Mataupu 15

Aiseā e Manatu ai i Mea e Tutupu i Isi Tagata?

1. (a) O le ā ua mafua ai i le tele o tagata ona manatu e tatau ona latou popole mo i latou lava ae aua le naunau tele fua i isi tagata? (e) O le ā le iʻuga ua oo i ai?

O LE naunau lē faapito mo le lelei o isi ua seasea lava ona maua i aso nei. E moni o i tatou uma ua fananau mai ma le iloa ona alofa. Peitai a iloa e se tagata ua taumafai isi e faia uiga faalēalofa i a te ia, po o lo latou lē malamalama foi i ana taumafaiga e faaalia ai le alofa, atonu o le a ia faapea ifo loa, o le auala e sili ona lelei o le popole lea o ia mo na o ia lava. O isi tagata ua latou matauina isi ua faaaogaina uso a tagata mo lo latou lava lelei faapito, ma ua masani foi ona manuia i mea faitino, o lea atonu ua latou manatu ai o le auala lenei e manuia ai. O le iʻuga, o le toatele lava o tagata e matuā laitiiti lava ni a latou uo moni pe a i ai. Ua i ai le agaga o le lē faatuatuaina ma le masalosalo. O le ā le pogai mo lenei tulaga le fiafia o mea?

2. (a) Pe faapefea ona faailoa e le Tusi Paia le aa o le faafitauli? (e) O le ā lona uiga o le “iloa” o le Atua?

² O le alofa le mea ua le o maua, le ituaiga o alofa lea e naunau faamaoni mo le lelei tumau o isi tagata. Ma ai se ā ua le maua ai? Ina ia oo atu i le aa o le faafitauli, fai mai le Tusi Paia: “O se le alofa ua le iloa e ia le Atua; auā o le Atua, o le alofa lava ia.” (1 Ioane 4:8) Ioe, e moni ua i ai tagata taitoatasi o loo saili lava latou ma vavalo mai o loo talitonu i le Atua, e ō foi i lotu. Peitai o le mea moni, latou te lē iloa le Atua. Ina ia “iloa” le Atua o lona uiga, ia masani lelei i ona uiga totino, iloa lelei lana pule, ona gaoioi ai lea e tusa ma na tulaga. (Ieremia 22:16; Tito 1:16) O lea la, ina ia maua le olioli moni o le olaga, e faatoa mafai lava pe a faaalia ma le saoloto le alofa e se tasi  atoa foi ma le taliaina o ia mai isi, e tatau ona iloa lelei le Atua ma faatatau mea ua tatou aʻoaʻoina.

3. I le ā le uiga ua faaalia ai e le Atua lona alofa i le fanau a tagata?

³ “O le mea lava lenei ua faaalia mai ai le alofa o le Atua ia te i tatou, ina ua auina mai e le Atua lona Alo e toatasi i le lalolagi, ina ia tatou ola ia te ia,” o le mea lena sa tusia e le aposetolo o Ioane. “O le alofa lava lenei, e le ona ua tatou alofa muamua i le Atua, a ua alofa mai o ia ia te i tatou, ua auina mai foi lona Alo o le togiola mo a tatou agasala. Le au pele e, afai ua faapea ona alofa mai o le Atua ia te i tatou, e tatau ai ona tatou fealofani.” (1 Ioane 4:9-11) Sa lei faatali le Atua, ma faatagaina uiga lē alofa o le fanau a tagata e tineia lona lava alofa. E pei ona taʻua i le Roma 5:8: “A ua faaalitinoina mai e le Atua lona lava alofa ia te i tatou, ina ua maliu Keriso ma sui o i tatou a o tatou agasala pea.”

4. Pe faapefea i lena mea ona aumaia se faalogona totino i a te oe agaʻi i le Atua?

⁴ Pe toafia ni tagata e te alofa tele i ai o le a e malie e tuuina i lalo lou ola mo i latou—tagata latou te lei faia lava se mea mo oe? Afai o oe o se matua, o le a uunaia oe e le alofa e masani ai matua i fanau e puipuia le ola o lau tama i lou lava ola, o ai la e te malie ia oti lau tama mo i latou? O le ituaiga o alofa lena na faaalia e le Atua mo i tatou. (Ioane 3:16) Pe o le ā la lau faalogona agaʻi i le Atua? Afai tatou te talisapaia moni le mea ua ia fai, o le a tatou iloa, e lē o se avega mamafa le usiusitai i ana poloaiga.—1 Ioane 5:3.

