Mataupu 16

O le Filifiliga e Faamautinoa ai le Ola i le Manuia Moni ma le Saogalemu

1. Afai tatou te faia le filifiliga saʻo o le ā le filemu ma le mautinoa e mafai ona avea ma i tatou nei?

MAEU se faamanuiaga o le i ai o se sini moni e ola ai, le iloa o le mea o loo e alu i ai! Ma, maeu le mafanafana o le mautinoa e leai lava se isi auala e sili atu le atamai! E matuā manaia le filemu o le mafaufau ma le fatu! O lea filemu ma le mautinoa e mafai ona fai mo oe, peitai, vagana lava ua e faia le filifiliga saʻo nei, i lenei taimi o le avanoa.

2. Pe faapefea ona afaina tatou vaaiga atoa i le olaga i lo tatou iloaina o Ieova ma ana fuafuaga?

² Ua faaalia e faamaoniga uma e le mafai ona tatou vaai atu i lenei lalolagi o se puna o le manuia moni ma le saogalemu. O le mea lea ua faasino ai tatou e le Tusi Paia, e lē i le lalolagi, e lē i a i tatou foi ae i a Ieova le Atua le Puna e tasi o le manuia moni ma le saogalemu. O le tatou iloa o ia ma ana fuafuaga mo le fanau a tagata, o lo tatou malamalama foi lea i le mafuaaga ua tatou i ai i inei i le lalolagi, atoa ma le mafuaaga ua ala ai ona tulai mai mea e pei ona i ai i aso nei. Ua tatou aʻoaʻoina e uiga i le finauga telē o loo fesagai ma le fanau uma a tagata, ma pe faapefea i lenei finauga o loo aafia ai le pule aoao a Ieova ona afaina ai tatou uma taitoatasi ma lo tatou faamoemoe i le ola. O le malamalama o le Afioga a le Atua ua mafai ai ona tatou iloa aa o mafuaaga o faalavelave o le fanau a tagata. E mafai ona tatou aʻoaʻoina ia fua le saʻo ma le atamai o tatou sini ma maua ai tulaga mautu ma le faatuatuaina e taʻitaʻiina ai lo tatou ola. Ioe, e tusa lava pe o le a fesagai ma maʻi, tino matua po o le oti, e mafai ona tatou maua le faamaoniga faamafanafana loto o le faia o le finagalo  o Ieova, ua i a i tatou lana folafolaga moni o le ola i lana faiga fou amiotonu, e oo lava i le toe faatuina mai le oti pe afai ua tatau ai.

3. Ai se ā ua avea ai Ieova ma lē e tuuina atu i ai o tatou faamoemoega uma?

³ E lē tioa la, ua lapatai mai le Isaia 26:4: “Ina faatuatua ia outou ia Ieova e faavavau lava; auā o Ioa Ieova, o le papa e faavavau ia.” O Ieova e lē liliu, e ona le malosi uma lava ma e faavavau, o ia lava e tatau ona tuu atu i ai o tatou faamoemoega uma. Pe e te manao e agavaa ia olioli i lana taʻitaʻiga ma lana puipuiga, e lē mo na o le taimi nei ae mo taimi uma lava i le lumanai i lana fiaga fou folafolaina? O le ā e ao ona e fai?

4. Ina ia maua le finagalo lelei o Ieova, o le ā tatou te manaomia ma o le ā o le a mafaia ai?

⁴ Ua tagata ese le fanau uma a tagata mai le Atua ona o le agasala a o tatou uluai matua. Ina ia maua le finagalo lelei o Ieova e manaomia e tagata uma le faalelei ma ia, ina ia ulu atu i se la faiā solosolo lelei. Ua tatalaina e le Atua le auala mo tagata uma e faia ai faapena e ala i lona Alo ma lana taulaga e fai ai ma sui o le lalolagi. (2 Korinito 5:19-21; Efeso 2:12, 13) Peitai, ua lē lava mo i tatou i le taimi nei ona tau ina fai ane tatou te mananao i le faauoga ma le Atua.

