Mataupu 6

O Le Alofa, “O Le Fusi Lea e Atoatoa ona Lelei ai”

1-6. (a) O le ā le mea e ono tupu mai pe afai o le a aafia tele paaga faaipoipo i o laʻua lava faalogona? (e) O le faautagia o ā mataupu silisili faale-Tusi Paia o le a mafai ai ona taofia le tuputupu aʻe o se finauga mataʻutia?

‘A i se ā ea ua tatou le ‘aʻai ai i le taimi tonu?’ O le faasaʻeā atu lena a lana tane, ua lē lavā faatali ma ua vaivai foi ina ua maea le aso ma galuega fitā.

² ‘Soia le tomumu, o lea ua toe itiiti lava uma,’ o le oso maatiati atu lena a le avā. Sa lē faigofie foi lona aso i le aiga.

³ ‘Ia, a e masani lava ona e faiaga. Ai se ā ua e lē mafai ai ona e tausisi i le taimi tonu?’

⁴ Ua ʻeʻē atu le avā, ‘e lē saʻo lena mea!’ ‘Ae a na e taumafai e tausi tamaiti i se isi aso, se manū ua le faapena lou pisa soo. Auā, ia manatua, o le fanau foi a oe!’

⁵ O lea la, i le va o le tane ma le avā ua faatupuina aʻe ai lenei mea faatauvaa e avea ma mauga, ma tuua ai i laʻua uma i le ita ma lē toe fetautalatalaʻi. E osofai atu le tasi a e tali mai foi le isi, seia oo ina tau fai tigā uma i laʻua ma i le ita ma lē toe fetautalatalaʻi. E osofai atu le tasi a e tali mai foi le isi, seia oo ina tau fai tigā uma i laʻua ma feita, ma ua faaleagaina ai lo la afiafi. Sa mafai e soo se tasi o i laʻua ona taofia le tuputupu aʻe o lenei tulaga lē lelei. Ae e pei ona sa i ai, sa matuā aafia tele i laʻua i o laʻua lava faalogona ma faagalogalo ai faalogona o a latou paaga. Ona oo ai loa lea ina faapisapisao.

⁶ O faafitauli faapenei e mafai ona tutupu mai i ni mafuaaga eseese. Atonu pe aafia ai se tulaga tau tupe. Atonu pe ua manatu foi le tane ua taofiofi mamau tele lana avā, ma ua le faatagaina o ia e fiafia faatasi ma isi  tagata. Atonu foi e manatu le avā ia ua faaleamanaia o ia. E mafai foi ona i ai le faamaaa ona o se faafitauli tele po o ni nai faafitauli. Po o le ā lava le tulaga e i ai, ae o lo tatou naunau moni lava o i ai nei i a i tatou, pe faapefea ona tatou taulimaina lenei tulaga. Soo se tasi o i laʻua e mafai ona taofia le tau tuputupu aʻe o se faalavelave i lona naunau e ‘liliu atu le isi alafau,’ i le loto malie o le a le “taui atu le leaga i le leaga,” ae ia ‘faatoilaloina le leaga i le lelei.’ (Mataio 5:39; Roma 12:17, 21) Ina ia mafai ona faia lenei mea, e manaomia ai le onosai po o le taofiofi ma le taʻumatuaina. E moomia ai le alofa faa-Kerisiano.

LE UIGA MONI O LE ALOFA

7-9. (a) Pe o faapefea ona faamatalaina le alofa i le 1 Korinito 13:4-8? (e) O le ā le ituaiga o alofa e i ai lenei alofa?

⁷ Na faagaeeina e Ieova le Atua le faamatalaina o le alofa, i le uiga moni e faatatau i ai ma le uiga e lē faatatau i ai, i le 1 Korinito 13:4-8: “E onosai le alofa, e agamalu, e le losilosi le alofa, e le mitamita vale le alofa, e le faafefeteina, e le amio matagā e le sailia e ia ana lava mea, e le faaitaitagofie, e le tuuina atu i nisi le leaga, e le fiafia i le amio leaga, a e fiafia i le faamaoni, e ufiufi i mea uma, e talitonu i mea uma, e faamoemoe i mea uma e onosai i mea uma. E le uma le alofa.”

