tulaga. A o fesoasoani atu i ai ia foia pe pulea faanaunauga sese, e le tatau ona e taumafai e faamalosia le tama itiiti i se tulaga na uluai fuafuaina. Na i lo lena ia taʻitaʻia o ia i se faaaogaina sili o ona uiga lelei totino ma ona agavaa.

11. Ai se ā ua lē poto ai le faatusatusa o le tasi tamaiti i le isi i se tulaga lē lelei?

11 E mafai e se matua ona faatupuina se agaga tauvā manatu faapito i lona faamamafaina o le sili aʻe po o le maulalo ifo o le tasi tama itiiti mai le isi tama itiiti pe a fefaatusatusaai. E ui lava ina ua faaalia e tamaiti laiti i le tau amataga o o latou olaga faailoga o le manatu faapito e pei ona fananau mai ma i latou, a i le amataga, e tuusaunoaina i latou mai manatu e uiga i ni tulaga, le maualuga aʻe i le tasi, ma faalogona o le fia tāua. O le mafuaaga lena sa mafai ai e Iesu ona faaaogaina se tama itiiti laitiiti e fai ma faaaʻoaʻoga e faasaʻoina ai le agaga tuinanau ma le manatu mamafa mo le fia tāua totino o le tagata lava ia e pei ona faaalia e ona soo i se tasi taimi. (Mataio 18:1-4) O lea, ia alo ese mai le faatusatusaina o le tasi tama itiiti i le isi tama itiiti. O le a manatu le tama itiiti o se teena lea o ia. Muamua o le a tiga lona loto, ma afai e faaauau pea lea ituaiga o faiga, e le taumate o le a oo ina liliu atu o ia i le faaali mai o ni uiga tetee. I le isi itu, o le tama itiiti ua faaalia faapea e sili aʻe e ono mafai ona faamaualuga ma faatupuina ai le lē fiafia o isi. I le avea o se matua e le tatau lava ona faalagolago lou alofa ma lou taliaina o se tama itiiti i se tulaga fefaatusatusaai o le tasi i le isi. E tele le fiafia i le tele o ituaiga. E tele ituaiga eseese o mea faifāaili e i ai i se fāaili atoa, e faaopoopo atu i le malie ma le matagofie eseese, peitai e fetaui lelei i latou uma. O le eseese o uiga faaletagata e faaopoopo mai ai se tulaga lelei ma le naunau i ai i le liʻo faaleaiga, ae o le a lē faaleagaina ai le solo lelei pe afai o le a faataʻitaʻi tagata uma i mataupu silisili saʻo a Le na Foafoaina i latou.

FESOASOANI I LAU TAMA IA TUPU AʻE

12. O ā mea moni e uiga i tagata matutua ua faataʻitaʻia ai le manaomia e se tama itiiti o le faatonuga tatau?

12 Ua fai mai le Afioga a le Atua ‘e lē o i le tagata e savali ona faatonuina le mea e ui ai o ia.’ (Ieremia 10:23) Ae fai mai tagata e mafai e i latou. O lea la ua latou teena ai le taʻitaʻiga tau atua, talia le taʻitaʻiga faaletagata, ma fetaui ai ma lea faalavelave ma lea faalavelave, ma iʻu ai lava ina faamaonia mulimuli ane e moni lava le Atua. Ua tulei mai Ieova le Atua e i ai se auala e foliga mai e saʻo i se tagata, peitai o lona iʻuga o le auala o le oti. (Faataoto 14:12) Ua loa ona uia e tagata o le auala e foliga mai e saʻo i a i latou, ma ua taʻitaʻiina atu ai i taua, oge, faamaʻi ma le oti. Afai o le auala e foliga mai e saʻo i le tagata matua ma le poto masani e iʻu i le oti, pe e mafai la faapefea i le auala e foliga mai e saʻo i se tama itiiti ona iʻu atu i se isi mea? Afai ua lē i ai i le tagata e savali ona faatonuina le mea e savali ai, pe e mafai la faapefea e le tama itiiti o loo tau laalaa ona faatonutonuina lona auala o le ola? Ua saunia e Le na Foafoaina mea faatonuga mo matua ma tamaiti e ala i Lana Afioga.