5. O le ā e ao ona avea ma a tatou uunaiga i le sailiga o le faauōga a Ieova?

⁵ E tatau ona tatou fiafia ma naunau e faamaonia atu i a te ia tatou te manaomia lenei mea i se mafuaaga saʻo. E mautinoa le lē fiafia o Ieova le Atua pe afai tatou te sailia lana faauoga tau lava ina ia sola ese mai ai i se puapuaga. A o i ai le tulaga faanatinati moni i o tatou aso ona ua lata mai tele le faamasinoga a le Atua, ae o le tatou sailiga o se tulaga saʻo ma ia e le faapea e mo na o se vaitaimi faapitoa, pe faapea foi tau lava ina sao atu ai i le “puapuaga tele” o loo sau. E tatau ona faia mo taimi uma lava o sau. E na o le alofa moni lava na te auamia lea uunaiga i a i tatou. Ina ia mafai ona faaalia le faamaoni o lo  tatou faanaunauga, ua faataatia mai e Ieova le Atua i lana Afioga ni mea maoti e tatau i a i tatou uma taitoatasi ona faia ina ia maua se leleiga ma ia.

O SE FAATUATUA OLA

6. Ina ia faamalie le Atua, o le ā le faatuatuaga e tatau ona i a i tatou e uiga i a te ia?

⁶ O Ieova o le Atua o le upu moni. E mafai ma, ua tatau ai ona tatou faatuatua atoatoa i ana folafolaga. O le mea moni, “A leai foi se faatuatua e le mafai ona fiafia mai o ia; auā e tatau i lē alu atu i le Atua ona talitonu o loo soifua o ia, o ia foi na te tauia mai o e matuā saili ia te ia.” (Eperu 11:6) Pe ua i a te oe ea lena faatuatua? Afai o lea, o le a e talitonu la o mea uma lava e faia e le Atua, e i ai se fuafuaga lelei ma le amiotonu, ma e i ai pea lava i lona finagalo le lelei mo i tatou. Mai ana galuega o le foafoaga, ae maise lava lana Afioga tusia, ua mafai ona e iloa ai e le gata ina o ia o le Atua o le poto uma lava ma le mana, ae o ia foi o le Atua o le alofa ma le agalelei. O le a lē mafai ona ia faatafa ese mai ona tulaga saʻo pe lafoai ana fuafuaga. Peitai ane, e ui lava ina tatou te lē lelei atoatoa ma tatou faia mea sese, ae o le mea ua ia faia e iʻu i faamanuiaga mo i tatou pe a tatou naunau i le amiotonu. E manaomia lo tatou talitonu i lenei mea pe afai tatou te fia maua se faatuatua o le a na aumaia i a i tatou le malosi ma le faamafanafanaga i lalo o tulaga uma.

7. Pe faapefea i le faatuatua i le saʻo ma le atamai o Ieova ona puipuia ai tatou?

⁷ A oo la ina faasaʻoina tatou, faatonuina pe aʻoaʻia, o le a tatou iloa e mo lo tatou lelei e faavavau lea. O le a oo ina tatou faatuatuaina Ieova le Atua e pei o se atalii po o se afafine ona faatuatuaina o se tamā alofa, atamai ma le malosi. (Salamo 103:13, 14 [102:13, 14, Dy]; Faataoto 3:11, 12) O le i ai o lea faatuatua o le a tatou lē fesiligia ai pe masalosalo i lana fautuaga atamai, atoa ma le saʻo o ona ala, e ui lava ina atonu tatou te lē malamalama loa lava i ni isi mataupu  maoti. O se puipuiga lenei i a i tatou. Ua tatou tuuina ai foi tatou faatasi ma ē ua faamatalaina e le fai salamo i le faapea mai: “Ua tele le filemu o e naunau i lau tulafono; e leai foi se mea e tausuai ai i latou.”—Salamo 119:165, [118:165, Dy]; Faataoto 3:5-8.

8. (a) Ai se ā e lē lava ai na o le faatuatua? (e) O le ā le gaoioiga o taʻua i le Galuega 3:19 e tatau i le faatuatua ona uunaia ai tatou?