⁸ E ono mafai ona faavae le alofa i luga o mea e tele—faatosinaga faaletino, va fealoaloaʻi faaleaiga po o le tutusa foi o lā fiafiaga i lo la faatasiga. Ae peitai ua faaalia e le Tusi Paia, ina ia i ai sona tāua moni, e tatau i le alofa ona sili atu i le alofa faavalea po o le tutusa foi o mea e tosina i ai, ma ia pulea e le mea lelei e aupito sili ona maualuga mo lē ua alofa i ai. O lena ituaiga o alofa e mafai ona valaauina ai se aʻoaʻiina po o le faatonuina, e pei ona faia e se matua i se tama itiiti, po o le faia foi e Ieova le Atua i ona tagata tapuai. (Eperu 12:6) O loo i ai faalogona ma lagona ootia e pei ona tatau ai, peitai ua le faatagaina  ia lofia ai le faamasinoga poto po o mataupu silisili saʻo i le feagai ai ma isi. O lena ituaiga o alofa e uunaia ai se tasi ia faia i tagata uma e tusa ai ma mataupu silisili matagofie o le magafagafa ma le faia ia tutusa lelei.

⁹ Ina ia sili atu ona talisapaia pe faapefea ona aogā i o tatou olaga faaleaiga, sei o tatou iloiloina auiliili le faamatalaina ua aumaia i le 1 Korinito 13:4-8.

10, 11. O le ā tatou te faatalitalia mai se paaga faaipoipo e onosai, agalelei ma agamalu?

¹⁰ “E onosai le alofa, e agamalu.” Pe e te onosai ea i lau paaga? E tusa lava pe e foliga mai o le a i ai se vevesi, pe atonu foi ua faia ni tuuaiga le fetaui, pe e te faaalia ea ni uiga taofiofi? E onosai Ieova i a i tatou uma lava ma ‘o le uiga agalelei o le Atua o loo taumafai e taʻitaʻiina tagata i le salamo.” O le onosai ma le agamalu o fua uma ia o le agaga o le Atua.—Roma 2:4; Kalatia 5:22.

¹¹ E lē faamaonia e le alofa le faia o mea sese, peitai e lē “vaavaai vale.” E onosai lava. Na te faautagia tulaga e faalēmataʻutia naua. (1 Peteru 4:8; Salamo 103:14; 130:3, 4) Ma e oo lava i mataupu mataʻutia, e sauni lava le alofa e faaoo atu le faamagaloga. E le taumate sa manatu le aposetolo o Peteru sa i a te ia le onosai ina ua ia fesili atu i a Iesu: “E agaleaga mai faafia ea loʻu uso ia te au, ma ou faamagalo ia te ia? seia atu fitu ea?” Sa tali atu Iesu i a te ia: “Ou te le fai atu ia te oe, seia atu fitu, a ia fitugafulu ni fitu.” (Mataio 18:21, 22; Luka 17:3, 4) O le alofa e faamagalo pea lava pea ma e lē uma le agamalu ma le agalelei. Pe e faapena oe?

12, 13. Pe e ono mafai faapefea e le fuā ona faailoa mai ia lava, ma ai se ā e tatau ai ona faia taumafaiga ia pulea lea tulaga?

¹² “E le losilosi [pe fuā pe matauʻa] le alofa.” E faigata ona mafuta faatasi ma se paaga e fuā e aunoa ma se mafuaaga moni. O lea fuā po o le losilosi, o le masalosalo vale, o lona uiga ua fiapule naua. O se uiga faatama itiiti ma taofiofia ai le isi i le faaalia o uiga e masani ai ma le faauo i isi tagata. O le fiafiaga o loo i  ai lea i le saoloto e foai atu, a e lē o i le faafetaiaʻia o se manaoga losilosi vale.

