Mataupu 11

O E Faasaoina e Tatau Ona Latou Lē Avea ma “Ni o le Lalolagi”

1, 2. (a) O le ā na fetalai i ai Iesu e uiga i le va feagai ai o ona soo ma le lalolagi? (e) O le ā e lē uiga i ai lena mea, ma ai se ā?

O I TATOU o tagata soifua o loo i ai uma lava “i le lalolagi,” o lona uiga, o le ola faatasi ai ma le lalolagi o le fanau a tagata. Peitai, na fetalai atu Iesu o ona soo e tatau ona latou lē avea ma “ni o le lalolagi i latou.” (Ioane 17:11, 14) O le ā le uiga sa i a te ia? Afai tatou te faamoemoe ia i ai i ē o le a faasaoina atu i le olaga i le faiga fou a le Atua, e manaomia lo tatou malamalama i lenei mea.

² Sei iloilo muamua po o le ā e lē faauigaina i ai le “le ni o le lalolagi.” E lē uiga faapea o le a tatou lē mau faatasi ma tagata. E lē uiga faapea ia mau pei o e ua nonofo i ana po o i monaseri po o i isi foi nofoaga vavaeese mai tagata. I le eseesega ma lena, sa tatalo lava Iesu i le po a o lumanai lona maliu i lona Tamā, e fai ma sui o ona soo, ma faapea atu: “Ou te le ole atu ina ia ave ese ia te i latou i le lalolagi, a ia tausi ia te i latou ina neʻi leaga. E le ni o le lalolagi i latou, faapei o aʻu foi, ou te le so le lalolagi aʻu.”—Ioane 17:15, 16.

3, 4. (a) I ā galuega e tatau ai i Kerisiano ona fesootai ma tagata o le lalolagi? (e) Peitai o le ā e ao ina latou alo ese ai?

³ Na i lo le lalafi o i latou lava mai tagata, sa ‘aauina atu soo o Iesu i le lalolagi,’ ina ia faalauiloa le upu moni. (Ioane 17:18) E tatau ona auauna i latou pei “o le malamalama o le lalolagi,” e faasusulu atu le malamalama o le upu moni i luma o tagata atonu o le a latou iloa ai pe faapefea i le upu moni a le Atua ona aafia ai olaga o tagata mo le lelei.—Mataio 5:14-16.

⁴ O Kerisiano, ona e tatau ai, ua fesootai ma tagata  e toatele a o latou galulue e tausia i latou ma o latou aiga, ma a o latou faalauiloaina atu foi le tala lelei o le malo o le Atua i le fanau a tagata. O lea, e pei lava ona faaalia e le aposetolo o Paulo, ua le o faatalitalia latou te “o ese atu i le lalolagi” i se auala faitino. E lē mafai ona latou taofia atoatoa le fefiloi faatasi ma tagata o le lalolagi. Peitai e mafai ma e tatau ona latou taofia auala leaga o loo faia e le toatele o le fanau a tagata mai le faaleagaina o i latou ma le faapotopotoga Kerisiano.—1 Korinito 5:9-11.

5. Pe sa faapefea ona faataʻitaʻia mai i le tulaga e uiga i a Noa ma lona aiga le manaoga ia vavae ese mai le lalolagi?

⁵ O lea, e tatau ona latou pei o Noa ma lona aiga. I ona po o Noa “sa ola ai tagata uma i le olaga iʻuvale i luga o le lalolagi.” (Kenese 6:12, NE) Peitai sa ese ai Noa ma lona aiga. I lona teena o le faatasi atu i le fanau a tagata i le latou auala e lē faale-Atua atoa ma lona talaʻia o le amiotonu, sa “faasalaina ai le lalolagi” e Noa, sa faaalia ai le leai o sana faamolemolega ua lē talafeagai ai ma le finagalo o le Atua. (Eperu 11:7; 2 Peteru 2:5) O le pogai lena na faasaoina ai Noa ma lona aiga ina ua aumaia e le lolo faalekelope, le iʻuga i luga o le fanau a tagata lē matataʻu i le Atua. Sa i ai i latou “i le lalolagi” peitai i le taimi lava e tasi sa latou “le ni o le lalolagi.”—Kenese 6:9-13; 7:1; Mataio 24:38, 39.