⁸ Peitai o le ‘faatuatua e teʻa ma galuega ua mate,’ e “oti” e pei ona faasino mai i le Iakopo 2:20, 26. O le faatuatua moni e uunaia se tagata e gaoioi. O le ā le tasi o mea muamua e uunaia e le faatuatua moni le tagata na te fai? E faapogai o ia e gaoioi i le auala sa lapataia ai e le aposetolo o Peteru i tagata i ona aso, i le fai mai: “O lenei, ina salamo ia outou ma outou liliu, ina ia sōloiesea a outou agasala, ina ia oo mai ai o tausaga e filemu ai mai luma o le Alii [o Ieova].” (Galuega 3:19) O le ā le uiga o lenei mea?

SALAMO MA LILIU ESE MAI AI

9. (a) O le ā le salamo moni? (e) I luga o le ā e manaomia lo tatou salamo ai?

⁹ I le Tusi Paia, o le salamo ua faasino mai ai se suiga, se suiga lea o le mafaufau e o mai faatasi ma le faavauvau po o le loto mafatia ona o se auala sa i ai po o ni mea leaga na fai. (2 Korinito 7:9-11) Afai tatou te mananao e olioli i “tausaga e filemu ai” mai le Atua e pei ona folafolaina, e le faapea la o le a na ona tatou salamo i se gaoioiga sese se tasi pe sili atu foi o aso ua mavae. Na i lo lena, e tatau ona tatou faaalia le salamo talu ai lo tatou iloa, ona o tatou e tupuga mai i a Atamu, o le tatou natura lava la o le agasala. E pei ona taʻua e le aposetolo o Ioane: “Afai tatou te faapea, E leai sa tatou agasala, ua sese ai i tatou ia i tatou, . . . ua tatou fai ai [o le Atua] ma pepelo, e le o i totonu ia i tatou lana afioga.” (1 Ioane 1:8, 10) E tatau ona tatou suia ma le lelei atoatoa Le na Foafoaina i tatou, auauna atu ai e tusa ma lona ‘faatusa ma ona foliga.’ E ui i lea o le agasala tuufaasolo ua taofia pea tatou mai le faia o lenei mea  i se auala lelei atoatoa; ua ‘lē ausia e i tatou le fua,’ o le uiga moni lena o le upu “agasala” e pei ona faaaogaina ai e le Tusi Paia.—Kenese 1:26; Roma 3:23.

10, 11. (a) O ai ua tatou nofo aitalafu ai mo le ola, ma ai se ā? (e) O lea, pe e tatau faapefea ona faaaogaina o tatou olaga?

¹⁰ O lenei, o i tatou o ni ‘tagata aitalafu’ i le Atua ma ua manaomia lana faamagaloga. (Mataio 6:12) Ua tatou iloaina ua aitalafu tatou i o tatou ola i a te ia o Lē na Foafoaina i tatou. Peitai ua tatou iloa nei foi, ua faatauina pe togiolaina uma le fanau a tagata e ala i le taulaga i le tino lelei atoatoa o lona Alo—ma ua aofia ai ma i tatou. Talu ai o le ‘faatauina i se tau’ taugata tele faapenei, ua le tatau ai la ona avea tatou ma “pologa o tagata,” e oo foi i a i tatou lava ma o tatou tuinanauga faapito. (1 Korinito 7:23) Peitai, ae tatou te lei aʻoaʻoina ma talia le upu moni, pe e lē o le tulaga ea lena sa tatou i ai uma lava?—Ioane 8:31-34.

¹¹ Pe ua e talisapaia ea le mea alofa a le Atua o lona Alo, ma pe ua talisapaia ea i lou fatu le mea ua faia e le Atua i le tatalaina o le auala e sola ese ai mai le saisaitiaga i le agasala ma le oti? Ua tatau la ona e salamo ma le faanoanoa i soo se tulaga na le taulau ai le faaaogaina o lou olaga e usiusitai ai i Le na Foafoaina oe. O lea tulaga o le a na uunaia oe i le salamo mai le fatu ona o lou uia o se auala e pei ona masani ai le lalolagi, i le lē talafeagai ma le finagalo o le Atua ma ana fuafuaga.—Galuega 17:28, 30; Faaaliga 4:11.