13, 14. Pe e ono faatonuina faapefea e matua ina ia talafeagai ma le apoapoaiga o loo maua i le Teuteronome 6:6,7?

13 I matua, ua faapea mai le Atua: “Ia i ai foi i lou loto o upu nei ou te fai atu ai ia te oe i le aso nei. Ia e matuā aʻoaʻo soo ai i lau fanau, ma ia e tautalatala aʻi, pe a ē nofo i lou fale, pe a ē savali foi i le ala, pe a ē taoto, pe a ē tulai foi.” (Teuteronome 6:6,7)I soo se taimi ma taimi uma lava, pe a i ai ni avanoa tatau e aliaʻi mai, e tatau loa ona tuuina atu le faatonuga. Afai e taumamafa faatasi le aiga i lo latou taumafataga o le taeao, e ui lava o le toatele o le taimi lea e faanatinati ai le sauniuni mo galuega ma aʻoga, o se faaaliga o le faafetai mo mea e ʻai o le a taʻitaʻiina atu ai manatu agaʻi i Le na Foafoaina mea ma e mafai ona aofia ai isi manatu tāua faaleagaga mo le aiga. E ono mafai ona faaaluina se taimi mo ni manatu e uiga i galuega o le aso o loo mulimuli mai po o le aʻoga atoa foi ma ni fautuaga lelei e faafetauia ai ni faafitauli o le a ono aliali mai. O le taimi o le a moe, “pe a ē taoto,” e mafai ona avea ma taimi fiafia mo tamaiti laiti pe afai e tuuina atu e matua o la mafaufau i a i latou i lea vaitaimi. O ni tala e faamatalaina i le taimi o le a momoe ai e matuā tāua tele i tamaiti ma e mafai ona avea ma auala lelei e aʻoaʻoina ai. Ua tumu le Tusi Paia i faamatalaga e manaomia, ae tau lava o sina poto faamatua ma le mafana ia faia ai ia fiafia i ai se tama itiiti. O mea patino na tutupu i lou lava olaga o le a i ai se auganiga faapitoa i lau fanau ma e mafai ona moliooina ni aʻoaʻoga matagofie. Ma e ui lava ina foliga mai o se luʻi le mauaina o ni tala fou e faamatalaina, a e masani lava ona e iloaina e fiafia le tama itiiti e faalogo pea lava pea i tala ua fai soo. Atonu o le a e iloa o lou faaaogaina o lea taimi faaopoopo o le a sili atu ai ona matala laina fesootaiga. O le tatalo faatasi ma tamaiti laiti i le taimi o le a momoe e mafai foi ona fesoasoani ia faavaeina le vave amata o fesootaiga ma Le na te mafaia mea e sili ona tele e taʻitaʻia ma puipuia ai i latou.—Efeso 3:20; Filipi 4:6, 7.

14 Soo se mea o e i ai, ‘nofonofo i lou aiga’ po o le faimalaga i ‘luga o le auala,’ o loo i ai lava avanoa mo oe e aʻoaʻoina ai lau tama i ala lelei ma le aogā. Mo tamaiti, o nisi o nei mea e faia i se faataaloga. Sa aumaia e se tasi ulugalii le faamatalaga lenei i le tulaga na oo i ai i le fesoasoani i le fanau e manatua manatu mai se sauniga mo se suesuega faale-Tusi Paia:

‘I se tasi afiafi sa ma aveina ai se tama laitiiti e ono tausaga faatasi ma i matou, o ia lea e masani ona lē faalogologo lelei i sauniga. A o agaʻi atu i le Maota o le Malo, sa ou fai atu i ai: “Sei tatou faia se taaloga. A uma le sauniga ma tatou foi mai, vaai pe mata e mafai ona tatou manatuaina pese sa usuina ma nisi o manatu tāua sa tautalagia i le sauniga.” Ina ua matou foi i lo matou aiga sa maofa i matou. O le tama e aupito laitiiti lenei sa lē masani ona faalogologo, sa avatu i ai le avanoa muamua e tautala ai ma sa na taʻua le tele o manatu. Sa faaopoopo atu loa ma faamatalaga a isi o le fanau ona faaiʻu ai lea i a ma faaopoopoga. Na i lo le avea o se galuega, sa avea o se mea fiafia i a i latou.’