O LE A LE ALOFA TATAU MO TAGATA O LE LALOLAGI?

6. Pe e alagā tatau ea le faaalia o soo se alofa agaʻi i tagata o le lalolagi?

⁶ Po o le avea ea o oe “e le ni o le lalolagi” o lona uiga ia avea o sē inoino i le fanau a tagata? E leai. Na i lo lena, e tatau ona e faaaʻoaʻo i a Ieova le Atua. Ua taʻu mai e Iesu i a i tatou e pei ona faamauina i le Ioane 3:16: “Auā ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi [o le fanau a tagata], ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola e faavavau.” O  le alofa ma le agalelei o le Atua agaʻi i tagata o ituaiga uma ua faataatia ai se faaaʻoaʻoga lelei mo i tatou uma ia mulimuli atu ai.—Mataio 5:44-48.

7, 8. (a) O le ā na fai mai ai le aposetolo o Ioane e uiga i le alofa i le lalolagi? (e) O le ā le uiga o lena mea, ma pe ua faapefea ona faaalia o lenei mea i isi faamatalaga atili a Ioane.

⁷ Ae pe e le o fai mai ea le aposetolo o Ioane i a i tatou, “Aua tou te mananao [pe alolofa] i le lalolagi, po o mea o i ai i le lalolagi. Pe afai e manao [pe alofa] se tasi i le lalolagi, e le o ia te ia le alofa i le Tamā”? Afai e alofa le Atua i le lalolagi, ai se a sa fai mai ai faapena le aposetolo?—1 Ioane 2:15.

⁸ Ua faaalia e le Tusi Paia e alofa le Atua i le lalolagi o le fanau a tagata ona o tagata ola, tagata lē lelei atoatoa o loo i le tulaga oti, ma ua i ai se manaoga augani mo se fesoasoani, e tusa lava pe o latou talisapaia pe leai. Peitai e lē alofa o ia i uiga lē faaleatua ua i a i latou, ma faaalia ai tuinanauga sese ua i ai. Ma e le alofa foi o ia i faiga lē faaleatua ua latou faia. Sa lapatai mai le aposetolo faasaga i le alofa i tuinanau sese ma amioga a le lalolagi o le fanau a tagata i lona faapea mai: “Auā o mea uma lava o i le lalolagi, o le tuʻinanau o le tino, ma le tuʻinanau o mata, ma le faalialia o lenei olaga, e le mai le Tamā ia, a e mai le lalolagi. O le a mavae atu foi le lalolagi, atoa ma lona tuʻinanau, a o lē fai le finagalo o le Atua, e tumau lea e faavavau.”—1 Ioane 2:15-17.

9, 10. (a) Pe e mafai faapefea ona tautala i ai faapea o nei tuinanauga e pogai mai le lalolagi? (e) O ā auga ua i ai i le fanau a tagata ona o nei tuinanauga?

⁹ Ioe, o na tuinanau o le tino ma mata ma le tuinanau ia faamaualugaina e ‘mafua mai lava i le lalolagi’—o mea ia sa tutupu aʻe i uluai matua o le fanau a tagata ma taʻitaʻia ai laʻua i se fouvalega. (Kenese 3:1-6, 17) O le tuinanau sese na faapogai ai i a i laʻua ona saili ia tu toatasi mai le Atua, ina ia mafai ona la mulimuli atu i o laʻua lava faanaunauga faapito e le talafeagai ma lona finagalo. O le mulimuli atu i nei tuinanauga faapito na taʻitaʻiina atu ai i le solia o tulafono a le Atua.