¹³ “O ai se tu i luma o le fuā?” o le fesili lea a le Tusi Paia. O le tasi lea o galuega a le tino lē lelei atoatoa. (Faataoto 27:4; Kalatia 5:19, 20) Pe e mafai ea ona e maua i a te oe lava ni faailoga o le ituaiga o fuā e maua mai se faalogona o le lē saogalemu ma o loo fafagaina i manatu faatupu? E masani lava ona lē faigata ona vaaia o se mea lē tonu i le isi tagata, ae o le a sili ona lelei mo i tatou pe a tatou suesueina i tatou lava. “Auā o le mea e i ai le mataua ma le misa, o i ai le feavauai ma mea leaga uma.” (Iakopo 3:16) E mafai e le matauʻa po o le fuā ona lepetia se faaipoipoga. O le a lē tulaga saogalemu lau paaga i ni faasasaaga ona o le matauʻa ma le fuā, peitai e ala i le naunau alofa, magafagafa ma le talitonu.

14, 15. (a) Pe ua faaalia faapefea e le mitamita vale po o le gugutu le leai o se alofa? (e) Na i lo le taʻu faatauvaaina o le paaga a se tasi, o le ā e tatau i se tasi ona faia?

¹⁴ “E le mitamita vale le alofa, e le faafefeteina.” E moni lava e toatele tagata latou te faia, peitai e toaitiiti lava o ē mananao e faalogo i le mitamita vale. O le mea moni, atonu o le a maasiasi ai se tasi e masani lelei i le tagata e mitamita vale pe gugutu. A o mitamita vale isi tagata e uiga i a i latou lava i le tautala faaviivii i a i latou lava, ae ua faia foi faapena e isi lea lava tulaga i se isi auala. Latou te faitioina ma taʻuvaleaina isi tagata, ma i le fefaatusatusaaʻi ua latou siitia ai i luga i latou i e o loo latou faitioina. O lea la, e ono siitia i luga e se tasi ia lava i le faamaulaloina o isi. O le taʻu faatauvaaina o lana paaga e se tasi, o se auala moni lava lea o le mitamita vale e uiga i a te ia lava.

¹⁵ Pe ua e mauaina ea e oe lava, i se taimi, e te tautala i luma o le lautele e uiga i vaivaiga o lau paaga? O le ā sou manatu i se faalogona o le a oo i lau paaga? Pe faapefea pe a na faapea o oe e ona vaivaiga ia na folasia? O le ā se faalogona e oo ifo i a te oe? Pe e alofagia? E leai, “e le mitamita vale” le alofa, e tusa lava   po o i le viiviiina o ia lava po o i le taʻu faatauvaaina o isi. A e talanoa e uiga i lau paaga, ia tautala i mea e ati aʻe ai; o le a faamalosia ai le fusi i lo lua va. Ma e tusa ai ma mea ua taʻua e uiga i a te oe, ia faatatau le fautuaga poto o loo maua i le Faataoto 27:2: “Ia tuu atu i le tasi na te viia oe, a e le o lou gutu; tuu atu ia i se tagata ese a e le o ou lava laugutu.”—Revised Standard Version.

16. O ā nisi o amio matagā o le a taumamao ese ai le tagata alofa?

¹⁶ “E le amio matagā” le alofa. E tele naunau mea e matuā matagā, e pei o le mulilua, le onā ma le loto ita. (Roma 13:13) I le faaeseesega ma le alofa, o nei mea uma e mafua ai le faaleagaina o le fusi o le faaipoipoga. O le lē faaaloalo, le tautala lē mafaufau ma gaoioiga, faapea foi ma le faatalalē i le tumamā totino, o nei mea uma ua faaalia ai le leai o se amio lelei faaletagata. O le ā le telē o le faaeteetega o i a te oe ia taumamao mai le faia o se mea sese i lau paaga i lenei tulaga? Pe e te faia ea i a te ia ma le mafaufau magafagafa, le amio lelei, ma le faaaloalo? O nei mea uma, e fesoasoani i se faaipoipoga fiafia, se faaipoipoga e tumau pea.