15. Pe e ono apoapoaia faapefea se tama itiiti ina ia faaleleia ana taumafaiga?

15 A o faasolo aʻe ina matua le tama itiiti o le a na iloaina faamatala uiga o mea, tusi ni ata, faia sina galuega, pe tātā foi se mea fai musika. E i a te ia se faalogona fai mea maeʻa. O lana galuega o se faateleina atu lea o ia lava. O se mea e matuā patino lea i a te ia lava. Afai e te tagaʻi i ai ma fai atu ‘malo lava,’ o le a fiafia tele lona loto. Ia saili se mea i lana galuega e mafai moni lava ona e faaviiviia, o le a faalototeleina ai o ia. A malosi lou faitio, e lē taumate o le a faavaivaia lona loto. Ia laga se fesili e uiga i se tulaga faapitoa pe a manaomia ae aua neʻi ui mai o se teena o lana galuega. Mo se faaaʻoaʻoga, na i lo le aveina lava e oe o lana lava ata sa tusia ma toe faia, atonu e mafai ona e faataʻitaʻia ni nai faaleleiga i se isi pepa. O lenei tulaga o le a na fetuutuunai ai e ia lana lava ata sa tusi pe a manao ai. O lou faalototele i ana taumafaiga o lou faalototele foi lea i lona tuputupu aʻe; o lou faitioina malosi o ia atonu o le a e faalotovaivaiina ai o ia pe faaumaina lona naunau e taumafai pea. Ioe, o le mataupu silisili i le Kalatia 6:4 e mafai foi ona faatatauina i tamaiti: “A ia taitoatasi ma faamasino i lana lava galuega, ona ia te ia lea o se mea e mitamita ai ia te ia lava, a e le o se tasi.” I se tama itiiti, ae maise lava i ana taumafaiga amata, na te manaomia tele lava le apoapoaiga. Afai ua lelei le mea ua faia mo lona matua, faaviivii i ai! Afai e lē lelei, faaviivii i taumafaiga ma faalototele mo se isi taumafaiga. Auā ia manatua, sa lei savali o ia i lana taumafaiga muamua.

PE E AO FAAPEFEA ONA OU FAAMATALAINA GAOIOIGA I LE VA O ITUAIGA?

16. I le vaai atu i le mea ua fai mai ai le Tusi Paia, o le ā le ituaiga o tali e tatau ona tuuina atu i fesili a se tama itiiti e uiga i le tulaga faaleituaiga?

16 Ia tali i fesili a lau tama itiiti ma apoapoai i a te ia e talanoa atu. Peitai o le a faafuasei lava ona fesiligia oe e uiga i le gaoioiga i le va o ituaiga. Pe e te tali atu ea ma le lē taofiofia po o lou avatuina o se tali lē saʻo e pei o lou faapea atu o le uso po o le tuafafine pepe sa maua i le falemaʻi? Pe o le a e avatu ea faamatalaga saʻo pe tuu ai pea tamaiti e maua mai tali lē lelei pe sese foi atonu i se tulaga amio leaga mai tamaiti e sili ona matutua? Ua i ai i le Tusi Paia faamatalaga tuusaʻo i le tele o mea tau i ituaiga atoa foi ma totoga faafanau tama. (Kenese 17:11; 18:11; 30:16, 17; Levitiko 15:2) Ina o faatonuina ona tagata e uiga i tauaofiaga ia sa faitauina ai lana Afioga, sa faapea atu le Atua: “Ia e faapotopotoina le nuu, o tane, ma fafine, ma tama iti , . . . ina ia latou faalogologo ai, ma ia aʻoaʻoina i latou.” (Teuteronome 31:12) O lea la sa faalogo ai foi le fanau iti i soo se faamatalaga i se tulaga mamalu ma le faaaloalogia, a e le o ni “faamatalaga e maua mai i le auala.”

17-19. Pe e ono mafai faapefea ona faamatala faasolosolo faamalamalamaga e uiga i faiga faaituaiga?

