Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Atiina aʻe o se Aiga e Viia ai le Atua

Atiina aʻe o se Aiga e Viia ai le Atua

Mataupu 15

Atiina aʻe o se Aiga e Viia ai le Atua

1-3. Aisea ua lē mafai ai e nisi ona foia faafitauli o loo taatele i faaipoipoga ma i le tulaga faamātua, ae aisea ua mafai ai e le Tusi Paia ona fesoasoani mai?

SEʻI faapea la o loo e fuafua e fau sou fale. E muamua lava e faatauina se fanua. Ona o lou naunau tele, ua e faaāta ai i lou mafaufau le foliga mai o lou fale fou o le a iai. Ae faapefea pe afai e leai ni au meafaigaluega, ma e leai foi sou tomai i le fausiaina o se fale? Pagā se lē taulau o le a iai au taumafaiga!

2 E toatele ulugalii e amataina a latou faaipoipoga ma faaāta faalemafaufau se aiga fiafia, peitai e lē gata ina latou lē maua meafaigaluega ae latou te lē o maua foi tomai manaomia e fausia aʻe ai sea aiga fiafia. E lei leva lava ona mavae atu le aso o le faaipoipoga, ae aliaʻe loa uiga lē manuia. Ua avea le tauaimisa ma finauga ma faiga masani e faia pea i aso taitasi. Ina ua fananau mai le fanau, ua iloa ai e le tamā ma le tinā lea faatoʻā avea ma matua, le leai o so la tomai i le avea o ni mātua, e pei foi ona leai se tomai i le avea ma ulugalii faaipoipo.

3 Peitai, o se mea e fiafia ai, ona e mafai ona fesoasoani mai le Tusi Paia. O ona mataupu silisili ua pei o ni meafaigaluega e mafai ona e faaaogaina e atiina aʻe ai se aiga fiafia. (Faataoto 24:3) Seʻi o tatou tagai la i ai pe faapefea.

MEAFAIGALUEGA MO LE ATIINA AʻE O SE FAAIPOIPOGA FIAFIA

4. Aisea e tatau ai ona faatalitalia le iai o faafitauli i le faaipoipoga, ma o ā tapulaa ua saunia mai i le Tusi Paia?

4 E tusa lava po o le ā le foliga mai o le fetaui lelei o se ulugalii faaipoipo, ae eseese uma i laua i o la faalogona ootia, i mea na tutupu i o la vaitaimi a o laiti, ma tupuaga mai i o la aiga. E tatau ai la ona faatalitalia ni faafitauli e mapuna aʻe pe a mavae le faaipoipoga. O le a faapefea ona taulimaina na faafitauli? Pe a fausia e ni tufuga se fale, latou te tilofaia muamua lava le atatusi mo le fale. O taʻiala na e tatau ona mulimuli i ai. Ua saunia e le Tusi Paia tapulaa a le Atua mo le atiina aʻe o se aiga fiafia. Seʻi o tatou iloiloina nisi o nei tapulaa.

5. Ua faapefea ona faamamafa mai e le Tusi Paia le tāua o le faamaoni i le faaipoipoga?

5 Le Faamaoni. Na fetalai Iesu: “O e ua faatasia e le Atua, aua neʻi faateaeseina e se tagata.” * (Mataio 19:6) Na tusi le aposetolo o Paulo: “Ia faamamaluina le faaipoipoga e tagata uma, o le moega foi o le ulugalii ia leai sona leaga; aua e faamasinoina e le Atua o e faitaaga ma e mulilulua.” (Eperu 13:4) O lea, e ao ai i tagata faaipoipo ona iloa o la latou avega tauave i luma o Ieova o le tausisia o le faamaoni i a latou paaga.—Kenese 39:7-9.