17. Pe e mafai faapefea ona alofia ni misa e se tagata e lē o sailia e ia ana lava mea?

¹⁷ O le alofa “e le sailia e ia ana lava mea, e le faaitaitagofie.” E le manatu i na o ia lava. Maeu le sili mamao atu o se tulaga e i ai pe a na faapena le auala sa i ai le ulugalii lea sa taʻua i le amataga i lenei mataupu. Se manū e lē osofai atu le tane i lana avā ona ua tuai le mea ʻai, ma se manū e lē osofai mai foi le avā ia. Afai ua iloa e le avā o le itaitagofie o lana tane o se isi vaega ona ua vaivai, na i lo le aasa atu foi o ia, atonu o le a ia tali atu: ‘Toeitiiti lava maea le mea ʻai. Ai lava se mamafa o lau galuega i le asō. Sei ou avatu si nau ipu koko e inu a o ou sauni e tapena atu le mea e ʻai.’ A na fai foi e malamalama le tane, ia aua neʻi manatu ifo i na o ia lava, atonu se manū e fesili atu pe i ai se mea na te mafaia e fesoasoani ai.

18. Pe e mafai faapefea e le alofa ona taofia se tasi mai le ita?

 ¹⁸ Pe e te faaitaitagofie ea i se mea ua fai atu ai pe ua faia e lau paaga, pe e te taumafai ia malamalama i le faamoemoega o i tua o se upu po o se gaoioiga? Atonu e mamā, a e na ona o le lē mafaufau, ma e leai se leaga na faamoemoe i ai. Afai e i a te oe le alofa, ‘e lē goto le la o e ita pea.’ (Efeso 4:26) A e faapefea pe afai ua le malie lau paaga ma ua manao moni lava e lafo atu se tala pe faia se mea e tiga ai? Pe e lē mafai ea ona e faatali sei fai ifo le ita, ona talanoa ai lea? O le tagofia o le mataupu ma le i ai o le manatu mo le lelei o i laʻua uma, o le a fesoasoani i a te oe e faaaogaina upu tatau. “O le loto o le ua poto, e poto ai lona gutu.” “O le ua ufiufi le soliga o le tulafono, na te sailia le alofa,” a e lē o le faatupuina atili o le maseiga. (Faataoto 16:23; 17:9) I le tau faasaga e faatoilaloina le tuputupu aʻe o le manao e faaauauina se finauga ma faamaonia e saʻo oe, e mafai ona e maua le manumalo i le faasilia o le alofa.

19. (a) O le ā atonu e aofia ai i le ‘fiafia i le amiolētonu”? (e) Ai se ā ua tatau ai ona alofia lenei tulaga?

¹⁹ O le alofa moni “e le fiafia i le amio leaga, a e fiafia i le faamaoni.” E lē manatu le alofa e poto pe a olegia le paaga a se tasi—e tusa lava po o le tulaga i le faaaogaina o le taimi o se tasi, i le faaaluina o tupe, ia po o aumea foi a se tasi. Na te lē faaaogaina mea e lē atoa ona saʻo ina ia mafai ai ona faafoliga mai ua amiotonu. O le lē faamaoni e faaumatia ai le faatuatuaina. Ina ia i ai le alofa moni, e tatau i a oulua uma ona olioli e talatalanoa i le upu moni.

O LE ALOFA MONI E I AI LONA MALOSI MA E TUMAU

20. Pe faapefea i le alofa (a) ‘ona ufiufi i mea uma’? (e) ‘ona talitonu i mea uma’? (i) ‘faamoemoe i mea uma’? (o) ‘ona onosai i mea uma’?

²⁰ “E ufiufi i mea uma, e talitonu i mea uma, e faamoemoe i mea uma, e onosai i mea uma.” E ufiufi le alofa i toatugā ma mea faigata ua auala mai ona  o le faaipoipoga, a o aʻoaʻoina e le toalua i lenei faiā vavalalata le fetuutuunai ma le faatatau atu o le tasi i le tulaga o i ai le isi. E talitonu le alofa i fautuaga uma ua faatulaga mai i le Afioga a le Atua ma taumafai malosi e faaaogaina, e ui lava ina e foliga mai ua lē o solo lelei tulaga o i ai. Ma e ui lava ina e lē faigofie ona olegia le alofa i fesootaiga ma tagata o ē masani ona liliu atu i le lē faamaoni, a e lē masalosalo vale foi le alofa. Na i lo lena, na te faaalia le talitonu. E le gata i lea, na te faamoemoe i le mea e sili ona lelei. O sea faamoemoe e faavae aʻe lea i luga o le faatuatuaga o le faatatauina o le fautuaga o le a maua mai iʻuga e aupito sili ona lelei e mafai ona maua. O le mea lea, e mafai ona moni le alofa, e faamoemoe o le a malo pea lava le lelei ma tagaʻi atu pea i luma. E le gata i lea, e lē liua mai le tumau pea, ua lē o se alofa valea e mavae. O le alofa moni e onosai, talia faafitauli e oo mai pe a oo ina tulaʻi mai tulaga faigata. E i ai le malosi tumau i le alofa moni. E malosi; peitai i lona malosi uma, e agalelei, e aga vaivai, gauaʻi gofie, e faigofie foi ona mafuta faatasi ma ia.

