Mataupu Sefululua

Le Uiga o Lou Papatisoga

1. Aiseā e tatau ai iā i tatou taʻitoʻatasi ona naunau i le papatisoga i le vai?

O LE tausaga e 29 T.A., na papatisoina ai Iesu. Sa faatofuina o ia e Ioane le Papatiso i le Vaitafe o Ioritana. Na silasila ifo i ai Ieova lava ia ma faaleo ane lana faamaoniga. (Mataio 3:16, 17) O inā na faataatia ai e Iesu se faaaʻoaʻoga o le a mulimuli i ai ona soo uma. I le tolu ma le ʻafa tausaga mulimuli ane, na avatu ai e Iesu faatonuga nei i ona soo: “Ua tuuina mai ia te au le pule uma lava i le lagi ma le lalolagi. O lenei, ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo, ma papatiso atu ia te i latou i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia.” (Mataio 28:18, 19) Po ua papatisoina ea oe e ōgatusa ma lenā faatonuga a Iesu? Afai e te leʻi faia, po o e sauniuni ea e fai?

2. I le fesootaʻi atu ma le papatisoga, o ā fesili e manaʻomia ona taliina?

² Po o le ā lava le tulaga, ae tāua ona iai se malamalamaga manino o le papatisoga i tagata uma, o ē e mananaʻo e auauna iā Ieova ma ola i lana lalolagi fou amiotonu. O nisi nei o fesili ua onomea ona taliina: Pe tutusa ea le uiga o le papatisoga faa-Kerisiano i aso nei, ma le uiga o le papatisoga o Iesu? O le ā le uiga o le papatisoina “i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia”? O le ā e aofia ai i le ola e ōgatusa ma le uiga o le papatisoga faa-Kerisiano i le vai?

O Papatisoga sa Faatino e Ioane

3. O ai sa patino atu i ai le papatisoga a Ioane?

³ Pe tusa ma le ono masina a o leʻi papatisoina Iesu, sa  talaʻi atu ai Ioane le Papatiso i le vao o Iutaia, ua faapea atu: “Ina salamo ia outou; auā ua latalata mai le malo o le lagi.” (Mataio 3:1, 2) Na faalogo tagata i mea na fai atu ai Ioane, ma latou utagiaina. Sa taʻu atu e i latou a latou agasala, na latou salamō, ma ō ane iā Ioane ina ia papatisoina i le Vaitafe o Ioritana. O le papatisoga lenā sa faia mo tagata Iutaia.—Luka 1:13-16; Galuega 13:23, 24.

4. Aiseā na matuā manaʻomia ai lava mo tagata Iutaia i le uluaʻi senituri ona salamō?

⁴ Na matuā manaʻomia mo na tagata Iutaia ona salamō. I le Mauga o Sinai i le tausaga e 1513 T.L.M., na malilie ai o latou augātamā i se feagaiga faalenuu—o se maliega aloaʻia, ma le mamalu—faatasi ma Ieova le Atua. Ae talu ai a latou agasala matuiā, na latou lē tausisia ai o latou tiute tauave e tusa ai ma lenā feagaiga, o lea na taʻusalaina ai i latou. E oo ane i aso o Iesu, ua matuā leaga lava lo latou tulaga. Sa latalata ane ‘le aso sili ma le mataʻutia o Ieova,’ lea na valoia e Malaki. I le 70 T.A., na oo ane ai lenā “aso” ina ua faaumatia e ʻautau a Roma, Ierusalema, o lona malumalu ma le silia i le miliona o tagata Iutaia. Sa muaʻi aauina atu Ioane le Papatiso, o lē sa maelega mo le tapuaʻiga moni a o leʻi oo mai lenā faaumatiaga, ina ia ‘saunia le nuu mo Ieova.’ Sa manaʻomia ona latou salamō i a latou agasala i le feagaiga o le Tulafono Faa-Mose, ma ia sauniuni e talia le Alo o le Atua, o Iesu, o lē ua auina mai e Ieova iā i latou.—Malaki 4:4-6; Luka 1:17; Galuega 19:4.

5. (a) Ina ua alu ane Iesu e papatisoina, aiseā na fesiligia ai e Ioane lenā mea? (e) O le ā le uiga o le papatisoga o Iesu?