 ¹⁰ Ia manatunatu i mea o loo e vaaia o siosioina ai oe i o tatou taimi. Pe ua le o atiina aʻe ea e le toatele o tagata i aso nei o latou olaga i tuinanau o le tino ma mata atoa ma le ‘faalialia vale i mea o lenei olaga’? Pe e lē o mea ea ia ua faatonua faamoemoe ma faanaunauga o le toatele naunau o le fanau a tagata, ma pulea ai le auala ua latou gaoioi ai ma a latou faiā ma le tasi i le isi? Ioe, ma o lea tulaga ua taʻitaʻiina atu ai latou i le solia o tulafono a le Atua. Ona o lenei mea ua avea ai le tala faasolopito o le fanau a tagata ma talaaga umi o le fevaevaeaʻi ma le fetauaʻi, le amio leaga ma le solitulafono, le matapeapea ma omiga o faiga faapisinisi, le fiasili ma le tauivi ia taʻutaʻua ma malosi.

11. O lea la ai se ā ua le feteenai ai le alofa o le Atua i le lalolagi ma le alofa na taʻusalaina e le aposetolo o Ioane?

¹¹ Ua mafai nei la ona tatou iloa le eseesega i le va o le alofa i le lalolagi e pei ona i ai i le Atua ma le alofa i ona tuinanau ma ana faiga e pei ona taʻuleagaina e le aposetolo. O le alofa o le Atua mo le lalolagi o le fanau a tagata na faaalia lea mo le fuafuaga e tasi o le tatalaina o le auala mo i latou ia saoloto mai nei tuinanau agasala ma o latou taunuuga leaga, e aofia ai ma le oti. Sa ia faaalia lea alofa i se tau e tele i a te ia lava, i le tuuina atu o lona Alo e fai ma taulaga e togiola ai le fanau a tagata. Peitai mo soo se tasi na te teena lena taulaga ma faaauau pea ma le loto i ai le le usiusitai, fai mai le Tusi “o le toasa o le Atua o loo tumau lava i ona luga.”—Ioane 3:16, 36; Roma 5:6-8.

12. Pe e mafai faapefea ona tatou faavasegaina pe o le alofa atonu ua i a i tatou mo tagata o le lalolagi e malie i ai le Atua pe leai?

¹² A e faapea la i tatou? Pe tatou te alolofa ea i tagata o le lalolagi ona o le manatu naunau i a i latou o uso a tagata, ē e manaomia le fesoasoani ina ia mafai ona maua le auala i le ola i le finagalo lelei o le Atua? Po o tatou alolofa i mea moni lava ia o loo taofia i latou mai le avea ma auauna a le Atua—le auala tu toatasi o loo latou lepetia ai tulafono a le Atua ina ia faamalieina o latou fiafiaga faapito  faaletino, ma lo latou manatu mamafa i lo latou lava tāua ma lo latou viiga na i lo le Atua? Afai ua tosina atu tatou i tagata ma alolofa ia faatasi ma i latou ona o nei uiga leaga, o lona uiga la ua tatou alolofa i le lalolagi, i le auala tonu lava ua lapatai faasaga i ai le aposetolo.

13. Pe faapefea i le alofa i le lalolagi ona taofia mai ai se tasi i le auauna atu i le Atua?

¹³ Ona o le toatele o tagata i ona po o Iesu sa alolofa i auala leaga o le lalolagi, o lea na latou alo ese mai ai i le faia o se tulaga e aunoa ma se mataʻu e pei o soo o Iesu. Sa lei mananao i latou ia tuuesea lo latou lauiloa ma lo latou tulaga i le va ma tagata i faiga faava-fealoaloaʻi ma faiga faalotu. Sa latou naunau atu i le viiga mai tagata na i lo le faamaoniga a le Atua. (Ioane 12:42, 43) Sa faia e nisi galuega o le alofa ma isi gaoioiga faalotu—peitai o le autu lava ina ia vaavaai aʻe tagata i a i latou, ioe, le lalolagi o le fanau a tagata. (Mataio 6:1-6; 23:5-7; Mareko 12:38-40) Pe e te lē o vaaia tagata, e oo lava i ni aofaiga tetele o i latou i lotu i Atunuu Kerisiano, faaalia lenei lava alofa i le auala sese o le lalolagi i aso nei? Ae ua faaalia lava e le Tusi Paia ua le o le auala lea e oo atu ai i le faasaoina.