21, 22. O ā nisi o tulaga ua faataʻitaʻia mai ai e lē uma le alofa?

²¹ “E le uma le alofa” faapena. Afai ua omia le ulugalii i taimi faigata ma oo ai i se tulaga pagatia tau tupe, o le ā le mea o le a tupu? Na i lo le mafaufauina o le sailia o se olaga faigofie i se isi mea, o le avā e i ai le alofa faapena o le a pipii atu pea ma le faamaoni i lana paaga, ma saili ia faaleleiina le itu tau tamaoaiga pe faaopoopo atu foi lana fesoasoani i tupe maua a lana tane. (Faataoto 31:18, 24) A e faapefea pe afai ua taia le avā i se maʻi faaumiumi mo le tele o ni tausaga? O le tane ua i ai lea ituaiga o alofa na te faia mea uma lava e aumaia ai le tausiga o loo manaomia e le avā, e fesoasoani i galuega i le fale lea ua le mafai nei ona toe faia e le avā, ma faaalia foi le faamaoniga o le faaauau pea o lona alofa tele atu i a te ia. O le Atua lava ia ua na faataatia le faaaʻoaʻoga i lenei tulaga. Po  o ā lava tulaga e oo atu i ai ana auauna, ‘e leai se mea na te vavaeeseina i latou mai le alofa o le Atua.’—Roma 8:38, 39.

²² O ā ni faafitauli e mafai ona manumalo i luga o se alofa faapena? Pe o i ai ea lea alofa i lau faaipoipoga? Pe o faia ea ma au masani totino le faataʻitaʻia o lena alofa?

IA FAATUPUINA LE ALOFA

23. O le ā e iloa ai pe o le a tatou faia le uiga alofa?

²³ O le alofa, i le pei o se maso, ua faamalosia atili i le faaaogaina. I le isi itu, o le alofa, i le pei o le faatuatua, e mate pe a leai ni galuega. O upu ma gaoioiga, e uunaia e faalogona loloto mai i a i tatou, ua faapea e alu aʻe mai le fatu, e fai ma sui o o tatou faalogona i totonu. “Auā o le tele o mea i le loto e tautala mai ai le gutu. Ua au mai mea lelei e le tagata amio lelei i mea lelei ua teu i lona loto.” Peitai afai e leaga faalogona i totonu i a i tatou, “e alu ae mai le loto o le manatu leaga, o le fasioti tagata, o le mulilua, o le faitaaga, o le gaoi, o le molimau pepelo, ma le upu leaga.”—Mataio 12:34, 35; 15:19; Iakopo 2:14-17.

24, 25. Pe e mafai faapefea ona e faamalosia ou lagona ia faaalia le alofa?

²⁴ O ā manatu ma faalogona ua e faatupuina i lou loto po o i lou fatu? Afai e te mafaufau loloto i aso taitasi i auala ua faaalia ai e le Atua le alofa, ma saili e faataʻitaʻi i lana faaaʻoaʻoga, o le a faamalosia atili la faagaeega lelei i a i tatou. O le tele o lou faataʻitaʻia ai, le tele o lou tautala ai ma faagaoioia ia talafeagai ma lea lava alofa, o le tele foi lea o le faamausaliina i lou fatu. O le faataʻitaʻia i aso taitasi o lenei tulaga i nai mea iti, o le a avea lenei alofa ma amio e masani ai. Ma a oo mai la mea tetele mai lea taimi i lea taimi, o le a i ai pea lenei alofa, ua mauaa, e fesoasoani i a te oe ia faafetaiaʻia nei tulaga.—Luka 16:10.