12. Pe faapefea ona faaalia e le tagata salamo ua na teena moni lava lona auala sa i ai muamua?

¹² O lenei salamo moni e taʻitaʻia atu ai i le ‘liliuese mai ai’ e pei o le uiga o le upu “faaliliuina.” O le tagata salamo faamaoni ua lē faapea e na ona faanoanoa i le faaaogaseseina o lona olaga i aso ua mavae; na te teena lena auala sese ma matuā inoino moni lava i ai. Ua na faaalia lena i lona ‘liliuese mai ai’ ma faia loa le finagalo o le Atua, ma aumaia ai lona olaga ia talafeagai ma ana fuafuaga. Ma ua na faia  ai “amio e tatau ma le salamo.”—Galuega 26:20; Roma 6:11.

13. (a) O le ā le uiga o le fetalaiga a Iesu o i latou o ē mananao ia mulimuli atu i a te ia e tatau ona ‘lē toe pule latou i a i latou lava’? (e) Mo le ā le mafuaaga o le a tatou tuuina atoatoa atu ai i a Ieova, ma pe faapefea ona afaina ai o tatou olaga?

¹³ O se vaega o lenei salamo ma liliuese mai ai e aofia ai le faia o le mea na fetalai Iesu Keriso e ao i ona soo ona faia, o le ‘lē toe pule lea ai i tatou lava.’ (Mataio 16:24) O lona uiga, e lē toe i ai se tatou pule faapito i a i tatou lava po o soo se ‘aiā’ e ola aʻe ai o tatou olaga e tusa ai ma o tatou lava tuinanauga faapito e aunoa ma le manatu i le finagalo o le Atua ma ana fuafuaga. Na i lo lea, ua tatou matauina ua i a Ieova le aiā atoa i o tatou olaga, e le gata ona o ia o Le na Foafoaina mea, a e sili atu ai faapitoa lava, ona o le faatauina e lona Alo o le fanau uma a tagata e ala i lana taulaga togiola. E pei ona faaalia e le aposetolo o Paulo, ‘ua le pule tatou i a i tatou lava auā na faatauina tatou i le tau.’ (1 Korinito 6:19, 20) O le mea lea tatou te lē faaaogaseseina le saolotoga matagofie ua tatalaina mai e le upu moni mo i tatou, ae o le a tuuina atu atoatoa i tatou i le faia o le finagalo o le Atua e pei ona sa faatonutonuina e lona Alo. (Kalatia 5:13; 1 Peteru 2:16) Ma ua tatou faia lenei mea, e le gata ona o le mea saʻo, ae ona tatou te alolofa i a Ieova ‘ma o tatou loto atoa, ola atoa, mafaufau atoa ma le malosi atoa.’ (Mareko 12:29, 30) Ua tatau moni ai lava mo i tatou uma taitoatasi ona ola aʻe se olaga o le tuuina atu atoatoa po o le tuutoina atu i le Atua. Pe e mamafa ea lenei auala ma tumu i omiga? Na i lo lena, o le a mafai ai e se tasi ona olioli i se olaga e lei faapea ona i ai muamua.—Mataio 11:28-30.

TAʻUTINOGA I LUMA O TAGATA MO LE FAAOLATAGA

14. (a) A oo le tagata i le tulaga ua na lagona ai le uunaiga e faamaonia le pule a Ieova i a te ia, pe faapefea ona ia faaalia atu lea mea i le Atua? (e) O le ā se isi mea e tatau ona ia manao e fai e pei ona faasino mai i le Roma 10:10, 13?

¹⁴ O se mea lelei le faaalia o ō tatou manatu i le  Atua i le tatalo e uiga i lo tatou faatuatua i ana fuafuaga, ma tatou faamaonia lana āiā o le avea o i tatou mona. Peitai o loo i ai atili pea se mea e mafai ma e tatau ona tatou mananao e fai. Ua taʻu mai e le Roma 10:10, 13 i a i tatou: “Auā o le loto e talitonu ai, e oo mai ai le amiotonu; a o le gutu e taʻutino ai, e oo mai ai le ola,” ma “e faaolaina i latou uma o e valaau i le suafa o [Ieova].” O lea la ua tatau ai ona tatou fiafia e faia se taʻutinoga o lo tatou faatuatua i a Ieova le Atua ma ana fuafuaga, ma ia faia faapea mai se fatu ua tumu i le talisapaia. O le tasi o auala tatou te faia ai lenei mea o le papatisoga lea i le vai.