IA SAOLOTO MAI LE PULEA E LE “ALII O LENEI LALOLAGI”

14. O ai na na tuuina atu Iesu i le tofotofoga a o i ai o ia i luga o le lalolagi, ma o le ā na iʻu i ai?

¹⁴ O le Alo o le Atua lava ia na oo foi i tofotofoga, o nei lava ituaiga. Sa faia se taumafaiga ina ia faagaepuina aʻe i totonu i a te ia le tuinanau faapito o le tino ma mata ma ia uunaia ai foi o ia na te faia se faalialia vale ia maofa ai tagata—ina ia avea ai ia e pei o le lalolagi. Sa ofoina atu foi i a te ia le pulega i luga o malo uma o le lalolagi atoa ma o latou matagofie. Sa na matuā teena lena ofo. Na ia silafia lelei lava pe faapefea ona faaali atu le alofa i le lalolagi ina ia talafeagai ma le finagalo o lona Tamā. Peitai o ai na auala mai ai lea ofo mo le manatu  faapito? Mai lē lava na uluai luʻia le pule aoao a Ieova le Atua, o ia foi lea na ia faatauanau o tatou uluai matua ia lē usiusitai i Lē na Foafoaina i laʻua, o lona igoa o Satani le Tiapolo. (Luka 4:5-8) O se manatu tāua tele lenei e ao ona tatou matauina. Ai se ā?

15. Ia faaali mai i lau Tusi Paia po o ai “le alii o lenei lalolagi.”

¹⁵ Auā ua faaalia ai o le lalolagi o le fanau a tagata i le lautele, e aofia ai ona malo faalelalolagi ma isi pulega, ua avea le fili sili o le Atua o Satani le Tiapolo ma ona pule lē vaaia. Sa fetalai Iesu lava ia e uiga i lena tetee sili i le Atua o le “alii o lenei lalolagi.” (Ioane 12:31; 14:30; 2 Korinito 4:4) Ua taʻua foi e le aposetolo o Paulo o “malosi o agaga leaga” po o temoni i lalo o le pulega a Satani, o loo latou fai aʻe ‘malo, pule ma taʻitaʻi o le lalolagi o lenei pouliuli,’ lea e ao ai i Kerisiano ona moomia le puipuiga e ala i ofutau faaleagaga.—Efeso 6:10-13.

16. O le ā le tele o le lalolagi ua taʻitaʻi seseina e Satani ma ua i ai i lona malosi?

¹⁶ Na o sina vaega itiiti lava ua mafai ona tuusaunoaina mai le pulega a lenei pule lē vaaia ma ana ʻau. Peitai o le “lalolagi,” o lona uiga o le anoano o le fanau a tagata i lona lautele, “o loo nofo toilalo i loo leaga.” Ua na taʻitaʻi seseina le lalolagi atoa e aofia ai ma taʻitaʻi faalelalolagi, e ala i faatosinaga faatemoni, ma tosoaiina atu ai latou i se auala e fetoai ai ma le Atua ma lona malo i a Keriso Iesu.—1 Ioane 5:19; Faaaliga 12:9; 16:13, 14; 19:11-18.

17. (a) O le ā ua molimau i ai le “agaga” ua faaalia e le lalolagi e uiga i lē o loo taʻitaʻia le fanau a tagata? (e) Pe o le a faamalieina ai ea Le na Foafoaina mea pe afai tatou te faaalia lea lava agaga?

¹⁷ Pe o se mea talitonu gatā lenei? Ae pe ua le faaalia manino ea e le toatele o tagata o lenei lalolagi lea “agaga”—le manatu silisili ma le malosi o loo uunaia—atoa ma galuega ua iloa lelei ai le fili o le Atua? Ua tatou vaaia le pepelo i le lalolagi lautele, o le tau faaoleole, ʻinoʻino, saua ma le fasioti tagata lea ua fai mai ai le Tusi Paia e iloa ai tagata e ‘pogai mai le Tiapolo,’ o lona uiga o le avea o ia ma o latou “tamā” faaleagaga. (Efeso 2:2,3; Ioane 8:44;  1 Ioane 3:8-12) Ua manino lava e lē sau lenei agaga o le lalolagi mai Lē na Foafoaina mea e tumu i le alofa.

