Mataupu 10

Pe E te Malie e Faaaogā le Upu Moni i Lou Olaga?

1, 2. (a) Pe e mafai faapefea ona aogā le upu moni i a te i tatou? (e) Po o le a lou taofi e uiga i le pogai moni e sau ai le manuia ma le saogalemu moni?

E SILI ona manaomia le upu moni. Afai e mulimuli i ai, e mafai ona leoleoina ai oe mai faalavelave pagatia po o se malaia, ma fai lena ma mea e faatupu ai lou fiafia ma lou saogalemu ma lou manuia. Ae maise lava, e uiga i le upu moni i mea o loo i le lumanai mo lenei tupulaga.

² I le malamalama o mea moni sa uluai taʻuina mai i le amataga o lenei tusi, atonu ua e ioe ma le loto gatasi faapea e le mafai ona aumaia e se tagata le manuia moni ma le saogalemu. Ua e iloa foi o upu a le Tusi Paia o le upu moni lea—ua na o le Atua e mafai ona togafitia faalavelave o loo feagai nei ma le fanau a tagata, ma o le a ia faia e auala mai i le malo ua ia tuuina atu i lona Atalii. Afai o lea, pe e le o se faiga poto ea, ma le atamai ia te oe, ia amio ma mulimuli e tusa ma le mea ua e iloa o le upu moni? (Iakopo 1:22) Po o a ni mea o aafia i lenei mea?

3. Po o le a le tāua o suiga e tatau ona faia e le tagata i lona olaga pe afai ua naunau o ia ia faasaoina e le Atua ia ola i Lana faiga fou?

³ Ua tuuina mai e le Tusi Paia uiga ma amio e tatau ona faia e i latou o le a faasaoina e le Atua ia ola i lana faiga fou amiotonu. O nei uiga ma amio e tatau ai ona faia ni suiga i le olaga o tagata uma lava ua naunau ia avea ma auauna a le Atua. E moni, e le faapea ua ola tagata uma lava i se olaga leaga, e tusa ma le vaaiga faaletagata. E ui i lea, o suiga e tatau ona faia e le tagata e le faapea o se mea laitiiti ma le faatauvaa; o nei suiga e aafia ai se vaaiga fou atoatoa ma le ese i le olaga o le tagata. O le mafuaaga lena ua faapea mai ai le Roma 12:2: “Aua  foi tou te amio faatasi ma lenei lalolagi, a e peitai ia liliuina i le toe fuataiina o outou loto, ina ia outou suesue pe se a le finagalo o le Atua, o mea ua lelei, ma le mālie, ma le atoatoa.”

4. Afai o le a tatou ‘savavali’ moni ‘i le ala o le upu moni,’ po o le a le mea e tatau ona fai ma faavae tatou te iloa ai le mea ua tonu ma le mea ua sese?

⁴ O se faaliliuina faapena o le a suia ai le faavae ua tatou faaaogā e filifilia ai le mea ua tonu ma le mea ua sese. I taimi ua mavae, atonu sa tatou faalagolago i manatu lē atoatoa lelei o tagata, pe sa tatou taumafai foi ia faatu a tatou lava faavae e uiga i amioga. Ae peitai, ua tatou iloa nei, ona o taumafaiga a Atamu ma Eva e faatu la laua lava faavae o mea ua lelei ma mea ua leaga na mafua ai ona la teena le Atua e fai ma lo la Pule, ma sa oo mai ai le malaia. Afai tatou te mananao ia maua le faamaoniga a le Atua, e tatau ona tatou vaavaai atu ia te ia mo lana taʻitaʻiga, ina ia tatou fuafuaina aʻi ai mea ua tonu ma mea ua sese e tusa ma mea ua tusia i totonu o le Tusi Paia. O le filifiliga ia gauai atu i le finagalo o le Atua, o le a lē faaseseina ai i tatou. E pei ona fai mai le Salamo 119:151 [118:151, Dy], ‘O au poloaiga uma e moni lava ia,’ o le mea lea, o le tausisi i nei poloaiga o lona uiga o le ‘savali i le ala o le upu moni.’ (Salamo 86:11 [85:11, Dy]) Pe e lē o le mea lena e te naunau moni ia faia?