⁵ O Iesu le isi tagata na aofia iā i latou na ō ane iā Ioane ina ia papatisoina. Aiseā? I le iloaina o Iesu e leai ni ana agasala e manaʻomia ona taʻutino, na faapea atu ai Ioane: “E ao ona e papatisoina mai o aʻu, a ē maliu mai ea oe ia  te au?” Peitaʻi e ese le mea sa faailogaina i le papatisoga o Iesu. O lea na tali ane ai Iesu: “Tuu mai nei pea ia; auā e faapea ona tatau ia te i tatou ona faataunuuina o mea tonu uma.” (Mataio 3:13-15) Talu ai sa leai se agasala a Iesu, sa leʻi avea la lona papatisoga o se faailoga o le salamō mai agasala; sa leʻi manaʻomia foʻi ona ia faia se tuuina atu i le Atua, auā o ia o sē e tupuga mai i se nuu ua uma ona tuuina atu iā Ieova. Peitaʻi o lona papatisoga i le 30 o ona tausaga sa ese mai lava i isi uma papatisoga. Na faailogaina ai le ofoina atu o ia lava i lona Tamā faalelagi ina ia faia mea uma ua finagalo i ai o Ia.

6. Sa faapeʻī le manatu mamafa o Iesu i lona faia o le finagalo o le Atua?

⁶ O le finagalo o le Atua mo Keriso Iesu sa aofia ai gaoioiga e fesootaʻi atu i le Malo. (Luka 8:1) Sa aofia ai foʻi le faataulagaina o lona soifua faaletagata lelei atoatoa e fai ma togiola, ma faavae aʻe ai se feagaiga fou. (Mataio 20:28; 26:26-28; Eperu 10:5-10) Sa matuā manatu mamafa Iesu i le mea na faailogaina e lona papatisoga i le vai. E na te leʻi faatagaina isi mea e faalavelavea ai lona uaʻi atu. Sa ia faamaoni pea i le faia o le finagalo o le Atua seʻia oo ina faaiʻuina lona soifua i le lalolagi, ma sa avea ai le talaʻia o le Malo o le Atua o lana galuega autū.—Ioane 4:34.

Le Papatisoga i le Vai o Soo Kerisiano

7. Talu mai le Penetekoso o le 33 T.A., o ā mea na taʻu atu i Kerisiano ina ia latou faia e tusa ai o le papatisoga?

⁷ Sa papatisoina e Ioane uluaʻi soo o Iesu i le vai ma faasino atu i latou iā Iesu, o ni ē o le a faia aʻe ai le Malo o le lagi. (Ioane 3:25-30) E ala i faatonutonuga a Iesu, sa faatinoina ai foʻi e nei soo ni papatisoga lea sa tutusa lo latou uiga ma le papatisoga a Ioane. (Ioane 4:1, 2) Ae peitaʻi, e mai le Penetekoso o le 33 T.A., na amata ai ona  latou faataunuuina le tofiga ina ia papatisoina “i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia.” (Mataio 28:19) O le a e silafia le telē o le aogā o le toe autaluina o le uiga o lenā papatisoga.

8. O le ā le uiga o le papatisoina “i le suafa o le Tamā”?

⁸ O le ā le uiga o le papatisoina “i le suafa o le Tamā”? E uiga atu i le taliaina o lona suafa, lona tulaga, lana pule, lana fuafuaga ma ana tulafono. Seʻi manatu i mea e aofia ai. (1) E tusa ai o lona suafa, ua taʻua e le Salamo 83:18 e faapea: “O oe, e ou le suafa o Ieova, na o oe lava o le Silisili ese i le lalolagi uma.” (2) E tusa ai o lona tulaga, ua taʻua e le 2 Tupu 19:15 e faapea: “Ieova e, . . . o oe lava, na o oe, o le Atua [“moni,” NW].” (3) E tusa ai o lana pule, ua taʻu mai e le Faaaliga 4:11, (LF) iā i tatou: “Lo matou Alii e [Ieova], ma lo matou Atua, e tatau lava oe ina ia tuuina atu ia te oe le viiga, ma le faaneeneega, ma le mana; auā na e faia mea uma lava, ona o lou finagalo foi e i ai i latou ma ua faia.” (4) E tatau foʻi ona tatou amanaʻia o Ieova o le Foaʻi Ola, o lana fuafuaga ina ia laveaʻia i tatou mai le agasala ma le oti: “O loo ia Ieova le faaolataga.” (Salamo 3:8; 36:9) (5) E manaʻomia ona tatou talia, o Ieova o le Faitulafono Silisili: “O Ieova o lo tatou faamasino ia, o Ieova o lo tatou fai tulafono, o Ieova o lo tatou tupu.” (Isaia 33:22) Talu ai o loo iā te ia na tulaga uma, ua faalaeiauina ai i tatou: “E te alofa atu i le Alii lou Atua ma lou loto atoa, ma lou agaga atoa, ma lou manatu atoa.”—Mataio 22:37.