17 O le mea moni lava, o le faamatalaina o tulaga tau ituaiga e lē manaomia le faigata e pei ona manatu ai le toatele o matua. E vave ona matauina e tamaiti o latou tino a o latou tutupu aʻe ma latou mauaina vaega eseese. Ia e faaigoaina mo le tama itiiti: lima, vae, isu, manava, noo, totoga sā o le tama, totoga sā o le teine. E leai se mea e ma ai fua le tama itiiti vagana ona ua tei lava ua e suia faafuasei ma faanunumi au faamatalaga e uiga i totoga faafanau tama. O le mea e fefefe i ai matua ona o le manatu o le a la faamatalaina mea uma lava pe a amata ona tuu fesili mai. O le mea moni e faasolosolo ona aumaia fesili, a o tuputupu aʻe le tama itiiti ma oo atu i laasaga eseese o lona matua. A o oo atu i laasaga eseese, e pau lava le mea e manaomia o lou avatuina lea o upu tatau ma faigofie i faamatalaga ao tele.

18 Mo se faaaʻoaʻoga, ua fesiligia oe i se aso, ‘O fea e o mai ai pepe?’ E mafai ona e tali atu i le na ona e fai atu faapea: ‘E ola aʻe i totonu o o latou tinā.’ E masani lava ona pau lena o le mea e manaomia mo lea taimi. Mulimuli ane o le a toe fesili lau tama, ‘E faapefea ona sau i fafo le pepe?’ ‘E i ai se avanoa faapitoa mo lea tulaga.’ Ma ua masani lava ona faamalieina ai le fesili mo lena taimi.

19 I se isi vaitaimi mulimuli ane e ono oo mai le fesili lenei, ‘Na faapefea ona amata le pepe?’ Atonu e faapea lau tali: ‘E mananao se tamā ma se tinā ia maua se pepe. E fepiitai se fatu mai le tamā ma se fuā sela i le tinā ma amata ai ona tupu aʻe se pepe, e pei o se fatu i le laueleele ona tupu aʻe ma maua mai ai se fugalaau po o se laau.’ O lona uiga o se tala e faifai pea, ma o vaega taitasi e faamatalaina atu o le a faamalieina ai le tama itiiti mo na o lea lava taimi. I se isi taimi mulimuli ane atonu o le a fesili le tama itiiti, ‘Pe faapefea ona oo atu le fatu mai le tamā i totonu o le tinā?’ Atonu o le a na ona e faapea atu lava: ‘Ua e iloaina le tama. E i ai lona totoga sa. E i ai foi le avanoa i le tino o le teine e faaofi i ai. Ona tuuina ai loa lea o le fatu. O le auala lena e faia aʻe ai tagata ina ia mafai ai ona amataina pepe ma tutupu aʻe i totonu o le tinā, ma mulimuli ane sau ai i fafo o se pepe.’

20. Ai se ā ua lelei ai mo matua le avea o i latou ma ē avatuina i a latou fanau faamalamalamaga e uiga i mea tau ituaiga?

20 O lenei auala faamaoni e sili ma mamao ona lelei atu na i lo faamatalaga pepelo po o le “faanunumi” ma ua pei ai lenei mataupu o se mea e lē lelei pe lē mamā. (Ia faatusatusa Tito 1:15.) E sili foi ona lelei mo le tama itiiti le faalogo i mea moni mai ona matua, o ē aumai faatasi a latou faamalamalamaga ma mafuaaga e tatau ai i pepe ona auala mai i na o tagata lava ua faaipoipoina o ē ua alofa le tasi i le isi ma ua talia le avega tauave ia alofa ma tausi lelei i le pepe. O lenei tulaga o le a tuuina ai lenei mataupu i se tulaga mamā ma faaleagaga, na i lo le aʻoaʻoina mai i se isi auala e peiseai e foliga mai ai o se faiga e lē mamā.

AVATUINA O AʻOAʻOGA E SILI ONA TĀUA O LE OLAGA

21. I le vaai atu i le ā le uai atu i tamaiti ua tāua ai mo matua ona faataatia se faaaʻoaʻoga lelei mo a latou fanau?

21 Sa faatusaina ai e Iesu tagata o lona taimi i “tama iti ua nonofo i malae, ma valaau atu i a latou aumea, ua faapea atu, Ua matou faaili atu ia te outou, a e tou te lei saasaa mai; ua matou tagi aue ia te outou, a e tou te lei taufaitagituʻi mai.”(Mataio 11:16, 17) O taaloga a tamaiti o ni faataʻitaʻiga ia i ē matutua ma a latou tausamiga ma falelauasiga. Ona o le uai atu faanatura o tamaiti i le taufaataʻitaʻi, o lea ua faia ai e le faaaʻoaʻoga faamatua se vaega tele i le aʻoaʻoina o le tama itiiti.