LE MANAOMIA MO FAATONUTONUGA MA AOAIGA

5. (a) Ina ia tatou faia ni suiga i o tatou olaga, po o le a le mea moni e uiga i a te i tatou, e tatau ona tatou talia ma faia? (e) Po o le a le pogai ua masani ai le tagata ona lē talia ma faaalia mai lona sese, ma po o le a le fua ua maua?

⁵ Ina ia faia e se tagata ni suiga i lona olaga, e tatau lava ia te ia ona iloa ma lagona mea ua sese, ma e ao foi ona iloa lelei le manaomia o le alualu i luma. Pe e lē faia ea, e i tatou uma lava ni mea sese ma ona o lea e manaomia le faasaʻoina? Fai mai le Tusi Paia, “e leai se tagata e le agasala.” (1 Tupu 8:46 [3 Tupu 8:46, Dy]). E ui i lea, e toatele tagata ua latou le mananao e faaalia mai o latou sese. Pe ai se a?  Ona o le loto fefete ma le faamaualuga. Ua latou le faaalia mai ma le loto maulalo o latou sese, ae peitai, ua masani lava ona latou tuuaʻi atu i isi. Ua fai lena ma mea e atili ona faateleina ai le faalavelave.

6. Po o ai e tatau ona tatou faalagolago i ai mo faatonutonuga ma aoaiga, ma pe ai se a?

⁶ E tutusa lelei lava ma se faalavelave faigata, ona o le lē atoatoa lelei, tatou te le iloa i taimi uma lava le ala tonu e tatau ona faia. E mafai foi ona faaseseina i tatou i le manatu faapea o se ala leaga e leai lava se afaina. (Faataoto 16:25) O le mea lea e tatau ai ona tatou maua ni faatonutonuga ma aoaiga mai se pogai e sili atu i lo le tagata, ina ia tatou savavali ma le atamai i se auala matagofie mo lo tatou lelei atoa foi ma o tatou uso a tagata. O le Puna o nei aoaiga o Ieova le Atua. O le mea lea, ua faatonu mai ai e le Faataoto 3:11 faapea: “Loʻu atalii e, aua le faatauvaa ia te oe le aoaiga a Ieova.”

7. (a) Pe faapefea, ona tatou maua aoaiga mai i a Ieova? (e) Po o le a le mea ua faaalia mai e uiga i a te i tatou pe afai tatou te talia ma faaaogā aoaiga faapena?

⁷ Pe faapefea ona saunia e Ieova lenei aoaiga? Ua ia faia e auala mai i lana Afioga, o le Tusi Paia lea. O le mea lea, afai tatou te faitau le Tusi Paia, pe faasino mai foi e se tasi uso talitonu i a te i tatou, ma tatou iloa ai ua tatou le savavali i nisi uiga tau atua, ua tatou maua i lea ni aoaiga mai le Atua. I le talia o lena aoaiga o se mea tonu ma i le faaaogā i o tatou olaga, ua tatou faamaonia o loo talisapaia e i tatou le upu moni. Ua tatou talia ma faailoa atu le aiā o le Atua ia tuuina mai ia te i tatou faatonutonuga, ma tatou faaalia foi o i tatou o le ituaiga o tagata ua finagalo i ai o ia ia ola i lana faiga fou. O tatou ola ua faalagolago i le usiusitai i aoaiga faaleatua.—Faataoto 4:13.

8. (a) Pe ai se a o i tatou lava o le a pagatia pe afai tatou te faatagā talia aoaiga a e le suia moni o tatou ala? (e) Pe ai se a ua avea ai ma faamafanafanaga le iloa o loo silasila mai Ieova i soo se mea tatou te i ai?