²⁵ Pe o e matauina ea sina mea faaviiviia i lau paaga? Ia taʻu i ai! Pe o i a te oe se manatu faaosofia e faia  se agalelei? Ia usitai i lena faalogona! E tatau lava ona tatou faaalia le alofa ina ia toe selesele mai. O le faia pea o nei mea o le a aumaia ai oulua ma lau paaga i se tulaga vavalalata ma faia ai le toalua o oulua ia tasi, ma faatupuina ai le alofa i lo lua va.

26, 27. Pe faapefea i le auau faatasi ona faateleina le alofa o se tasi?

²⁶ Ina ia faateleina le alofa, ia faia sau vaega. Sa ola le uluai tane o Atamu i se parataiso. O mea uma faaletino sa ia manaomia sa maua uma e ia i se tele naunau. Mai lava i le amataga sa siosiomia o ia e le matagofie. E le gata ina sa i ai vao mua ma fugalaau, vao matua ma vaitafe, ae sa i ai foi ituaiga o manu eseese i lalo o lana pulega, o lē e vaaia ma tausia le lalolagi. Peitai e ui ina i ai nei mea uma, ae e i ai se manaoga e tasi e lei faafetauia; se isi tagata ola e faatasi ma ia i lenei parataiso matagofie. Pe ua i ai ea se taimi ua tuua ai na o oe ma e sisila ma le ofo tele i se la goto uiga ese lona manaia, ma momoo ia i ai sē pele i a te oe o lua faatasi ma auai i sea vaaiga matagofie? Ia, pe e i ai foi se tala fou fiafia ua i a te oe a e leai se tasi e te faamatalaina atu i ai? Sa silafia e le Atua le manaoga sa i a Atamu ma sa saunia ai mo ia se paaga ina ia faailoa, atu i ai ona mafaufauga ma ona faalogona. O le fetufaaʻi e aumaia ai tagata e toalua ia faatasia, ma fesoasoani ai i le alofa ia mauaa ma tuputupu aʻe.

²⁷ O le faaipoipoga o se faatulagana mo le auau faatasi ma le mafutaga i le felagolagomai. Atonu ua i ai se tepa atu ma le alofa i lau paaga i le isi itu o le potu, o se paʻi atu, o se upu ma le leo mālū, po o le nonofo faatasi ma le filemu e aunoa ma se upu. E mafai ona faaali le alofa i soo se gaoioiga; i le teuina o le moega, i le fufuluina o ipu, i le faasaoina o le tupe e le avā ina ia faatau ai se mea na te manao i ai a e lē lava le tupe ua masani ona faaaluina e le aiga i vaiaso taitasi, i le fesoasoani atu i le paaga i le faia o lana galuega ua lē lava lona malosi ma taimi e faia ai e ia lava. O le uiga o le alofa, o le auai faatasi i le galuega ma i  le fiafiaga po o i vaitaimi o le malōlō, i faafitauli ma oliolisaga, i mea ua faamanuiaina i le maea lelei ma i fuafuaga e le taulau, i manatu o le mafaufau ma i faalogona ootia i le loto. Ia auau faatasi i le faatuina o sini, ma ia mauaina faatasi. I lenei auala ua avea ni tagata se toalua ma tino e tasi; ua faatuputeleina ai le alofa i lenei auala.