22. O ā āuga e ono aumaia i uiga o matua i a latou fanau?

22 Mai le taimi e fanau ai, ua aʻoaʻo ai lau tama mai i a te oe—e le gata i mea o loo e taʻua a o le auala o loo e taʻua ai, i lou leo o loo e faaaogaina i le tautala: agaʻi i le pepe lava ia, i lau paaga ma isi tagata. Na te matauina auala a matua i lo la faiā a le tasi i le isi, i isi tagata o le aiga atoa ma ē asiasi atu i le aiga. O lau faaaʻoaʻoga i nei mea e mafai ona amataina le avatuina o aʻoaʻoga e sili mamao atu lo latou tāua na i lo le aʻoaʻoina o lau tama ia savali pe faitauina le AEI po o le pi. E mafai ona faataatia se faavae i lea mo le poto ma le malamalama e taʻitaʻiina atu ai i le fiafiaga moni i le olaga. O lenei faaaʻoaʻoga e mafai ai ona faia le tama itiiti ia talia fesootaiga o tulaga amiotonu pe a lava lona matua e aʻoaʻoina ai i le tautala ma le faitau.

23, 24. Afai e mananao matua ia ausia e a latou fanau ni tulaga faapitoa, o le ā e ao i a i latou lava ona latou naunau ia faia?

23 “O lenei ia faaaʻoaʻo outou i le Atua, faapei o le fanau pele; ma ia savavali i le alofa,” o le apoapoaiga lea a le aposetolo i Kerisiano. A o lumanai itiiti lenei manatu, sa na faaalia mea e manaomia i le faaaʻoaʻo atu i le Atua i lona faapea mai: “Ia teʻa ma outou upu faafiufiu uma lava, ma le lotoa, ma le ita, ma le leo tele, ma le upu leaga, atoa ma le loto leaga uma lava. A ia outou feagaleleiai, ia femutimutivaleai lo outou alofa, ia fefaamagaloai outou, faapei ona faamagaloina outou e le Atua ia Keriso. O lenei, ia faaaʻoaʻo outou i le Atua, faapei o le fanau pele,...”(Efeso 4:31, 32; 5:1, 2) Afai o leo e faalogoina e se tama itiiti po o gaoioiga na te vaaia, o avatu ai aʻoaʻoga i se tulaga ita, e pei o le tautala leo tele ma le eē, muimui i se leo oolo, faatagāfai po o le pasae aʻe o le ita, o le a oo ina goto ifo se aafiaga e faigata ona toe tineia. Afai e te agalelei ma e magafagafa i tagata uma, afai e maualuga ou tulaga tau amio ma lelei au mataupu silisili, o le a oo ina taʻitaʻiina atu lau tama ia faaaʻoaʻo i a te oe i lenei tulaga. Ia gaoioi i se auala e te manao ia ola aʻe ai lau fanau, ia e faia le auala e te manao ia i ai lau fanau.

24 E lē tatau ona lua ni vaega o mataupu silisili a matua, o le tasi mo le talaʻi atu ma le tasi e faagaoioia, le tasi mo a latou fanau ma le tasi mo i latou lava. O le ā le lelei o le taʻu atu i lau fanau e aua le pepelo, a e pepelo oe? Afai e te solia au folafolaga i a i latou, pe e mafai ea ona e faatalitalia i latou ia latou tausia a latou folafolaga i a te oe? Afai e lē fefaaaloaloai matua pe e mafai faapefea ona la faatalitalia le aʻoaʻoina e la la tama i le faaaloalo? Afai e lē faalogo lava le tama itiiti o faaalia e lona tamā po o lona tinā le agamalu, pe e mafai la faapefea ona avea le agamalu ma ona tulaga? E i ai le tulaga mataʻutia tele i le faaali atu e se matua o se manatu faapea e saʻo pea lava o ia, auā o le a ono faapea ifo le tama itiiti o mea uma lava e faia e le matua e saʻo—e tusa lava pe faia e le matua mea e aliai mai ai se natura lē atoatoa ona lelei, agasala ma sese. O le fai atu e fai ae e te lē faia ua tusa lea ma Faresaio faatagāfai ia na fetalai i ai Iesu: “O lea ia outou anaana ai ma ia outou faia mea uma latou te fai atu ai ia te outou e anaana i ai; a e aua tou te faaaʻoaʻo i a latou amio; auā ua latou fai atu, a e latou te le faia.” O lea matua e, afai tou te le manaomia ni Faresaio laiti i lou aiga, aua la neʻi avea outou ma Faresaio lapopoa!—Mataio 23:3.