⁸ O le mea moni, afai tatou te mananao ia maua le manuia mai aoaiga mai le Atua, e tatau lava ona tatou faamaoni i a te i tatou lava. E leai lava se lelei  mo i tatou i le faatagā amio lelei i luga o le vaaiga a tagata, ae mulimuli ane pe a tuumuli ese mai le vaaiga a tagata ua tatou toe foi i o tatou uiga tuai. Afai tatou te amio pei o tagata pepelo ma le faatagāfai, o le a le mafai ona tatou suia o tatou ala sese; ua na o fai lena ma mea e lē toe galue ai o tatou loto fuatia ifo. Atonu foi, e viia i tatou i le vaaiga a tagata, ae tatou te le mafai ona olegia Le na Foafoaina mea. E le mafai ona lilo i a te ia mea tatou te faia. Fai mai le Faataoto 15:3: “O loo i mea uma lava fofoga o Ieova; o loo matuā silasila i e amio leaga ma e amio lelei.” I lo tatou iloa o loo silasila mai Ieova le Atua, o le a puipuia ai i tatou mai le faia o mea leaga. E le gata i lea, e mafai ona tatou maua le faamafanafanaga mai le faamaoniga o loo silasila alofa mai o ia i ē amio lelei ma o le a ia sapasapaia ma faamalosia i latou i taimi o le tofotofoga. Po o ai i latou nei ua “amio lelei” ua fiafia i ai le Atua?

“TAUTALA I UPU MONI O LE TASI I LE TASI”

9. (a) O le itu e uiga i le tautala i le upu moni, po o le a le mea ua talia e tagata o le lalolagi o se mea e masani ai? Ai se a? (e) O le mea lea, afai o le tagata o le a lē “amio faatasi ma lenei lalolagi,” po o le a se suiga e tatau lava ona faia?

⁹ O le toatele o tagata i aso nei ua latou manatu e le o ni tagata pepelo i latou, e ui lava latou te le mulimuli ma pipii mau i le Afioga a le Atua. Ae peitai, pe toafia i latou nei ua latou tautala i le upu moni? Pe e lē o se mea lauiloa ea, o le toatele o tagata ua latou loto malie e nānā le upu moni, pe faailoa atu foi na o mea ua latou talitonu e maua ai lo latou lava lelei? E ui ina taatele lena manatu i le lalolagi, e le faapea ua tonu ai lena mea, a ea? O le lalolagi o le fanau a tagata ua masesei ma le Atua, “o loo nofo toilalo i le pule a le ua amio leaga.” O “le ua amio leaga,” o Satani le Tiapolo lea, o ia o le “tamā o le pepelo.” O le pepelo na pogai mai ia te ia. (1 Ioane 5:19, NW; Ioane 8:44) O le mea lea, e le o se mea e ofo ai se tasi pe afai ua ana iloa e ao ia te ia ona  faia se suiga i ona manatu e uiga i le upu moni, ina ia le “amio faatasi ma lenei lalolagi.”

10. Pe faapefea ona lē maua se filemu ma le saogalemu i le lē faamaoni?

¹⁰ Ua i ai mafuaaga lelei e tatau ai ona naunau ia faamaoni. E leai lava se mea e sili atu ona faaleaga ai le filemu ma le saogalemu, i lo le lē faamaoni i taimi uma lava i soo se mea—i totonu o aiga, i galuega po o pisinisi, i tafaoga ma le va feagai ma tagata. Afai e le tausisi tagata ia latou upu, ma latou solia a latou folafolaga, ma tau faaoleole ma tau faasese, e leai se lelei e maua e soo se tasi. O ē ua afaina i le lē faamaoni ua le fiafia ma e masani lava ona maua le loto tiga ma le ita. E le gata i le tiga o le loto ma le mafaufau ona o le lē faamaoni, e masani foi ona tupu ai le manuʻa i le tino ma le oti. O uiga faapena, pei o galuega faatalapelo, ma le faaaogāina o mea e le lelei i le faiga o galuega, ma tautinoga pepelo ua tutupu ai faalavelave faigata ma le mataʻutia. O le tagata ua manatu e faatamaoaigaina o ia i ana faiga pepelo, e faaitiitia foi ana mea i faiga pepelo a isi. E totogi foi e ia tau maualuga o mea ma galuega ona o le gaoi o tagata faigaluega ma tagata faatau. O le mea lea, o le lē faamaoni ua tupu ai faalavelave i luga o isi faalavelave. I le faateleina pea o tagata lē faamaoni, ua faateleina foi le faatiga loto ma le faamoemoevale, ma le faasaua, ma le fasitagata, ma le manunuʻa atoa ma le oti.