15. Ai se ā e tatau ai ona tatou mafaufau mamafa i le papatisoga i le vai?

¹⁵ Ina ua amataina e Iesu lana talaʻiga lautele i totonu o le fanau a tagata, sa ia tuuina o ia i a Ioane le Papatiso ina ia faatofuina i le vai. Ua faamatalaina e le Tusi Paia le fetalaiga a Iesu i le Atua i lena taimi: “Ou te alu atu e faia lou finagalo.” (Eperu 10:9; Salamo 40:7, 8 [39:8, 9, Dy] Sa faatonuina foi e Iesu, o i latou uma lava o le a avea mona soo, e tatau foi ona papatisoina. Pe ua e sauni ea mo le papatisoina i le vai e fai ma molimau o oe o se soo?—Mataio 28:19, 20.

16. (a) Pe e mafai faapefea ona e fuaina pe ua saunia oe mo le papatisoga? (e) O le ā e faia e le ovasia taʻitaʻi e fesoasoani ai i tagata taitoatasi e sauniuni ai i le papatisoga?

¹⁶ O se faaeaga tāua tele le avea ma molimau tuuina atu ma papatisoina a Ieova, le Atua moni e toatasi, le Pule Silisili ese o le vateatea aoao. Sai toe tepa nei la pe o ā e aofia ai i lenei mea: Ua tatalaina ma le alofa e Ieova le ala mo oe ia e alu atu i se va fealoaloaʻi faamaonia ma ia. Peitai ina ia faia lena mea e tatau ona i a te oe le faatuatua. E tatau ona e talitonu moni o le Tusi Paia o le Afioga faagaeeina a le Atua. (2 Timoteo 3:16, 17) E tatau ona e faagaoioia le faatuatua i a Keriso Iesu na o ia le auala e tasi e te mafaia ai ona maua se tulaga talia ma le Atua. (Galuega 4:12) E te manaomia lou talisapaia o lou faalagolago atoatoa i a Ieova le Atua ma ia naunau  faamaoni e tuuina atu lou olaga atoa i a te ia e faia lona finagalo, e lē mo na o ni nai tausaga ae e oo i le faavavau. Pe o lena moni le mea o i lou fatu? E pei ona e iloa nei, o lenei tulaga e aafia ai le “le ni o le lalolagi.” (Ioane 17:16; 1 Ioane 2:15) E fai ma faamaoniga ua e salamo ma ‘liliuese mai ai’ e lē taumatea la e tatau ona e tuuesea faiga e tetee i tulaga amiotonu a le Atua ma ua tatau ai nei la ona e taumafai ma le naunautai e fai mea na poloaiina e le Atua. Pe ua e filifilia ea i lou mafaufau talu ai lou alofa ua oo i lou fatu i a Ieova ma e faapea ane ai o le auala moni la lea ua e vaai ai agaʻi i le olaga i le taimi nei? (Roma 12:1, 2) Ua faalototeleina la oe e le Tusi Paia ina ia faia le ‘taʻutinoga i luma o tagata’ o sea faatuatua. Afai o lou faanaunauga lenei, ua talafeagai la lou alu atu i le ovasia taʻitaʻi o le faapotopotoga a molimau Kerisiano a Ieova i lou itumalo ma faailoa atu i ai le lagona moni o loo i a te oe. O le ā ia fuafuaina ina ia faia se autaluga ma oe o aʻoaʻoga faavae o le Tusi Paia i le sauniuniga mo le papatisoga.