18. Pe faapefea i le tatou manatu e uiga i le pulega ona faaalia ai pe o tatou saoloto mai le pule a le “alii o lenei lalolagi”?

¹⁸ Pe tatou te le o vaaia ea le anoano o tagata ua faatuatua i faufauga faaletagata ma ana taumafaiga ina ia aumaia i a i latou le manuia ma le saogalemu i luga o le lalolagi? O le ā le tele o ni tagata ua e iloa o loo vaavaai moni atu lava i le Atua ma le malo o lona Alo ina ia foia faafitauli o le lalolagi na i lo le tuu atu i faiga faalemalo a tagata? Ae na fetalai lava Iesu: “E le mai le lalolagi nei loʻu malo.” O lona malo e lē i le lalolagi nei lona “pogai,” auā e lē tuuina atu i ai e tagata lana pule ma latou te lē faatuina aʻe pe faatumauina lana pulega. O le fuafuaga lenei a le Atua lava ia. (Ioane 18:36; Isaia 9:6, 7) O lea, ina ia faatasi ma i latou ua faamoemoe pe a sau lena malo faasaga i ona fili uma, e manaomia lo tatou iloa lelei o le mea moni e uiga i le pulea e Satani o lenei lalolagi ma ana faiga. E manaomia lo tatou saoloto mai ai i le tatou tutumau i le itu o le malo amiotonu o Ieova e ala i a Keriso Iesu.—Mataio 6:10, 24, 31-33.

19. E pei ona molimauina e tala faasolopito, i ā auala sa faaalia ai e uluai Kerisiano “e le ni o le lalolagi i latou”?

¹⁹ Ua faaalia e tala faasolopito o uluai Kerisiano, e ui lava ina tumu i le faaaloalo, o ni tagatā nuu usiusitai i le tulafono, ae sa matuā naunau ina ia “le ni o le lalolagi,” e ui lava ina sa aumaia ai i a i latou sauaga mataʻutia. Ua tatou faitau i faamatalaga e pei o nei:

“O le uluai Faa-Kerisiano sa itiiti lava se malamalama i ai ma se talileleia e i latou sa pulea le lalolagi faapaupau. . . . Sa teena e Kerisiano le faia o nisi tiute faapitoa o tagatā nuu o Roma. . . . Latou te lei umia ni tulaga faalemalo.—On the Road to Civilization, A World History, e Heckel and Sigman, itulau 237, 238.

“Sa latou teena le faia o soo se vaega i le pulega savili po o le puipuiga faafitafita o le emepaea. . . . sa lei mafai e Kerisiano, e aunoa ma le lafoaʻia o le tiute paia e sili atu, ona latou avea ma fitafita, ma faitulafono, po o le fai ma alii sili.”—History of Christianity, Edward Gibbon, itulau 162,163.

 “O Origen [o le na ola i le senituri lona lua ma lona tolu o Aso Taatele] . . . na faapea mai ‘e le mafai ona auai le Lotu Kerisiano i ni taua faasaga i soo se atunuu. Ua latou aʻoaʻoina mai lo latou Taʻitaʻi o i latou o fanau o le filemu.’ I lena vaitaimi e toatele Kerisiano na faamaturoina ona o le teena o le auai i vaegaau. Ia Mati 12, 295, sa teena ai e Maximilian, le atalii o se tagata taʻutaʻua o Roma ina ua valaaulia ia auai, i le na ona faapea atu lava: ‘O aʻu o se Kerisiano.’”—H. Ingli James, ua siitia i le Treasury of the Christian World, faatonu e A. Gordon Nasby, itulau 369.

20. Ina ia saoloto mai le pulea e le “alii o lenei lalolagi,” o ā gaoioiga a le lalolagi ua taumamao mai ai auauna a Ieova?