11. Po o le a le silafaga a Ieova e uiga i le lē faamaoni ma le pepelo?

¹¹ Ona o na fua leaga, ua matuā lē talia lava e Ieova le Atua le pepelo ma le lē faamaoni. O ni isi mea “ua inosia e Ieova” o le tala pepelo ma le tauto pepelo, ma fua faatautau faaaimago ma le mamafa o mea. (Faataoto 6:16-19; 20:23) O tagata ua masani ona fai le pepelo e leai lava so latou tofi i le faamanuiaga ua teuina e le Atua mo i latou ua alolofa i a te ia. (Faaaliga 21:8) Pe e le o mea ea, na ua tatou manatu o le a faia e se Atua amiotonu? Afai o le a faatagaina pea e le Atua tagata ua naunau ia faatamaoaigaina i latou i faiga pepelo ma le faaoleole e  mafatia ai o latou tuaoi, pe e mafai faapefea ona maua e se tasi le lagona saogalemu i totonu o Lana faiga fou?

12, 13. (a) Po o le a fa a le Tusi Paia e uiga i le tautala i le upu moni? (e) Po o le a le tāua o lo tatou faamaoni i le avea ma auauna a Ieova e fai ma ana molimau?

¹² O le mea lea, e le tautala faatauvaa le Tusi Paia ina ua faatonu mai faapea: “Ia outou tautala i upu moni o le tasi i le tasi.” (Sakaria 8:16; Efeso 4:25) O le itu e uiga i folafolaga po o feagaiga, o lo tatou “Ioe” e tatau ona avea ma Ioe, ma la latou “Leai” ia avea ma Leai. (Iakopo 5:12) E le tatau lava ona manaomia le faia o se tautoga ina ia faamautu ma talitonu se tasi i a tatou upu. Afai tatou te naunau ia avea ma sui o “Ieova le Atua o le faamaoni,” e ao foi ona tatou tautala pea i le upu moni. (Salamo 31:5 [30:6, Dy] Afai e le tautala le tagata i le upu moni, e le mafai ona liuliualo mai le Atua i a te ia, pe taualoa e tagata, e le mafai foi ona avea o ia ma sui o le Atua e fai ma ana molimau. Fai mai le fai salamo: “A ua fetalai ane le Atua i le tagata amio leaga, Se a ea le mea ua e tautala ai i aʻu tulafono, ma e taʻu laʻu feagaiga i lou gutu? Ua e lafo upu leaga i lou gutu, ua e fatu foi upu faaʻoleʻole i lou laulaufaiva.”—Salamo 50:16, 19 [49:16, 19, Dy].

¹³ Atonu ua manatu nisi faapea, Pe e mafai ea, e se tasi ua ola i lenei lalolagi ona savali i le upu moni ma le faamaoni? Pe e mafai ea, ona ia faia se pisinisi ma le faamaoni e aunoa ma le mulimuli atu i faiga o loo fai e le toatele o isi tagata?

SILASILA ALOFA LE ATUA I E MULIMULI I LE UPU MONI

14. Pe faapefea ona fesoasoani mai le Tusi Paia ina ia tatou iloa lelei e mafai ona maua mea mo le tausiga faaletino i lenei lalolagi e aunoa ma ni faiga lē faamaoni?

¹⁴ O le fai mai faapea e le mafai ona maua e se tasi mea mo le tausiga faaletino e aunoa ma le gaoi ma le pepelo, ua tutusa lelei lava ma le fai mai faapea e le silasila alofa mai le Atua i e alolofa i a te ia. E le o se mea moni lena. Ua le tusa lena manatu ma mea sa tutupu i olaga o auauna a le Atua mo afe ma  afe o tausaga. (Eperu 13:5, 6) Mo se faaaʻoaʻoga, ua mataulia e le fai salamo o Tavita faapea: “Ua ou toeaina aʻu nei, sa aʻu taulealea; a ou te lei iloa se tagata amiotonu na lafoaiina, po o ana fanau ua ʻaiisi i latou.” (Salamo 37:25 [36:25, Dy]) E le faapea, o lona uiga e leai ni mea faafitauli po o le pagatia i le olaga o le tagata amiotonu. Sa tulia Tavita lava ia mai le nuu o tagata ma avea ma se aunuua mo sina vaitaimi, ae peitai, sa maua pea e ia mea manaomia faaletino mo le tausiga o le ola.