17. I le ā le auala ua aafia moni ai lava le papatisoga i le mauaina o le faaolataga?

¹⁷ Ua faatasia e le Tusi Paia le papatisoga ma le faaolataga, ma ua talafeagai lelei lava. Ina ua mavae ona taʻua e le aposetolo o Peteru o le faaolataga o Noa ma lona aiga i le lolo faalekelope, fai mai a ia: “O le faatusa foi lea mea o le papatisoga, o loo faaola mai ai nei ia i tatou, (e le o le faateaeseina o le eleele o le tino, a o le tali a le loto fuatia ifo lelei i le Atua,) i le toe tu mai o Iesu Keriso.” (1 Peteru 3:21) Pe faapefea lea mea? E lē o le vai o loo papatiso ai i a te ia lava na te faia soo se mea mo ē ua papatisoina. Peitai o ē ua tuuina atu latou lava mo le faatofuina i le vai, latou te mananao i le faamagaloga o a latou agasala e le Atua ina ia maua e i latou se loto fuatia ifo mamā agaʻi i a te ia. Ua latou iloa e mafaia lenei faamagaloga i le faatuatua i le tāua o le toto maligi o Keriso Iesu. I luga o le faavae o sea faatuatua, ua  latou talosagaina ai le faamagaloga mai le Atua ma ua faamaninoina lenei mea i le tuuina atu o i latou i le papatisoga. (Galuega 2:38) Ua faataga atu e le Atua i a te i latou le loto fuatia ifo lelei na faatalosagaina. Ma ua faapena ona faasaoina ai le tagata po o le laveaiina mai lenei faiga amioleaga o mea ma olioli ai i le faamoemoe ofoofogia e fai mo i latou o ē faia le finagalo o le Atua. (Kalatia 1:3, 4; 1 Ioane 2:17) O lea la, o le papatisoga o Kerisiano i le vai e tāua tele i a i latou o e moomia le ola i le faiga fou amiotonu a le Atua, lea ua matuā lata mai lava.

18. I le faaaogaina o le Tusi Paia, ia faaali pe e tatau faapefea ona faaauau pea o le faia o le ‘taʻutinoga i luma o tagata o lo tatou faatuatua.’

¹⁸ A e faia lenei laasaga, o le a lē faapea ua faailogaina ai le iʻuga o lou faia o lau ‘taʻutinoga i luma o tagata o lou faatuatua.’ Ina ia faaauau pea le maua o le faamaoniga a Ieova, e le tatau lava ona uma lou valaau i a te ia ma vaavaai atu i ai mo lana taʻitaʻiga. E manaomia le faia o lenei mea, e lē na o i lou lava aiga, ae i luma foi o le lautele. Ma e aofia ai le auai ma le maelega i le galuega faapitoa ua tuuina mai e Keriso Iesu i a i latou uma lava ua lolo atu i lona tulaga ulu. O lea galuega o le talaʻia lea o le tala lelei o le malo o le Atua i le lalolagi atoa ma le faia o tagata o nuu uma ma soo.—Mataio 24:14; 28:19.

FAAPELEPELEINA O LE LUA FAIĀ MA LE ATUA

19, 20. O le ā le tāua o suesuega totino i le faamautinoaina o le tumau o le faiā a se tasi ma le Atua?

¹⁹ O lea la, pe e mafai faapefea ona e mautinoa, ina ua uma ona tuuina atu oe, o le lua faiā ma le Atua o se faiā e tumau, na te faamautinoaina atu foi i a te oe e lē gata ina sao atu ai i le faaumatiaga o le lalolagi o loo faamalumalu mai, ae o se auaunaga i a Ieova e faavavau i le olioli i le manuia ma le saogalemu?