²⁰ I le faatumauina o lenei saolotoga mai le aafia ai i mataupu fai a le lalolagi, ua le fesoasoani ai auauna a Ieova i ana felosilosiaiga, i lona loto atunuu ma lona faailoga o lanu, atoa ma feeseeseaiga i le va fealoaloaʻi. O le latou manatu taʻitaʻia e lo latou Atua ua fesoasoani agaʻi i le manuia ma le saogalemu o tagata uma o soo se ituaiga. (Galuega 10:34, 35) O le mea moni o ē sao mai le “puapuaga tele” o le a o mai i “atu nuu ma aiga, ma nuu, ma gagana eseese.”—Faaaliga 7:9, 14.

UO A LE LALOLAGI PO O UO A LE ATUA

21. Ai se ā e lē mafai ai e se tasi o loo mulimuli i le Tusi Paia ona faatalitalia le alofaina e le lalolagi?

²¹ Sa taʻu atu e Iesu i ona soo: “Afai a ni tagata o le lalolagi outou, po ua alofa mai le lalolagi i ona tagata; a e le ni o le lalolagi outou, a ua ou filifilia outou nai le lalolagi, o le mea lea e ʻinoʻino ai le lalolagi ia te outou. . . . Afai ua latou faasaua mai ia te au, e faasaua foi ia te outou.” (Ioane 15:19, 20) O le upu moni faigofie, pau lava le auala e maua ai le faauoga a le lalolagi o le avea lea ia pei o ia, auai i ona tuʻinanauga, moomooga, faiga faaituau, faaviivii i ona manatu ma mafaufauga, atoa ma le auai i ana faiga ma ona auala. Peitai o ē lagolagoina lenei lalolagi latou te feita i le faaalialia o ā latou mea sese po o le lapataia e uiga i le mataʻutia e oo atu i ai o latou auala. O le mafuaaga lena afai e mulimuli se tasi i le Tusi Paia, sapasapaia ana aʻoaʻoga i ona uiga  o le olaga ma tautala ma lona fiafia i ai, e matuā lē mafai lava ona ia sola ese mai le itagia e le lalolagi.—Ioane 17:14; 2 Timoteo 3:12.

22. O le ā le filifiliga e uiga i le faauo ua fesagai ma i tatou taitoatasi?

²² O lea, ua faaalia e le Tusi Paia ua i a i tatou se filifiliga manino. I le Iakopo 4:4 ua tatou faitau i ai: “Tou te le iloa ea o le fefaauoai ma le lalolagi o le ita lea i le Atua? O lenei, o sē fia uo ma le lalolagi, ua avea o ia ma ita i le Atua.” Ua i ai foi i le Atua ana tulaga mo le faauo ma e lē talafeagai ma tulaga faalelalolagi o le fanau a tagata tumu i le agasala.—Salamo 15:1-5 [14:1-5, Dy].

23. (a) O le ā e faailoa ai se tasi o se uo a le lalolagi? (e) Pe faapefea ona tatou faaalia o i tatou o uo a le Atua?

²³ O le i a i tatou o le faauoga ma le Atua lea o le a taʻitaʻiina atu ai i le faasaoina atu i lana faiga fou, e faalagolago tele lava e sili atu i le tatou auai po o le lē auai foi i ni faalapotopotoga faapitoa a lenei lalolagi. Afai tatou te faaalia le agaga o le lalolagi, ma i ai ni a tatou vaega i ona mafaufauga faalelalolagi o le olaga, o lona uiga ua faailoaina tatou o uo a le lalolagi, a e lē o le Atua. O le agaga o le lalolagi e fua mai ai “galuega a le tino,” mea ia e pei “o le mulilua, o le faitaaga, o le amio leaga, o le matāitu, o le ifo i tupua, o le fai togafiti faataulāitu, o le feitagai, o le femisai, o le losilosi vale, o le fevaevaeaiga, o maseiga, o le mataua, o le fasioti tagata, o le onaga, o le poula ma mea faapena.” Ua fai mai ma le mautinoa lava le Tusi Paia o i latou “o e faia mea faapena, e le fai le malo o le Atua mo latou tofi.” I le matuā tuufaafeagai lava ma lenei, afai o i tatou o uo a le Atua, o le a i a i tatou la lona agaga faatasi ma ona fua “o le alofa, o le olioli, o le filemu, o le onosai, o le mataalofa, o le agalelei, o le faamaoni, o le agamalu ma le lē gaoiā.”—Kalatia 5:19-23.