5. (a) O le ā le “poloaiga fou” sa avatu e Iesu i ona soo? (e) Pe faapefea ona aafia ai i inei lo tatou tuutoina atu i le Atua o le pule? (i) O ā ni isi o mea e tatau ona tatou faia mo auauna a le Atua?

⁵ I le po a o lumanai lona maliu, sa avatu e Iesu i ona soo le tasi o na poloaiga. O le a iloa ai le ese o i latou mai le lalolagi uma. Fai mai a ia: “O le poloaiga fou ou te tuu atu ai ia te outou, ia outou fealofani.” Sa “fou” le poloaiga auā sa taʻu atu i a i latou ia alolofa atu i isi, e lē faapea na ona latou alolofa i  a i latou lava, peitai sa fetalai atu Iesu, “faapei ona ou alofa atu ia te outou.” O lona uiga e oo lava i le naunau e tuuina atu o latou ola mo isi. (Ioane 13:34, 35; 1 Ioane 3:16) O le tatou faaalia o lenei ituaiga o alofa ua faailoa ai foi lo tatou tuutoina atu i le Atua. Pe faapefea lea mea? Talu ai auā ua tatou faamaonia le Tiapolo o le pepelo i lona tuuaia faapea, e leai se tagata ola o le a tumau pea ona usiusitai i le Atua pe afai o le a pagatia ai lona lava ola. (Iopu 2:1-10) O le usiusitai moni i lenei “poloaiga fou” e moomia ai le manatunatu loloto o le tasi i le tasi. O lona uiga ia le taofia soo se taumafaiga e oo lava i o tatou ola, ina ia avatu fesoasoani faaleagaga ma faaletino i isi auauna a le Atua pe a manaomia.—Iakopo 1:27; 2:15, 16; 1 Tesalonia 2:8.

6. O ai isi e tatau ona faaalia i ai le alofa, ma ai se ā?

⁶ E ui i lea, o faiga alofa e lē tatau ona faamuta mai i ē talitonu. Na maliu Iesu mo le lalolagi uma o le fanau a tagata, ae lē na o ē na avea ma ona soo i le taimi o lana talaʻiga i le lalolagi. O lea ua uunaia ai tatou e le Tusi Paia: “O lenei, ia tatou agalelei, ia faatatau i mea e tutupu i lea aso ma lea aso, i tagata uma lava, a e faasili i le aiga o le faatuatua.” (Kalatia 6:10) E tele avanoa e faia ai lenei mea i aso uma o le tatou olaga. Afai o le a tatou lē lima mau ae agalelei ma loto foai i le faaalia o le alofa i isi, o le a tatou avatu faamaoniga o i tatou moni lava o ‘atalii o lo tatou Tamā i le lagi, auā ua ia faaoso i lona la i ē ua amio leaga atoa ma e ua amiotonu, ua ia faatotōifo le ua i e ua amiotonu, atoa ma ē ua amioletonu.’—Mataio 5:43-48.

FAAALOALO I LE TAGATA MA MEA TOTINO A ISI

7. O le ā atonu o le a faigofie ona faatosinaina tatou, pe faapefea ona tatou faia i le tagata ma mea totino a isi?

⁷ Ua tatou ola i totonu o se lalolagi lē alolofa. Atonu pe ua e faapea ifo e te lei manatu mo le lelei o isi i le tele e mafai ona e oo atu i ai. E oo lava o ē ua  latou iloa le mea saʻo e faigofie lava ona latou pueina amioga leaga mai a latou aumea. (1 Korinito 15:33) O lea, afai e fia auauna se tasi i le Atua, e manaomia la se taumafaiga ma le iloa lelei ia ‘faaliliu atu lona mafaufau.’ (Roma 12:1, 2) Na te manaomia le suia o lona manatu agaʻi i le tagata ma mea totino a isi.

8. (a) O le ā ua faaalia ai ua tele le lē amanaia o mea totino a isi? (e) O le ā o loo i le Tusi Paia, afai e faatatauina, o le a na taofia le tagata mai le faia o ia mea?