9. O le ā le uiga o le papatisoina ‘i le suafa o le Atalii’?

⁹ O le ā e uiga i ai le papatisoina ‘i le suafa o le Atalii’? E uiga atu i le amanaʻiaina o le suafa, le tofiga, ma le pule a Iesu Keriso. O le uiga o lona suafa, o Iesu, “o Ieova le Faaolataga.” Ua ia maua lona tofiga ona o ia o le Alo  e toʻatasi o le Atua, o le ulumatua o foafoaga a le Atua. (Mataio 16:16; Kolose 1:15, 16) Ua taʻu mai iā i tatou e le Ioane 3:16 e faatatau i lenei Alo: “Ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi [o tagata ua mafai ona togiolaina], ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola [e] faavavau.” Talu ai na maliu Iesu a o faamaoni pea, o lea na toe faatūina aʻe ai o ia e le Atua nai le oti, ma faaee atu iā te ia le isi foʻi pule. Na taʻua e le aposetolo o Paulo, sa ‘matuā faaeaina Iesu e le Atua’ i se tulaga silisili i le vateatea, e na o ia lava e pito atu iā Ieova. O le māfuaaga lenā e tatau ai ona “tootuli o tulivae uma lava i le suafa o Iesu . . . ma ia taʻutaʻu atu e laulaufaiva uma lava o Iesu Keriso o le Alii lava ia, ia iu ai i le viiga o le Atua le Tamā.” (Filipi 2:9-11) O lona uiga, ia usiusitai atu i poloaʻiga a Iesu, lea e maua mai iā Ieova.—Ioane 15:10.

10. O le ā le uiga o le papatisoina ‘i le suafa o le Agaga Paia’?

¹⁰ O le ā le uiga o le papatisoina ‘i le suafa o le Agaga Paia’? E uiga atu i le amanaʻiaina o le aogā ma gaoioiga a le agaga paia. Ae o le ā le agaga paia? O le malosi galue o Ieova, lea o loo ia faataunuuina ai ana fuafuaga. Na fetalai mai Iesu i ona soo: “Ou te fai atu foi i le Tamā, ona foai mai ai lea e ia ia te outou le tasi Fesoasoani, ina ia tumau pea o ia ia te outou e faavavau; o ia o le Agaga o le upu moni.” (Ioane 14:16, 17, LF) O le ā e mafai ona latou faia ona o lenei mea? Na toe fetalai mai atili Iesu iā i latou: “O le a maua e outou le mana, pe a afio ifo le Agaga Paia i luga ia te outou; e fai foi outou ma molimau ia te au i Ierusalema, ma Iutaia uma lava, ma Samaria, e oo lava i le tuluʻiga o le lalolagi.” (Galuega 1:8) E ala i le agaga paia, ua faagaeeina ai foʻi e Ieova le tusiaina o le Tusi Paia: “E le o le loto o tagata na tuu mai ai le valoaga  anamua, a o tagata o le Atua na talatalaina mai ina ua osofia mai e le Agaga Paia.” (2 Peteru 1:21, LF) Pe a tatou suʻesuʻeina la le Tusi Paia, e faamaonia ai lo tatou amanaʻia o le aogā o le agaga paia. O le isi auala tatou te amanaʻia ai le agaga paia, o le ole atu lea iā Ieova e fesoasoani mai iā i tatou, ina ia tatou faaalia “fua o le Agaga,” e pei “o le alofa, o le olioli, o le filemu, o le onosai, o le mataalofa, o le agalelei, o le faamaoni, o le agamalu, ma le le gaoiā [“pulea totino,” NW].”—Kalatia 5:22, 23, LT.