25. Pe e tatau faapefea ona aʻoaʻoina tamaiti e uiga i le alofa?

25 E muamua lava ona aʻoaʻoina tamaiti e uiga i le alofa i lo latou vaai i ai ma latou te aʻoaʻoina le avatuina o le alofa i lo latou taliaina. E lē mafai ona faatauina le alofa. E ono foai atu e matua mea alofa i a latou fanau. Peitai o le alofa o lona autu o se mataupu faaleagaga mai le fatu a e lē mai le atotupe, ma o mea alofa na o i latou lava e lē mafai ona fai ma sui o le alofa moni. O le taumafai e faatauina le alofa e faatauvaaina ai. I le sili atu na i lo mea alofa faitino, ia foai atu oe lava, lou taimi, lou malosi, lou alofa. O le a e mauaina foi i se fua faapena. (Luka 6:38) E pei ona fai mai le 1 Ioane 4:19 e uiga i lo tatou alofa mo le Atua: “Ua tatou alolofa ia te ia, auā na ia muai alofa mai ia te i tatou.”

26, 27. Pe e ono aʻoaʻoina faapefea tamaiti i le olioli e maua mai le foai?

26 E mafai e tamaiti ona aʻoaʻo e uiga i le foaiina atu i lo latou taliaina mai. E mafai ona fesoasoani i a i latou ia aʻoaʻoina le fiafiaga ma le olioli mai le foai atu, le auauna atu ma le faia o se vaega. Ia fesoasoani i a i latou ia iloa o loo i ai le fiafia i le foai atu—i a te oe, i isi tamaiti, i tagata matutua. E masani lava ona le mananao tagata matutua e talia mea alofa mai tamaiti, i le manatu sese e faapea o le faaalia o le alofa, o le tuua lea e tamaiti mo i latou lava mea alofa o le a latou avatu. Sa taʻua e se tasi tagata:

“Sa masani ona ou teena pe a ofoina mai e se tama itiiti ni ana lole ma aʻu. Sa ou faapea o loʻu agalelei atu lena, o loʻu lē aveina o mea ua ou iloa e manao tele o ia i ai. Peitai ina ua ou teena ma tuu ai pea ma ia mea uma, sa ou lē iloa le olioli sa ou manatu o le a faaalia mai e le tama itiiti. Sa ou iloa ai loa ua ou teena lona alofa foai, teena ana mea alofa, ma teena ai foi ma ia. Mai i lea lava taimi, sa ou talia mea alofa uma faapena, ina ia iloa e ia le olioli o le foai atu.”

27 O matua i se tasi aiga sa mananao e fesoasoani i la la tama laitiiti ia avea e pei o i latou ia e faamatalaina i le Tusi Paia i le 1 Timoteo 6:18, “ia mataalofa, ia latou avatu fua a latou mea.” O lea, a latou faatasi atu i se nofoaga o suesuega faale-Tusi Paia la te tuu atu le tupe ua faaagaga mo lo latou foai na te tuuina i le pusa o mea alofa. O lenei faiga ua fesoasoani tele e faamamafa atu ai i lona mafaufau le tāua o le avatuina o le lagolagoina o mea faaleagaga ma fesoasoani ai i soo se mea faitino e ono manaomia mo lenei lava faamoemoe.

28, 29. Pe e ono aʻoaʻoina faapefea fanau i le tāua o le faatoese ona o sese?