²⁰ O se tasi mea e te manaomia ia e tupu aʻe i le poto e uiga i a te ia. O le suesuega totino o lana Afioga o le a fesoasoani tele i a te oe, ma e sili atili atu lou faatatauina i lou olaga o aso taitasi o mea ua oʻoaʻoina.  E mafai ona e maua le fiafiaga moni i lou mauaina o le oa o le poto, le malamalama ma le atamai ua faaputuina aʻe e le Atua i lana Afioga o le Tusi Paia. E mafai ona pei oe o lē ua faamatalaina e le Salamo 1:2, 3: “A e naunau o ia i le tulafono a Ieova; e mafaufau foi o ia i lana tulafono i le ao atoa ma le po. O ia foi e faapei o le laau ua totō i tafatafa ane o vaitafe, e fua mai ona fua i ona lava tau; e le toulu foi ona lau; e manuia foi mea uma na te faia.” Ioe afai e te ati aʻe le alofa moni i le upu moni ma le poto e uiga i le Atua, o le a tosina la oe i “ala matagofie” ma i ona ‘magaala o le manuia,’ auā o le a tuuina atu i a te oe le atamai e faafetaiaʻia faafitauli uma o le olaga. (Faataoto 3:13, 17, 18) O lou fia inu i le poto e pei ona faamaonia i lou naunau moni i suesuega i le Tusi Paia, o le a faaalia ai ua e sauniuni mo le olaga i le faiga fou, pe a “tumu le lalolagi i le malamalama o Ieova, e pei ona ufitia o le iliti tai i le suāsami.”—Isaia 11:9.

21. Ai se ā e manaomia tele ai i le olaga o tagata o Ieova le auai pea lava pea i sauniga?

²¹ E i ai se isi mea tāua tele e te manaomia pe afai e mafai ona e “taofi mau ia i le faamoemoe ua tatou taʻutino atu ma le le fefoifoiai,” o le faapotopoto faatasi lea ma isi o auauna tuuina atu a Ieova. O le auai pea lava pea i sauniga a tagata o Ieova, o le a e maua ai le faamalosiaga moni i le alofa ma galuega lelei, ma faalototeleina ai oe e faaauau le tausia o le lua faiā ma le Atua. (Eperu 10:23-25) O le a e maua faamaoniga faamalosi totoga i lenei mafutaga fiafia pei se aiga. Ma, ua iloa ai, o le manuia ma le saogalemu na folafola mai mo le faiga fou o ni mea moni lava.—Salamo 133:1 [132:1, Dy]; 1 Korinito 14:26, 33.

22. Pe e mafai faapefea e toeaiina i le faapotopotoga ona fesoasoani i a i tatou i taimi o teteega ma faalavelave totino?

²² I le faapotopotoga e mafai foi ona e manuia i se tasi sauniuniga alofa. O Iesu Keriso le ‘Leoleo mamoe Lelei,’ ua i ai ana ‘leoleo mamoe lagolago’ i luga o le lalolagi, i latou ia o tagata matutua faaleagaga po  o le “au toeaiina” o ē pule e tausia ana “mamoe.” O se auala malosi tele lenei e oo lava i le taimi nei i le olioli ona o le manuia ma le saogalemu i tagata faapotopotoina o le Atua i le lalolagi atoa. (1 Peteru 5:2, 3) O nei tane, ua faamaonia ia “e pei o se lafitaga i le matagi, ma se mea e malu ai i le afā; e pei o vaitafe i le nuu naumati, e pei o le paolo foi i le papa tele i le nuu e le o i ai se vai.” (Isaia 32:1, 2) Ioe i taimi sousou o faalavelave, omiga ma tulaga faigata ona o teteega faalelalolagi po o faalavelave totino, o le a mafai e nei tane matutua faaleagaga po o le “au toeaiina” ona avatu le lagolagoina moni, ona o lo latou faatuatua pei o se papa ma lo latou pipii mau atu i le Afioga a le Atua. E mafai ona fafagaina oe i fautuaga e faafouina ai, faapea le fesoasoani ma le faamalosiaga.

23. O le ā na te taofia tatou mai le faatagaina o le lē lelei atoatoa o isi e faaleagaina ai lo tatou va fealoaloai ma Ieova?

²³ E moni lava o le lē lelei atoatoa faaletagata o le a faaalia foi lea i auauna a le Atua. O i tatou uma lava ua tatou faia mea sese i aso taitasi. (Iakopo 3:2) Peitai pe o le a faatagaina ea le lē lelei atoatoa o isi e faatautevatevaina i tatou ma faaleagaina lo tatou va fealoaloai ma Ieova le Atua? Ona o i tatou foi e sese, e tautala ma faia mea e mulimuli ane toe faanoanoa ai, pe a lē tatau ai ea la ona tatou faaalia i isi le alofa tunoa ma le faamagaloga tatou te mananao e fai mai i a i tatou? (Mataio 6:14, 15) Afai e faamaonia i tatou ua agavaa mo le olaga i le faiga fou filemu a le Atua, ua tatau nei la ona faaalia lo tatou iloa o le ola faatasi ma isi i le filemu. E lē mafai ona tatou alolofa i le Atua e aunoa ma le alofa i o tatou uso o e na maliu ai Keriso.—1 Ioane 4:20, 21.