11. (a) O le ā le uiga moni o le papatisoga i o tatou aso? (e) Ua faapefea ona avea le papatisoga e peiseaʻī ua oti ma toe faatūina aʻe?

¹¹ O uluaʻi tagata na papatisoina e tusa ai ma faatonuga a Iesu, o tagata Iutaia ma tagata na liliu i le lotu Iutaia, ma sa amata mai i le 33 T.A. E leʻi umi talu ona mavae lenā, ae faasafua atu loa le faaeaga o le avea ma soo Kerisiano i tagata Samaria. Ma i le 36 T.A., na mafai ona tatala atili atu le valaau e faaaofia ai ma tagata o Nuu Ese e leʻi peritomeina. A o leʻi papatisoina, sa tatau i tagata Samaria ma tagata o Nuu Ese ona faia sa latou tuuina atu totino iā Ieova ina ia auauna iā te ia o ni soo a lona Alo. O le uiga lenei o le papatisoga faa-Kerisiano i le vai, o loo faaauau pea ona iai seʻia oo mai i o tatou aso. O le faatofuina atoa i le vai o se faailoga talafeagai lenā o lenei tuuina atu totino, auā o le papatisoga o se faailoga o le tanumia. O le lolōina ifo o oe i le vai, e faaatagia ai ua e oti mai i ala tuai sa iai muamua lou olaga. O le toe faatūina aʻe nai le vai e faailogaina ai lou toe ola mai e fai le finagalo o le Atua. O lenei ‘papatisoga e tasi’ e faatatau atu iā i latou uma ua avea ma Kerisiano moni. O le papatisoga, ua avea ai i latou o ni Molimau Kerisiano a Ieova, o ni faifeʻau ua faauuina e le Atua.—Efeso 4:5; 2 Korinito 6:3, 4.

12. O le ā e faatusaina i ai le papatisoga faa-Kerisiano i le vai, ma e faapefea?

 ¹² E telē se aogā faasaoola o lenā papatisoga i le silafaga a le Atua. Mo se faataʻitaʻiga, ina ua uma ona taʻua le fauina e Noa o le vaa, lea na faasaoina ai o ia ma lona aiga mai le Lolo, ona tusi mai lea o le aposetolo o Peteru: “O le faatusa foi lea mea o le papatisoga, o loo faaola mai ai nei ia te outou, e le o le faateaeseina o le eleele o le tino, a o le tali a le loto fuatia ifo lelei i le Atua, i le toe tu mai o Iesu Keriso.” (1 Peteru 3:21, LF) Sa avea le vaa o se faamaoniga mausalī o le faia ma le faamaoni e Noa o le galuega na tofia atu i ai e le Atua. Ina ua māeʻa galuega sa faia i le vaa, ‘ona faaumatia ai lea o le lalolagi tuai ina ua lofia i le vai.’ (2 Peteru 3:6) Ae o Noa ma lona aiga, ‘o tagata e toavalu, na faasaoina i le vai.’—1 Peteru 3:20.

13. E ala i le papatisoga i le vai, o le ā ua faasaoina mai ai se Kerisiano?

¹³ I aso nei, o ē ua tuuina atu i latou lava iā Ieova e ala i le faatuatua iā Keriso o lē na toetū mai, ua papatisoina e fai ma faailoga o lenā tuuina atu. Ua latou faia le finagalo o le Atua i o tatou aso, ma ua faasaoina mai i lenei lalolagi amioleaga. (Kalatia 1:3, 4) O le a lē oo atu i latou i le  faaumatiaga faatasi ma lenei faiga amioleaga o mea. Ua laveaʻia ai i latou mai lenei faaumatiaga, ma ua foaʻi atu e le Atua iā i latou se lotofuatiaifo lelei. Ua faamautinoa mai e le aposetolo o Ioane i auauna a le Atua e faapea: “E mavae atu foi le lalolagi, atoa ma lona tuʻinanau, a o lē fai le finagalo o le Atua, e tumau lea e faavavau.”—1 Ioane 2:17.