⁸ I ni isi nofoaga ua i ai se lē migao uiga ese i mea totino a isi tagata. Ua faaumatia e le au talavou nofoaga totino ma nofoaga faitele e fai ma a latou “mea fiafia,” pe o le latou faatamaia foi ma le loto i ai ni mea sa galulue malolosi ni isi e fausia. O tagata atonu ua faaalia lo latou lē fiafia i nei faiga matavale ua fesoasoani foi latou i ai i le tatiaʻi o otaota i malae tafafao, i luga o ala tetele po o i totonu foi o fale faitele, i soo se mea lava latou te i ai. Pe o ni uiga alofa ea ia? Pe ua talafeagai ea ma le timaʻiga a Iesu: “O mea uma foi tou te loto i ai ia faia e tagata ia te outou, ia faapea lava ona outou faia ia te i latou”? (Mataio 7:12) Pe ua faaalia ea i lenei amioga ua talafeagai atoatoa se tasi ma le fuafuaga a le Atua mo lenei lalolagi ia avea ma Parataiso?

9. (a) Pe faapefea i le gaoi ona afaina ai olaga o tagata uma? (e) Ai se ā ua sese ai le gaoi i fofoga o le Atua?

⁹ O le manatu mamafa o se tasi i lona ola ma mea totino ua tatau ai i le tele o nofoaga ona faamauina faitotoa ma faamalama, po o le i ai foi o se leoleotaʻifau. Ua siitia tau a faleoloa e faafetauia mea ua gaoia. Ua taatele le gaoi; peitai e leai sona nofoaga i olaga o i latou o ē ua sauniuni mo le olaga i le faiga fou a le Atua. E tatau ona aʻoaʻoina ia latou gaoioi i se auala e fesoasoani ai i le saogalemu o ō latou uso a tagata. Ua faaalia e le Tusi Paia o le “mea foaiina mai lea e le Atua” ia mafai e le tagata ona “fiafia i le lelei mai ana galuega uma.” E sese la le taumafai e taofia o ia mai iʻuga o ana galuega.  (Failauga 3:13; 5:18) E toatele tagata sa lei faamaoni i taimi ua mavae, peitai ua suia i latou. E le gata ina ua latou tau mamao ma le gaoi, ae ua latou aʻoaʻoina foi le olioli i le latou foai atu i isi. (Galuega 20:35) Faatasi ma le naunau ia faamalieina le Atua, ua latou aveina i o latou fatu le mea o loo tusia i le Efeso 4:28: “O lē gaoi aua neʻi toe gaoi, a e lelei ina faamalosi o ia i galuega a ona lima i mea aoga, ia maua e ia se mea e avatu i le ua mativa.”

10. (a) Pe faapefea i le auala ua tatou tautala ai i isi ona faaalia ai lo tatou manatunatu mo i latou? (e) O le ā o le a fesoasoani i se tasi ia aʻoaʻoina ia faaalia le alofa i lenei auala?

¹⁰ E lē o mea fai tino e masani ona avea ma faanaunauga o isi, peitai na o sina agalelei lava e faaali atu i a i latou ae maise i taimi o le lē solo lelei. E ui i lea, a iloa ni vaivaiga po o ni sese o se tasi, o le ā e masani ona tupu? Ua le se mea fou le faalogoina o le avaavau o le ita, faataiō faamatalaga faasausili po o upu malolosi. E oo lava i ni isi ua latou faamaonia le sese o nei mea, ua lē taulau foi ona pulea o latou lava laulaufaiva. O le ā e mafai ona fesoasoani i se tagata e foia ai lenei amioga? O le faavae moni ua leai se alofa, ma ua faaalia ai i ina le manaoga ia iloa le Atua. Afai o le a talisapaia moni e se tasi le tele naunau o le alofa ua faaalia e le Atua i a te ia, o le a lē faigata la i a te ia ona faamagalo i isi tagata. E sili i mea uma, i le mulimuli atu i le faaaʻoaʻoga a le Atua, atonu o le a amata ona ia vaaia o auala e fesoasoani ai i lē ua sese, ma ofo atu i ai fesoasoani ma le agaga ina ia faaleleia o ia.—Mataio 18:21-35; Efeso 4:31-5:2.