28. Pe faapefea ona siitia le alofa i le auauna atu?

²⁸ O le auauna i lau paaga e mafai ona fesoasoani i lou alofa mo ia, ia matua. E masani lava ona auauna se avā i le kukaina o mea taumafa, teuina o tōfaga, faamamāina o le fale, tāina o lavalava, vaaia o mea tau le aiga. Ua masani ona auauna le tane i lona aumaia o mea ʻai e kukaina e le avā, moega o loo ia tāina. O le auaunaga lenei, lenei foai atu, ua na aumaia le fiafiaga ma faatumauina ai le alofa. E pei ona fetalai Iesu, e sili le manuia o lē foai i lē na te talia. Ia, po o le faapea, e sili le manuia o lē auauna atu i lē talia. (Galuega 20:35) Sa ia taʻu atu i ona soo “o lē sili ia te outou ia avea lea ma outou auauna.” (Mataio 23:11, New English Bible) O lena manatu o le a aveeseina ai soo se agaga tauvā ma fesoasoani atu ai i le fiafiaga. A tatou auauna ua i a i tatou le faalogona o loo manaomia i tatou, ua tatou faatumuina se fuafuaga, ma ua aumaia ai i a i tatou lava le faaaloaloina ma ua faamalieina ai i tatou. O le faaipoipoga e aumaia ai i le tane ma le avā le avanoa lelei e auauna ai ma maua ai lenei lava fiafia, i lea tulaga o le a faamautinoaina ai la la faaipoipoga ia sili atu lona malosi i le alofa.

29. Ai se ā o le a logolelei ai le alofa e tusa lava po o i latou e lē ni auauna a le Atua?

²⁹ A e faapefea pe afai o se tasi o paaga i le faaipoipoga o se auauna Kerisiano a le Atua o loo faia pea e ia nei mataupu silisili faale-Tusi Paia, ae ua lē faapena le tasi? Pe e suia ai ea i lea tulaga le auala e tatau ona gaoioi ai se Kerisiano? E leai se faavae faapena. Atonu e lē tele naua se talanoaga e uiga i fuafuaga a le Atua  i le vaega a le Kerisiano, peitai e tutusa lava le amio. E tutusa lava manaoga faavae o lē e lē talitonu ma lē e tapuai i a Ieova, ma i nisi foi tulaga o le a ia gaoioi i le auala lava e tasi. Ua taʻua lenei tulaga i le Roma 2:14, 15: “Auā pe a fai fua e nuu ese e le o i ai le tulafono o mea e tusa ma le tulafono, e ui ina le o i ai le tulafono, ua avea i latou ma tulafono ia te i latou; o i latou ia ua iloa mai ai le galuega o le tulafono ua tusia i o latou loto, e o faatasi ai foi o latou loto fuatia ifo, o loo fefaaleagai foi, pe fefaatonuai o latou manatu.” O faaaʻoaʻoga i amioga lelei a Kerisiano o le a masani lava ona talisapaia ma o le a faatupuina ai le alofa.

30. Pe e tatau ona faaalia le alofa i lalo o na o tulaga mataina? Ai se ā ua e tali mai ai faapea?

³⁰ E le faatali le alofa i ni tulaga mataina e faaalia mai ai ia lava. I nisi tulaga, ua pei le alofa o se laei po o se ofu. O le ā ua na taofia faatasi sou ofu po o sou laei? Pe o ni nai faapona lapopoa ea ua noatia i se maea? Po o le faitau afe o le felavasaʻi o nai filo iti? O le faitau afe o felavasaʻiga o filo ninii e tusa lava po o tatou tautala i le laei moni po o i “ofu” faaleagaga. O le faaauau pea o le tuufaatasia o nai upu laiti ma le faaalia o gaoioiga i aso taitasi ua faaofuina ai tatou ma faailoa ai le tulaga o tatou i ai. O sea laei faaleagaga o le a lē pala ma lē aogā e pei o laei faaletino. Ua pei lava ona fai mai le Tusi Paia, o laei po o ofu “e le pala.”—1 Peteru 3:4.

31. O le ā le fautuaga matagofie e uiga i le alofa o loo aumaia i le Kolose 3:9, 10, 12, 14?

³¹ Pe e te manao ea ia taofia lau faaipoipoga i le “fusi e atoatoa ona lelei ai”? O lea ia fai la e pei ona fautuaina mai i le Kolose 3:9, 10, 12, 14: “Ua toeseina e outou le tagata tuai atoa ma ana amio, a ua outou oofu i le tagata fou, . . . O lenei, ia oofu outou i le alofa mutimuti vale, ma le agalelei, ma le loto maulalo, ma le agamalu, ma le onosai, . . . A o le alofa, e lautua lea i nei mea uma, o le fusi lea e atoatoa ona lelei ai.”

[Fesili mo le Suʻesuʻega]