24. (a) Ai se ā ua lē atamai ai le avea ma faataʻitaʻi i tagata ua faaee atu i ai mamalu o le lalolagi? (e) Pe e mafai faapefea e lo tatou manatu agaʻi i mea totino faaletino ona faaalia pe o le faauoga moni ma ai o loo tatou sailia?

²⁴ O le agaga o ai la, ua atagia mai i a i tatou?  O lena o le a fesoasoani i a i tatou e iloiloina po o ai moni lava la tatou uo. I le ola ai i le lalolagi leaga e pei ona i ai i le taimi nei, ma uaʻi atu i ana taaina, e le tatau ai ona tatou ofo pe afai tatou te iloa e manaomia le faia o suiga i o tatou olaga ina ia mafai ai ona faamalieina le Atua. O tagata faalelalolagi mo se faaaʻoaʻoga, latou te faafaulaʻi atu mamalu ma viiga i tagata o e, ona o le latou taumafaiga malosi ua taʻitaʻiina atu ai latou i se tamaoaiga tele, pule ma le taʻutaʻua. Ua faataʻitaʻia olaga o nei tagata i ē lauiloa ma tupua faalelalolagi, ma faaaʻoaʻo i a i latou i le tautala, amioga, foliga mai ma laʻei. Pe e te manao ea e faailoaina oe o sē faaviiviia nei tagata? O a latou taumafaiga ua tuufaafeagai lelei lava ma le mea ua uunaia tatou e le Tusi Paia e fai ma o tatou sini i le olaga. Ua faasinoina tatou e le Tusi Paia i le ʻoa ma le malosi faaleagaga ma le mamalu o le auauna o ni sui ma ni fofoga fetalai a le Atua i luga o le lalolagi. (1 Timoteo 6:17-19; 2 Timoteo 1:7, 8; Ieremia 9:23, 24) O faufauga faapisinisi a le lalolagi ua na faaliliuina tagata i le naunau i mea faitino. Ua oo ina latou talitonu o le latou fiafiaga ua afifi atoa i mea totino faitino ma ua latou faasilisilia lona tāua na i lo le Afioga a le Atua po o mea tāua faaleagaga. O mea faapea, e maua ai mo oe le faauoga a le lalolagi ae o le a vavaeeseina ai oe mai le faauoga a le Atua. O le ā e sili atu lona tāua i a te oe? O le ā o le a taʻitaʻiina atu ai i le fiafiaga e sili ma le tumau?

25. (a) O le ā e ao ina tatou faatalitalia mai le lalolagi pe afai tatou te tuua ona auala? (e) O le ā o le a mafai ai moni lava e i tatou ona ‘faaliliuina atu o tatou mafaufau’ e vaai i mea e pei ona silasila i ai le Atua?

²⁵ E faigofie lava ona tatou lolo atu i le ata a le lalolagi. Ma ona o lona uiga leaga, o le a lē fiafia ai ē latou te sapasapaia lenei lalolagi pe a e uia se auala ese. (1 Peteru 4:3, 4) O le a aumaia omiga i a te oe ina ia e usitai atu ina ia faatagaina le faapotopotoga faalelalolagi a le tagata e faatosina atu oe i lona faatusa. O le poto o le lalolagi—ona mafaufauga  i le auala o le a aumai ai le solo lelei i le olaga—o le a faaaogaina e taumafai e pulea lou mafaufauga. O lea e manaomia se taumafaiga tele ma se faatuatua ina ia ‘faaliliu atu lou mafaufau’ ia vaai i mea mai le silafaga a le Atua ma iloa ai pe ai se a ua avea ai ‘le poto o lenei lalolagi ma valea i lana silafaga.’ (1 Korinito 1:18-20; 2:14-16; 3:18-20) I le suesue malosi o le Afioga a le Atua, o le a mafai ai ona ati la tatou vaai i le poto sese o le lalolagi, ma iloa iʻuga leaga ua na aumaia atoa ma le taunuuga pagatia e tatau ona oo atu i ai. Ona oo ai foi lea ina tatou talisapaia atoatoa le atamai o le auala a le Atua ma faamanuiaga mautinoa ua na folafola mai.