11. Ai se ā e le tatau ai ona tatou tautala lē migao e tusa lava pe agaleaga mai isi i a i tatou?

¹¹ E moni atonu o le a lē faatatauina e isi tagata lenei fautuaga matagofie mai le Afioga a le Atua i a latou feagai ai ma i tatou. E ui lava o o tatou faanaunauga moni, ae atonu o ni isi taimi ua avea tatou ma autu o a latou faamatalaga lē migao ma le lē saʻo. Po o le a la o le a tatou faia nei? Ua apoapoai mai le Tusi Paia: “Aua le faatoilaloina oe i le leaga,  a ia e faatoilaloina le leaga i le lelei.” (Roma 12:17-21; 1 Peteru 2:21-23) O se agalelei sa lei faatalitalia mai i a i tatou atonu o le a faamaluina ai o latou uiga ma aumai ai i fafo o latou uiga e sili ona lelei. E tusa lava po o le a le latou tali mai, ae tatou te mautinoa afai o le a tatou tutusa ma ala o le Atua, ua tatou aveina atu la le faamaoniga o loo tatou sapasapaia Lana ala o le pulega, lea o loo faavaeina i le alofa.

FOIA O LE MANATU FAAPITO I LANU, ATUNUU, SOIFUAGA O TAGATA

12, 13. Pe faapefea ona fesoasoani le Tusi Paia i se tagata ia aveesea soo se faalogona manatu faapito i le lanu, atunuu po o tulaga tau le soifuaga?

¹² O se tasi ua i ai le alofa moni ua le afaina o ia ona o ituaiga eseese, lanu o le paʻu, atunuu po o tulaga faalesoifuaga. Ai se ā ua leai ai? Auā ua ia talisapaia le upu moni mai le Tusi Paia “ua faia foi e ia [le Atua] nuu uma o tagata i le toto e tasi.” (Galuega 17:26) O lona uiga la e aiga uma le fanau a tagata. E leai se lanu e sili aʻe i le tasi lanu.

¹³ E leai lava se tasi e i ai se mafuaaga e mimita ai ona o lona tupuaga, ituaiga, lanu, atunuu po o lona tulaga i le olaga. “Auā ua agasala tagata uma lava, ma ua le oo i le viiga mai le Atua.” (Roma 3:23) Ina ia oo i le amiotonu e tatau ona faalagolago uma lava i le taulaga togiola a Keriso. Ma ua faaalia e le Tusi Paia, o i latou e faia faapena ma faasaoina mai le “puapuaga tele,” o i latou na ua aumaia mai ‘atunuu uma, ma aiga, ma lanu ma gagana.’—Faaaliga 7:9, 14-17.

14. Ai se ā e lē avea ai se mea leaga na tupu i se tasi ma faavae saʻo e toatamaʻi ai faasaga i tagata o se tasi lanu po o le atunuu?

¹⁴ I le taumafai e taʻuamiotonuina lona manatu faapito, atonu o le a toe aumaia e se tagata se mea leaga na tupu i lo la va ma se tasi o se isi lanu po o se isi atunuu. Peitai o se mea lelei le toe faamanatu mai i a i tatou, e le faapea o tagata uma o lena lanu po o lena atunuu sa aafia ai i le mea na tupu. E le gata i lea, ae o tagata o lona lava lanu po o lona atunuu,  e le taumatea sa agasala foi latou i mea lava ia e tusa. Afai tatou te faamoemoe ia ola i le faiga fou filemu a le Atua, tatou te manaomia la le faamamā ese mai o tatou fatu soo se uiga faamauluga o le a tauau e faaesea ai tatou mai isi tagata.

15. Afai o faamatalaga a se tasi e uiga i lanu po o atunuu o le a tausuai ai se uso talitonu, pe faapefea ona afaina ai lona lava tulaga i luma o le Atua ma Keriso?

¹⁵ O le mea o i totonu o tatou fatu, pe vave pe tuai, e faaalia lava i a tatou tautalaga. E pei ona sa fetalai Keriso Iesu: “Auā o le tele o mea i le loto e tautala mai ai [le] gutu.” (Luka 6:45) Faapefea pe afai o tautalaga e atagia mai ai manatu faapito agaʻi i tagata o se isi lanu po o se isi atunuu, o le a faatausuai ai se tasi ua faaalia le naunau i le fuafuaga a le Atua mo le faaolataga? O le a mafai e lenei mea ona taʻitaʻia atu ai i iʻuga mataʻutia i lē sa tautala faalēalofa. Sa lapatai mai Keriso Iesu: “Ai se na te faatausuaiina se tasi o i latou nei e faatauvaa o e faatuatua mai ia te au, e lelei ia te ia pe ana noatia se maaolo i lona ua, ma lafoina o ia i le moana.”—Mareko 9:42.