28 E pei lava ona mafai e tamaiti ia alolofa ma lima foai pe afai e avatu faatasi faatonuga saʻo ma faaaʻoaʻoga lelei, e faapena foi ona latou mafaia ona aʻoaʻo ia faatoese pe afai ua tatau ai. Sa faapea mai se tasi matua: “A ou faia se mea sese i laʻu fanau, ou te taʻu saʻo i a i latou. Ou te faapuupuu atu foi i a i latou le mafuaaga na ou faia ai le mea sese ma faaali atu i ai lou sese. E faafaigofie ai foi i a i latou lo latou taʻuina o a latou sese i a te aʻu, i lo latou iloaina ou te lē lelei atoatoa ma o le a latou malamalama.” I le faataʻitaʻiina o lenei manatu o se mea lea na tupu a o afe atu se tagata ese i se aiga ma faafeiloai atu e le tamā lona au aiga i lea tagata. Fai mai le tala a lenei tagata malaga:

“Sa faafeiloaia mai tagata uma na i ai, ona sau loa lea ma le tama laitiiti i totonu o le potu ma ona foliga fiafia. Na faapea mai le tamā. ‘Ma o le uii lenei, lea o loo pipii siamu i lona ofu tino.’ Sa mou atu foliga fiafia o le tama itiiti ae ua suia i le tiga. I le vaai atu i lona maasiasi ma o le a maligi ai ona loimata, sa faavave loa ona tago atu le tamā ua fusi mai le tama itiiti ma fai atu, ‘Ia e malie ua ou sese, sa lē tatau ona ou fai atu faapena; talofa e, ua ou faanoanoa.’ Sa masusu le tama itiiti mo sina minute ona tuua ai lea o le potu, peitai sa lei umi ae toe foi mai ma foliga ua sili atu ona fiafia—ma sa sui mai lona ofu tino mamā.”

29 O le mea moni lava e faamalosia noataga o le alofa i se loto maulalo faapenei. A e moni lava, e mafai e se matua ona faamatala i se tama itiiti pe faapefea ona maua se vaaiga paleni lelei e uiga i faafitauli o le olaga i se tulaga tele ma laiti. E mafai ona fesoasoani le tamā i lana fanau ia latou aʻoaʻoina ia aua neʻi manatu mamafa i nai mea faatauvaa, ia mafai ona latou taliē i a i latou lava ma ia aua neʻi faatalitalia se lelei atoatoa o isi e pei foi ona latou le mananao e faatalitalia mai i a i latou lava.

AVATU SE TULAGA ATOA O MEA TAUA MONI

30-32. Ai se ā ua tāua tele ai i matua le vave amata ona fesoasoani i a latou fanau ia iloa mea tāua moni i le olaga?

30 I aso nei e toatele matua ua latou lē mautonu po o ā mea tāua moni o le olaga. O le iʻuga, e toatele fanau ua le avatua i ai se faatulagana o mea tāua. O nisi matua latou te lē mautinoa a latou āiā e faatonuina ai manatu o a latou fanau. A lē faia e matua, o le a faia la e isi tamaiti, tuaoi, ma ata tifaga ma televise. O le vā i tupulaga, fouvale o le au talavou, o vailaau ma fualaau faasaina, o le faafetaui atu i amioga fou ma fouvalega faaituaiga—o nei mea uma ua faamataʻuina ai matua. Peitai o le mea moni, e amata ona tuputupu aʻe uiga totino o le tama itiiti a o lei amataina ona mapuna aʻe nei mea i lona olaga.

31 O suesuega ua lipotia mai i se tasi mekesini faasaienisi ua faapea mai “o le vaega tele o uiga faaletagata totino o se tasi e faavaeina a o lei amataina ona aʻoga. E moni lava o se malamalamaga taatele o tamaiti e lei ulufale i aʻoga e matuā faigofie lava ona faatosina ma suia pe a uunaia. . . . E ui i lea, ua tatou mauaina o mea na latou fetaiai i lo latou talavou e tusa ai ma manatu ma le poto masani, e masani lava ona faamautuina ni ata o ni amioga o le a tumau pea ma i nisi taimi o le a le mafai ona suia.”