E LE AOGA LE TUUINA ATU O LE OLA MA MALOSIAGA I SE LALOLAGI O LOO MOU ATU

26. Pe o se uiga atamai ea le auai i galuega o faalapotopotoga faatagata o le lalolagi ma le manatu ia faaleleia tulaga o mea?

²⁶ E i ai nisi o le a faatuʻiese: ‘Peitai pe e lē o le tele ea o faalapotopotoga o le lalolagi o loo faia mea lelei, o loo galulue mo le puipuiga, le soifua maloloina, le aʻoaʻoga ma le saolotoga o tagata?’ E moni e i ai ni faalapotopotoga ua avatuina ni nai mapusaga lē tumau i nisi o faalavelave o tagata. Peitai o i latou uma lava o le vaega o le lalolagi ua faaesea mai le Atua, ma ua latou faaliliu mafaufauga o tagata agaʻi i le faatumauina pea o lenei faiga o mea. E leai lava nisi o i latou e lagolagoina le malo o le Atua mo le lalolagi, lona malo lea e ala i lona Alo. Ia manatua foi e oo lava i nisi tagata solitulafono e auai i ni gaoioiga e sili ona leaga ma mataʻutia atonu latou te faia aʻe ni aiga, tausi i a i latou ma faia foi ni galuega alofa mo le nuu. Peitai, pe o ia ea mea ua taʻuamiotonuina ai le tuuina atu o le tatou sapasapaiga i faalapotopotoga solitulafono i soo se auala?—Ia faatusatusa 2 Korinito 6:14-16.

27. O le ā lava le auala e tasi e mafai ona tatou fesoasoani ai i tagata o lenei lalolagi ia i ai i ē faasaoina atu i le faiga fou a le Atua?

²⁷ Pe e mafai ea ona tatou faaalia le alofa moni  mo le fanau a tagata i le tatou au faatasi ai i soo se faufauga a le lalolagi, ma tuuina atu ai le taimi ma le malosi ia faataunuuina nei faiga? Afai e te manao e fesoasoani i tagata ua faamaʻia ma mamaʻi, pe o le a e faia ea faapena i lou auau faatasi ma i latou i se auala o le a oo ai ina e pisia i o latou maʻi? Pe e lē sili atu ai ea ona fesoasoani i a i latou pe afai e te tausi pea oe ia maloloina lelei ma taumafai ai e fesoasoani e saili le auala e faamaloloina ai i latou? O le faalapotopotoga faaletagata o loo i ai nei ua maʻi ma faamaʻia faaleagaga. E leai lava se tasi o i tatou na te mafaia ona laveaiina, auā ua faaalia mai i le Afioga a le Atua o lona maʻi ua taʻitaʻiina atu ai i lona oti. (Ia faatusatusa Isaia 1:4-9) Peitai e mafai ona tatou fesoasoani i tagata taitoatasi i le lalolagi ia maua le auala i le soifua maloloina faaleagaga ma le faasaoina atu i se faiga fou amiotonu—pe afai tatou te faatumauina foi e i tatou lava le vavaeese mai le lalolagi. (2 Korinito 6:17) O lea ua poto ai le teena o le aafia i faufauga a le lalolagi ma ia e finafinau e alo ese mai le afaina ai i le agaga o le lalolagi atoa ma le faaaʻoaʻo i ana auala lē amiotonu. Aua lava neʻi galo e “mavae atu foi le lalolagi, atoa ma lona tuʻinanau, a o lē fai le finagalo o le Atua, e tumau lea e faavavau.”—1 Ioane 2:17.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]