16. Pe sa faasinoina faapefea e Iesu le lē manatu faapito, e tatau ona tatou faaalia ai, tatou te mafaufau loloto e uiga i isi tagata?

¹⁶ Ua faamalosia Kerisiano ia faaalia le naunau i isi e aunoa ma le manatu i le lanu, atunuu po o tulaga tau le soifuaga. (Iakopo 2:1-9) Sa faamanino lelei e Iesu lenei manatu ina ua ia faapea atu: “Pe a e sauni le faigaai, ina talaʻi ia i e matitiva, i e mumutu, i e pipili, ma e tauaso; e manuia ai oe; auā latou te le mafaia ona taui mai ia te oe.” (Luka 14:13, 14) Afai la tatou te faaalia tatou te mafaufau loloto i isi tagata, ua tatou avatua la faamaoniga moni ua tatou faaatagia uiga o le Atua.

ALOFA NAUNAU MO LE SOLOLELEI O ISI E FAAVAVAU

17. (a) O le ā le mea e sili ona tau tele e mafai ona tatou tufa atu i isi? (e) Ai se ā e ao ona tatou lagona ai le uunaiga ia faia faapena?

¹⁷ O lo tatou naunau mo isi, e lē tatau ona faamuta  mai i o latou manaoga faaletino o i ai nei. E lē faapea foi ua atoa lelei lo tatou alofa ona faapea sa lelei a tatou faiā ma tagata o lanu eseese, atunuu ma tulaga tau le soifuaga. Ina ia maua uiga moni o le olaga, e manaomia la e nei tagata le poto e uiga i a Ieova le Atua ma ana fuafuaga. I le tatalo i lona Tamā, sa faapea atu Iesu: “O le ola e faavavau foi lenei, ia latou iloa oe le Atua moni e toatasi, atoa ma le ua e auina mai, o Iesu Keriso lea.” (Ioane 17:3) Afai sa e faitauina lenei tusi mai le amataga, ua e iloa la pe faapefea ona maua lena taui. Ua e vaai mo oe lava po o le a ua fai mai ai le Tusi Paia e uiga i le “puapuaga tele” ua valoia mai, ma faamaoniga fai tino ua faamaonia ai lona lata tele mai. Ua e iloa o le malo o le Atua, ua na o lena lava le faamoemoe mo le fanau a tagata. E manaomia foi e isi lenei poto tāua. Pe o le a uunaia oe i le alofa i a Ieova ma ou uso a tagata e te manao ai e faaoo atu i a i latou lenei faamoemoe?

18. (a) O le ā le galuega sa valoia e Iesu i le Mataio 24:14 mo tatou aso? (e) Pe faapefea ona tatou manatu i le auai i lea galuega?

¹⁸ Sa valoia e Iesu a o fetalai e uiga i le ‘iʻuga o le faiga o mea’: “E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma, e fai ma molimau i nuu uma; ona oo mai ai lea o le gataaga.” (Mataio 24:14) Maeu le faaeaga o le fai ma sui o le Pule Aoao i le vateatea, o Ieova lava ia, i le avea o se tasi o ana molimau! O le avenoa e auai i lenei galuega faapitoa na valoia e le Alo o le Atua o loo tatalaina pea, peitai e lē o toe umi.

19. Ai se ā e lē tatau ai ona taofia i tatou mai le auai i lenei galuega ona o le lē lava o le atamai faaletagata?

¹⁹ I le mafaufauina o le faamoemoe ia auai i lenei galuega o se tasi o molimau Kerisiano a Ieova, e lelei ona iloa, e le faapea o se atamai faaletagata o se tasi e tautala ai, peitai o le Atua, o lē ua na tatalaina loto o ē faalogo ma talia le tala lelei. (Galuega 16:14) Afai ua uunaia oe i le loto malie, e mafai la e Ieova  ona faaaogaina oe e faataunuuina lona finagalo. O lana feau lenei, ma o ia lava na te aumaia ona fua. (1 Korinito 3:6) Ia mafaufau i le mea sa tautala ai le aposetolo o Paulo e uiga i le tulaga sa i ai o ia: “O loo ia te i matou lenei faatuatuaga i le Atua talu lava o Keriso; auā e le mafai pe a na o i matou ona manatunatu i se mea, peiseai na ia te i matou, a o le Atua e mafai ai i matou.”—2 Korinito 3:4, 5.