Ia Gaoioi e Ōgatusa ma o Tatou Tiute Tauave

14. Aiseā e lē avea ai le papatisoga o se faamautinoaga mo le faaolataga?

¹⁴ E sesē pe a manatu faapea o le papatisoga o se faamautinoaga lea mo le faaolataga. E faatoʻā aogā pe afai ua tuuina atu moni e le tagata o ia lava iā Ieova e ala atu iā Iesu Keriso, ma faaauau ai pea ona ia faia le finagalo o le Atua, ma faamaoni seʻia oo i le iʻuga. “O lē tumau seia oo i le gataaga, e faaolaina lea.”—Mataio 24:13.

15. (a) O le ā le finagalo o le Atua i aso nei mo Kerisiano ua papatisoina? (e) O le ā le tāua i o tatou olaga o le avea ma se soo Kerisiano?

¹⁵ O le finagalo o le Atua mo Iesu sa aofia ai le auala na ia soifua ai o se tagata. Sa tatau ona maliu o ia e fai ma taulaga. Mo i tatou, e tatau ona ofoina atu o tatou tino i le Atua, ma e tatau ona tatou faaauau pea ona ola i se olaga faataulagaina totino e ala i le faia o le finagalo o le Atua. (Roma 12:1, 2) E mautinoa lava e tatou te lē o faia le finagalo o le Atua, pe afai e iai nisi taimi tatou te faia ai ma le iloa ni amioga e pei o tagata o le lalolagi lenei, po o le alu uma foʻi o o tatou olaga i le saʻilia o mea mo i tatou lava, ae faia na o sina auaunaga i le Atua. (1 Peteru 4:1-3; 1 Ioane 2:15, 16) Ina ua fesili se tagata Iutaia po o le ā e tatau ona ia fai e maua ai le ola e faavavau, sa taʻua e Iesu le tāua o le ola i se olaga amiolelei. Peitaʻi na ia faasino mai foʻi se isi mea e sili atu ona tāua: le manaʻoga  ina ia avea ma soo Kerisiano, se soo o Iesu. E tatau ona avea lenā ma mea autū i le olaga. E lē mafai ona faatulagalua atu i le saʻiliga o meafaitino.—Mataio 19:16-21.

16. (a) O le ā le tiute tauave ua iai i Kerisiano uma lava e tusa ai o le Malo? (e) E pei ona faaalia i itulau e 116 ma le 117, o ā nisi o auala uigā e faia ai le galuega talaʻi o le Malo? (i) O le ā ua faamaonia atu e lo tatou faia ma le loto atoa o se sao i le galuega o le molimau atu?

¹⁶ E tatau foʻi ona toe faamamafaina le manatu e faapea, o le finagalo o le Atua mo Iesu, sa aofia ai le galuega tāua e fesootaʻi atu i le Malo o le Atua. O Iesu lava ia na faauuina e avea ma Tupu. Peitaʻi a o iai i le lalolagi, sa ia maelega foʻi e molimau atu e uiga i le Malo. E faapena foʻi le galuega o le molimau atu lea e tatau ona tatou faia, ma ua iā i tatou māfuaaga uma e tatau ai ona faia ma le lotoatoa lea galuega. O le faia faapea, e faaalia ai lo tatou talisapaia o le pule silisili ese a Ieova, atoa ai ma lo tatou alofa mo isi tagata. (Mataio 22:36-40) E faaalia ai foʻi lo tatou autasi ma isi uso tapuaʻi i le lalolagi aoao, o i latou uma o ni ē e folafola atu le Malo. O lo tatou autasi uma i le lalolagi aoao, ua tatou faamalolosi ai ina ia oo atu i le sini o le ola e faavavau i le nofoaga o i le lalolagi o lenā Malo.

Talanoaga Autalu

• O ā mea e tutusa ai, ma mea e eseese ai le papatisoga o Iesu, ma le papatisoga i le vai i aso nei?

• O le ā le uiga o le papatisoina “i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia”?

• O le ā e aofia ai i le gaoioi e ōgatusa ma tiute tauave o le papatisoga faa-Kerisiano i le vai?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 116]

 O NISI AUALA E FOLAFOLA ATU AI LE MALO

Mai lea fale i lea fale

I tauaiga

I ē faigaluega faatasi

I ē aʻoʻoga faatasi

I luga o auala

I le toe foʻi e asia tagata lotofiafia

I suʻesuʻega faale-Tusi Paia i aiga