15. Po le a le fetalaiga a Iesu e uiga i le finagalo o le Atua e faatatau i lo tatou galulue ia maua mea faaletino mo le tausiga o le ola?

¹⁵ O uiga lelei o le tapuaiga moni ma le faanaunau atu i ai e le faapea ina faatamaoaigaina i mea faaletino; e ui i lea, sa aʻoaʻoina e Iesu Keriso ona soo o se mea tonu ma le saʻo ia tatalo i le Atua ia faamanuia a latou taumafaiga ia maua “mea e ʻai e tatau ma le aso.” (Luka 11:2,3) Sa lei manatu faatauvaa o ia i mea e ʻai ma ofu e tatau ona latou maua, ae peitai, sa ia taʻutino atu i ona soo: “Ua silafia e lo outou Tamā o i le lagi e aoga ia mea uma ia te outou.” Ae na uunaia latou e ia: “A ia outou muai saili le malo o le Atua ma lana amiotonu; ona faaopoopoina atu lea o ia mea uma ia te outou.” (Mataio 6:25-34) Pe e te talitonu ea, i ai? Afai e te talitonu, o le a lē faaosoosoina oe ia tuulafoaiina ala amiotonu o le Atua, e ui lava ina faia e nisi tagata. O le a iloa ai e oe ma le loto fiafia le poto ma le atamai o upu ua tusia i le 1 Timoteo 6:6-8 e faapea: “A o le amio Atua ma le loto mālie, o le oloa tele lava lea. Auā tatou te lei au mai lava se mea e tasi i le lalolagi, ua mautinoa foi tatou te le mafai ona ave ese ai o se mea. Afai ua maua e i tatou o mea e aai ai mea e oofu ai, ia gata ai o tatou manao.”

16. Pe faapefea ona mafai ona puipuia i tatou pe a tatou faaaogā le upu moni ua faaalia i totonu o na fuaiupu o le Tusi Paia?

¹⁶ Ina ia mulimuli i lenei apoapoaiga e tatau lava ona maua se manatu ma se vaaiga e matuā ese lava mai manatu ua taatele i lenei lalolagi i aso nei. O lenei, ina ia faia faapena, e tatau ona ‘toe fuataiina  o tatou loto.’ O le loto malie ia tau lava o mea e tatau mo le tausiga o le ola o le a leoleoina ai i tatou mai le faia o le tupe (ʻoa) ma o tatou atua ma le nofo pologa e fai ma ana auauna. (Mataio 6:24) E puipuia ai se tasi mai le faasilisilia o mea faaletino i lenei olaga ma le faaosoosoina ia faaʻoleʻole ma faaaogā isi tagata i se uiga le lelei ina ia maua nei mea. (Faataoto 28:20; 1 Timoteo 6:9, 10) O ē ua latou faia le ʻoa ma o latou sini, atonu ua latou manatu o se faailoga lena o le saogalemu ma le fiafia. Pe e moni ea, lena mea? Pe e le tonu ea, upu a le Tusi Paia faapea, “O le ua manao i le ario, e le mālie o ia i le ario; o le ua manao foi i le oloa tele, e leai sana mea e maua ai; o le mea faatauvaa foi lea”? (Failauga 5:10) O ē ua tele a latou mea, ua tele foi lo latou manao. E masani lava ona latou manatu faatauvaa i o latou ola ma le soifua malolo ma tuulafoaiina le mafutaga fiafia faatasi ma o latou aiga i le sailiga ina ia maua nei mea. Ua latou le maua se nofo saogalemu auā ua fefefe i latou neʻi le iloa atu a latou mea.