20. (a) Pe o le ā talileleia ea e tagata uma le tala lelei? (e) O ā ni lelei ua faataunuuina i le talaʻi atu i tagata o ē faatuiese po o e tetee foi?

²⁰ E moni, e lē tatau ona tatou faatalitalia faapea o tagata uma o le a tali leleia le tala lelei. E toatele o le a faatuiese; o ni isi o le a tetee. Peitai e mafai ona sui i latou. O Saulo o Taso o lē na saua muamua i Kerisiano, na iʻu ina avea ma aposetolo maelega o Iesu Keriso. (1 Timoteo 1:12, 13) E manaomia e isi tagata le feau o le Malo, e tusa lava pe latou te iloa pe leai; o lea e tatau lava ona tatou avatu ma le maelega. E manaomia se faanaunauga loloto mo lo latou lelei, ae le na o lo tatou. O lea faanaunauga e moomia ai le taumafaiga ma le fatu atoa e fai ma sui o i latou, faatasi ma le maliega e faateleina a tatou gaoioiga ina ia uunaia atili lo latou lelei tumau.(1 Tesalonia 2:7, 8) E tusa lava pe latou te lē mananao i le feau o le Malo, ae ua taunuu le galuega lelei. Ua avatua le molimau; ua faalauiloaina le suafa o Ieova; ma ua faia le tuueseesega o tagata.—Mataio 25:31-33.

MANATU I MEA E TUTUPU I LOU LAVA AIGA

21. O le ā le avega tauave ua i ai i le ulu o le aiga e uiga i le solo lelei faaleagaga o lona lava au aiga?

²¹ O le taumafaiga ua e tuuina atu ina ia fesoasoani i isi ia maua le manuia mai sauniuniga alofa a Ieova e le tatau ona taulaʻi atu i na o ē i fafo atu o lou lava aiga. Mo se faataʻitaʻiga, o le ulu o le aiga ua i ai le tiute tauave muamua i lona lava au aiga. O lo latou tutupu aʻe faaleagaga ua taʻitaʻiina saʻo lava e  lona fuafuaina ina ia faatasi le aiga i le talanoaina ma le suesueina soo o le Afioga a le Atua. Ma, afai o le a faaalia i tatalo a le tamā, e fai ma sui o le aiga, le loloto o le tuutoina atu ma le agaga faafetai, o le a mafai loa ona taʻtaʻiina saʻo manatu o le au aiga atoa.

22. Ai se ā ua tāua ai i le tamā le aʻoaʻia o lana fanau, ma o le ā ua uunaia o ia i le faia faapena?

²² O lona tiute tauave e aofia ai foi ma le avatuina o aʻoaʻiga. A tutupu mai faalavelave, atonu e foliga mai e faigofie ona lē amanaia. Peitai, afai e faatoa avatu lava se aʻoaʻiga ina ua ita tele le tamā, pe faatoa foia faafitauli ona ua oo ina tulaga mataʻutia, o lona uiga, e i ai se mea ua lē o faia. Fai mai le Faataoto 13:24: ‘O le tamā e alofa i lona atalii, ua saili le aʻoaʻiga mo ia.’ O le tamā alofa moni, e ui lava ina ua vaivai i le iʻuga o le aso, ae o le a maumauai pea i le avatuina o le aʻoaʻiga. O le a faaalia atili lona alofa pe afai o le a na faamatalaina ma le onosai mea i lana fanau, ma mafaufauina foi tulaga tau le mafaufau, lagona ootia ma vaivaiga faaletino o i latou uma taitoatasi. (Efeso 6:4; Kolose 3:21) Afai o oe o se tamā, pe ua i a te oe ea lena ituaiga o alofa mo lau fanau? O le naunautai e amoina lenei avega tauave, ua faaalia ai e se tasi o loo taulaʻi atu lana vaai, ua le gata mo le taimi nei, a e faapea foi mo le gasologa lelei o lona aiga i le lumanai.—Faataoto 23:13, 14; 29:17.