24. O le ā le tulaga e tatau ona i ai le tatalo i o tatou olaga?

²⁴ O le lua faiā saʻo ma le Atua e avatu ai i a te oe se isi faaeaga matagofie: o le faalatalata atu lea i le Atua i le tatalo ma le iloa lelei na te faafofogaina oe. Ia tausi lelei lena faaeaga ma faaaogaina i aso taitasi. O le a tutupu mai faalavelave; o lou lava lē  lelei atoatoa atonu o le a faalavelavea oe. E ui i lea ua fautua mai le Tusi Paia: “Aua neʻi popole outou i se mea e tasi, a ia faailoa atu o outou manao i mea uma lava i le Atua, i le tatalo, ma le faatoga, atoa ma le faafetai. O le manuia foi mai le Atua, o loo silisili lava i mea uma e manatu i ai, e leoleoina ai o outou loto atoa ma o outou mafaufau ia Keriso Iesu.”—Filipi 4:6, 7.

25. A fesagai ma tofotofoga ma sauaga o le tatou faatuatua, o le ā o le a fesoasoani ia tatou tutumau ai?

²⁵ O le filifilia e auauna i a Ieova le Atua, le Puna moni o le manuia ma le saogalemu, ma le tuuina o lou faamoemoe i lana faiga fou amiotonu, ua e faia ai se amataga saʻo. I le taimi nei la, e pei ona faamatalaina e le aposetolo, e “aoga ia te outou le onosai, ina ia maua e outou le mea na folafolaina, pe a uma ona faia e outou le finagalo o le Atua.” (Eperu 10:36) Ona ua e tofo i faamanuiaga o le faiā saʻo ma Ieova le Atua, taumafai loa ia aua lava neʻi toe lafoaia. Aua lava neʻi faatagaina fiafiaga lē tumau o le lalolagi e taʻitaʻieseina oe. E ui lava o le a oo mai tofotofoga ma sauaga mataʻutia mai le lalolagi, le fili, ia manatua o na foi mea e lē tumau. A faatusatusa atu i faamanuiaga o le a avatu e Ieova le Atua i ē alolofa i a te ia, o nei puapuaga o se mea faatauvaa.—2 Korinito 4:16-18.

26. (a) I le ā le mafuaaga e olioli ai, ae maise lava o i tatou i aso nei? (e) Pe faapefea ona tatou manatu pea lava pea e uiga i a Ieova ma le tatou faiā ma ia, e pei o le fai salamo?

²⁶ Ia faaauau i le auala o le tuutoina atu faaleatua, ma faatuatua o le ala e aupito sili ona lelei lea o le olaga i le taimi nei, ma o le a taʻitaʻia atu ai e aunoa ma se faaletonu i le ola e faavavau i le faiga fou a le Atua. (1 Timoteo 4:8) Ia olioli i le faamaoniga o le lata tele mai o lena faiga fou ma le manuia ma le saogalemu e faavavau, faavavau lava o le a na aumaia. A o e tumau pea i le atiina aʻe o le lua faiā ma Ieova le Atua talosia ia e maua pea lava pea le faalogona e pei ona sa i ai i le fai salamo faagaeeina o lē na tusia:

 “A o le Atua, o le papa ia o loʻu loto ma loʻu tofi e faavavau. Auā faauta, e fano lava o e faamamao ma oe; e te faaumatia i latou uma lava o e o ese ia te oe e faitaaga ai. A o aʻu nei, ou te faalatalata atu i le Atua ou te lelei ai; ua ou faia le Alii o Ieova ma ou malu, ina ia ou taʻuina atu o au galuega uma.”—Salamo 73:26-28 [72:26-28, Dy].

[Fesili mo le Suʻesuʻega]