17. (a) Afai ua fuafuaina e le tagata i lona loto ia faaputu le tamaoaiga faaletino, po o le a le upu moni ua ia tuulafoaiina? (e) Po o le a se faamaoniga ua aogā tele le faaaogāina i o tatou aso upu moni faavae o le faamaoni ma le tautala i le saʻo i le faiga o galuega mo le tausiga o le ola?

¹⁷ Afai ua maua se tagata i le tuinanau o le ʻoa, ua lē faalogo ma talia e ia le mea moni e pei ona fetalai mai ai Iesu Keriso faapea, “e le ola se tasi i le tele o ana mea ua ia te ia.” (Luka 12:15) E sili ona lelei le faatuatua i le Atua ma lona mana na te saunia mea faaletino mo ana auauna. Ua iloa tino lenei mea i molimau a Ieova e sili atu i le lua miliona o loo mau i atunuu e sili atu i le lua selau. Ua nonofo i latou i ituaiga o malo eseese ma galulue i galuega eseese e tusa ma le tulafono, o Molimau mai lanu eseese ma aganuu eseese, ua mafai ona latou ola i se olaga fiafia, ma ua maua mea faaletino. E moni, ua tauemua i latou, ma i totonu o nisi atunuu ua fasi ma faasauaina i latou ona o lo latou faatuatua. E ui i lea, ua faamanuiaina lo latou faatuatua i le mana o le Atua na te mafaia ona aumaia mea faaletino e ui lava ina  peiseai ua foliga mai e faalēlelei lo latou tulaga ona o lo latou faamaoni. Ua taualoaina i latou e tagata ma ua masani ona manaomia i latou ia fai ma tagata faigaluega ona o lo latou faamaoni. I totonu o lenei lalolagi faaʻoleʻole, o loo naunau pea tagata ia galulue faatasi ma tagata faamaoni. E ui i lea, o le mea e sili ona tāua, ua ola fiafia tagata amiotonu ma le loto fuatia ifo lelei ma le mamā, ona o lo latou faamaoni; e le gata i lea, ona ua latou faia le finagalo o le Atua, ua i a te i latou le faamoemoe o le ola e faavavau i lana faiga fou.

18, 19. (a) Pe ai se a ua suia ai e nei tagata o latou olaga ina ia tausisi i nei uiga ma amio? (e) Po o le a le ituaiga o tagata o loo silasila i ai le Atua ia faasaoina ia ola i totonu o lana faiga fou?

¹⁸ O taimi ua mavae, a e lei avea i latou ma molimau Kerisiano a Ieova, sa latou mulimuli i ala o lenei lalolagi, atonu i se tulaga malosi po o se tulaga itiiti. Ae peitai, ina ua latou aʻoaʻoina le Tusi Paia ma maua le malamalama o le upu moni, sa latou tuulafoaiina uiga ma faiga leaga. Ua latou finafinau ma le maelega ia alualu pea i luma i le faaleleia. Ua latou taumafai pea “ia faaalia e i latou ua latou faamaoni aiai, ina ia viia ai i mea uma lava talu o i latou le mataupu a le Atua lo tatou Faaola.” (Tito 2:10) E le masani lava ona faigofie mo i latou ona talia ma mulimuli i le upu moni ma suia o latou olaga. Ae peitai, ona o le loto alofa ma le naunau i le upu moni ua fai lena ma fesoasoani e savavali ai i latou e tusa ma le upu moni.

¹⁹ Po ua i a te oe ea, se loto naunau faapena i le upu moni? Afai ua i a te oe lea, o loo saili le Atua i tagata faapena ina ia faasaoina ia ola i lana faiga fou. O ē ua ia talia “e tatau ona tapuai atu ai i le agaga ma le faamaoni.” (Ioane 4:24) Ua fai lena ma faailoga e faaeseeseina ai i latou mai tagata o le lalolagi o loo siosiomia ai i latou. O loo i ai foi isi uiga ma ala e tatau ai ona matuā eseese i latou mai tagata o le lalolagi, pe afai latou te naunau ma le faamaoni ia faafiafia le finagalo o Ieova. Po o a ea, nei mea?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]