23. Pe e mafai faapefea e le tinā ona faaalia lona naunautai i le solo lelei faaleagaga o lona aiga?

²³ I le felagolagomai ma lana tane i le tausia o le tulaga faaleagaga o le aiga, o le a aumaia ai foi e le avā se fesoasoani tele mo lo latou lelei. A manatu mamafa o ia i le fanau ma faaaoga lelei lona taimi ina ia taʻitaʻia o latou olaga i le auala faale-Atua, o le a atagia lava lea mai a latou amio ma o latou uiga agaʻi i a te ia. (Faataoto 29:15) E oo lava i tulaga e leai se tamā o le aiga, a e mafai lava ona iʻu manuia  pe afai e aʻoaʻoina ma le faaeteete le Tusi Paia faatasi ma faaaʻoaʻoga lelei.

24. (a) Afai e fesagai ma teteega mai le paaga faaipoipo, o le ā le finauga e tatau i le talitonu ona taulaʻi i ai? (e) I lalo o ia tulaga, pe faapefea ona faaalia le alofa moni i le paaga lē talitonu?

²⁴ A e faapefea pe afai o le tamā i le aiga na te lē talia le Afioga a le Atua? Atonu foi na te sauaina lana avā? O le ā o le a faia e le avā? Afai e alofa o ia i a Ieova, e mautinoa lava o le a na lē fulitua o ia i le Atua. O Satani lava na finau mai o le a lafoai e tagata le Atua pe afai o le a fetaiai ma mea faigata, ma, o le mea moni e le manao le avā na te faia le manao o Satani. (Iopu 2:1-5; Faataoto 27:11) I le taimi lava lea e tasi, ua uunaia foi o ia e le Tusi Paia, ia lava lona alofa naunau i lana tane e sailia ai lona lelei tumau. O le lafoaia o le mea ua na iloa o le upu moni ua le o se faaalia lea o lenei alofa; o le iʻuga, e lē taumatea o le lē maua lea o le ola e faavavau mo i laʻua uma. Peitai, afai o le a tutumau o ia i lana faatuatuaga, atonu o le a na mafai ona fesoasoani i a te ia, ia maua le faaolataga. (1 Korinito 7:10-16; 1 Peteru 3:1, 2) E le gata i lea, o lona faaauau pea o le faamamaluina o ana tautoga faalefaaipoipoga, e oo lava i lalo o tulaga faigata, o le a na faaalia ai lona faaaloalo loloto i le Pogai o le faaipoipoga o Ieova le Atua.

25. Pe faapefea i le faaiʻuga a se mātua ona afaina ai faamoemoega mo le ola o le fanau?

²⁵ Ua i ai se isi mafuaaga malosi mo le matua talitonu e faatumauina ai lona faamaoni i le Atua e tusa lava po o fesagai ma teteega. O lea mafuaaga o le fanau. E silasila ma le finagalo malie le Atua i fanau iti a auauna tuutoina atu ma ua aumaia se faamaoniga afai e usiusitai nei tamaiti, o le a faasaoina atu i le “puapuaga tele” o loo sau. E tusa lava pe na o le toatasi o matua o se auauna a Ieova, ae ua faitauina lava e Ia nei tamaiti e “paia.” (1 Korinito 7:14) Peitai, pe faapefea pe afai e “liliu ese” le matua mai le fia o le finagalo o le Atua? O lona uiga, o lea matua ua  na lafoai le tulaga faamaonia i luma o le Atua, e lē gata mo ia lava, a e faapea foi mo lana fanau iti. (Eperu 12:25) Paga le mataʻutia e oo i ai lenei mea!

26. Ina ia gaoioi ma le lelei moni i a i tatou ma isi, o le ā tatou te manaomia?

²⁶ Po o le ā lava se matata o le olaga tatou te manatu i ai, ua manino lava le i ai o se manaoga mo i tatou e manatunatu ai e lē gata i a i tatou, a e faapea foi i isi. O le a tatou maua foi le alofa mai isi pe afai e avea ma a tatou masani le naunau lē manatu faapito mo i latou. (Luka 6:38) Peitai, ina ia faataʻitaʻia le alofa moni ma aua neʻi taʻitaʻi seseina i manatunatuga lata mai faaletagata, e manaomia lo tatou iloa o Ieova le Atua ma olioli i se faiā lelei ma ia. E ui i lea, o le faiā faapena, e aafia ai se filifiliga e tatau i a te i tatou taitoatasi ona faia.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]