32 E mafai ona suia ata sese, peitai ua faamatalaina e se isi tagata suesue e faapea le mea e tupu pe afai o le a faatagaina nei tausaga tāua e see ese atu: “E tumau pea le mafai ona fesuisuiai o le tama itiiti i totonu o lona uluai fitu tausaga, peitai o le umi o lou faatali, o le tele foi lena o le manaomia o lou oo atu i le loloto ia suia lona tulaga—ma o le ono mafai ona suia o le a faasolo ina faaitiitia i le gasolo mai o tausaga.”

33. O ā malamalamaga e aupito sili ona tāua e tatau ona aʻoaʻoina i fanau?

33 E tatau ona aʻoaʻoina e tamaiti malamalamaga faavae e tele, peitai o mea e aupito sili ona tāua o le malamalama lea po o le ā le mea moni ma le mea pepelo, o le ā le mea saʻo ma le mea sese. I le tusi atu i Kerisiano i Efeso sa uunaia ai e le aposetolo o Paulo i latou ia maua le poto saʻo i le faapea atu, “Ina ia le toe tama ninii i tatou o loo felafoaiina e pei o peau, ma feaveaiina i matagi uma lava o matāupu, i le pepelo o tagata, i togafiti leaga ua saunia e faasese ai. A ia amio faamaoni i le alofa, ia tutupu i tatou ia te ia i mea uma, o le ulu lava ia, o ia foi o Keriso.: (Efeso 4:13-15) Afai o le a faiaga matua e uiga i le fesoasoani i a latou fanau iti ia atiina aʻe se naunau i le upu moni ma le faamaoni, se naunau i le mea e saʻo ma lelei, o lona uiga o le a tuua tamaiti e aunoa ma se puipuiga faasaga i mea lē saʻo ma sese. E mavae atu tausaga a o lei ulufale atu se tama itiiti i aʻoga toe toe lava aunoa ma le matauina e matua. Aua neʻi faatagaina ia vaitaimi ia see ese atu; ia faaaoga nei uluai tausaga tāua tele e avatu ai i lau fanau se tulaga o mea tāua moni. Atonu o le a e laveaiina ai oe lava mai i le faatiga ulu i tausaga o mulimuli mai.—Faataoto 29:15, 17.

34. Ai se ā ua tāua ai tulaga mautu, ma o le ā le puna e sili ona lelei o ia tulaga?

34 “O le a mavae atu [pe suia] le tu o le lalolagi nei,” sa tusi mai ai le aposetolo faagaeeina, ma e moni lava lea e tusa ai ma ana mea faitino, lagona ootia ma tulaga tau amio. (1 Korinito 7:31) E itiiti lava sina mautu i le lalolagi. E tatau i matua ona iloaina lea tulaga, ona o ni tagata ola, e mafai foi e i latou ona lē taulau i lenei tulaga. Afai ua i o latou fatu mea e aupito sili ona lelei mo a latou fanau ma e manatu moni lava mo lo latou lumanai fiafia, o le a faasino atu la e matua a latou fanau i se vasega o tulaga e mautu moni. E mafai e i laʻua ona faia lenei mea i le uunaia i a latou fanau mai le tama meamea ma faasolo aʻe ai, po o le a lava se fesili e laga, o le ā lava se faafitauli e manaomia ai se vai fofo, o le Afioga tusia lava a le Atua, le Tusi Paia, o le mea lea e tatau ona liliu atu i ai mo tali e sili ona tonu ma aumaia ai se fesoasoani. E tusa lava po o le a le fenumiai po o le faanenefu atonu e oo i ai tulaga o mea, o le a faaauau pea ona avea lena Afioga ma ‘lamepa i o latou vae, ma le malamalama i o latou ala.’—Salamo 119:105.

35. O le ā le tāua o le aʻoaʻoina o le fanau a se tasi?

35 Ioe, o lou vaitaimi lenei o avanoa faaauro e amata ai ona atiina aʻe i lau fanau mea tāua e mafai ona faatumauina i o latou alaga atoa. E leai se isi matata e sili atu, e leai se isi galuega e sili atu ona tāua, na i lo le aʻoaʻoina o lau fanau. O le taimi e amata ai, o le taimi latou te fananau mai ai, i lo latou pepe meamea!

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 117]

Ia fai le aʻoaʻoina ma mea fiafia