6. O le a faapefea i le faamaoni ona fesoasoani e faasaoina ai se faaipoipoga?

6 O le faamaoni e maua ai e le faaipoipoga le mamalu ma le saogalemu. Ua iloa e paaga faamaoni e faapea, po o le ā lava se mea e tupu, o le a la nonofo felagolagomai pea. (Failauga 4:9-12) Pagā se eseesega mai ia i latou o ē ua lafoaia a latou faaipoipoga i le taimi muamua lava e tau mapuna aʻe ai se faafitauli! E vave lava ona faapea mai na tagata, ʻe sese le tagata na latou filifilia,’ ma ua latou ʻlē toe lagona se alofa,’ ma o le vaifofo lava o le toe fai o se isi paaga. Peitai o lenei mea ua lē mafai ai ona avatu i so o se tasi o i laua se avanoa e tutupu aʻe ai i tulaga tau i faalogona. Nai lo lea, o na paaga lē faamaoni atonu o le a latou tauave atu na lava faafitauli i isi paaga fou. Pe afai e iai se fale matagofie o se tagata ae ona iloa ane o loo tutulu le taualuga, e mautinoa lava o le a ia taumafai e faaleleia lena mea. E lē faapea o le a na ona see atu loa i se isi fale. I se tulaga tutusa, o le suia o se paaga e lē o le auala lena e foia ai ni mataupu o loo avea ma puna o fevesiaiga tau faaipoipoga. Pe a mapuna aʻe faafitauli, aua le taumafai e faamutaina ai le faaipoipoga, ae galulue malosi e faasaoina. O lena faamaoni o le a avea ai le faatasiga o le faaipoipoga o se mea ua matuā onomea ona leoleoina, faatumauina, ma faapelepeleina.

7. Aisea ua masani ai ona faafaigata fesootaiga a tagata faaipoipo, ae mafai faapefea e le ofuina o “le tagata fou” ona fesoasoani?

7 O Fesootaiga. Ua faapea mai le faataoto a le Tusi Paia: “E faaleaogaina fuafuaga pe a leai se talanoaga faalilolilo.” (Faataoto 15:22, NW) Peitai, e faigata fesootaiga i nisi ulugalii faaipoipo. Aisea ua faapea ai? Talu ai e eseese auala e fesootai ai tagata. O le mea moni lenei ua masani ona iu atu ai i le tele o ni lē femalamalamaai ma le lagona fiu. Atonu e aafia ai le auala na tausia aʻe ai nisi tagata. O se faaaoaoga, o nisi atonu na ola aʻe i se siomaga e masani ai ona tauaimisa mātua. Nei la ua avea i latou ma tagata matutua ua faaipoipo, ae atonu latou te lē iloa pe faapefea ona talanoa atu i a latou paaga i se auala agalelei ma le alofa. E ui i lea, e lē manaomia ona avea lou fale o ʻse fale e tumu i taugaupu.’ (Faataoto 17:1) Ua faamamafa mai e le Tusi Paia le ofuina o “le tagata fou,” ma e lē o faatagaina mai foi le lotoa, le feei, ma upu leaga.—Efeso 4:22-24, 31.

8. O le ā atonu e avea ma fesoasoani pe a lua feeseeseai ma lau paaga?

8 O le ā e mafai ona e faia pe a iai ni feeseeseaiga? Pe afai ua amata ona sasao aʻe le ita, atonu e lelei pe a e usitaia le fautuaga a le Faataoto 17:14 e faapea: “Ina tuu ai ia le misa, manū ua le tupu tele.” Ioe, atonu e te faataatia ese le talanoaga seʻi toe fai i se isi taimi mulimuli ane, pe a toʻa lelei ifo oulua uma ma lau paaga. (Failauga 3:1, 7) Po o le ā lava le tulaga e tupu mai, ia taumafai e “faataalise ona faalogologo, ia faagesegese ona tautala atu, ia faagesegese ona ita.” (Iakopo 1:19) E tatau ona avea ma ou sini le foia o le faafitauli, ae lē o le taumafai e manumalo i le finauga. (Kenese 13:8, 9) Ia filifili ni upu ma se ituaiga o tautala atu o le a faatoafilemu ai oe ma lau paaga. (Faataoto 12:18; 15:1, 4; 29:11) Ae o le sili i na mea uma, aua neʻi tumau pea i le tulaga ita, ae saili se fesoasoani e ala i le lua talanoa i le Atua i le tatalo atu i ai ma le loto maulalo.—Efeso 4:26, 27; 6:18.

9. Aisea e mafai ai ona faapea atu, o fesootaiga e amata mai i le loto?

9 Ua faapea mai le faataoto a le Tusi Paia: “O le loto o le ua poto, e poto ai lona gutu; e faaopoopoina ai foi le poto i ona laugutu.” (Faataoto 16:23) O le mea moni lava la, o le puna autū o ni fesootaiga manuia, o le loto lea, ae e lē o le gutu. O ā ou uiga faaalia i lau paaga? Ua faalaeiauina Kerisiano e le Tusi Paia ina ia latou faaalia le “fealofani.” (1 Peteru 3:8) Pe mafai ea ona e faia lenei mea pe afai o loo mafatia lau paaga faaipoipo i ni popolega? Pe afai e faia faapena, o le a fesoasoani ia te oe e iloa ai le auala e te tali atu ai.—Isaia 50:4.

10, 11. E mafai faapefea e se tane ona faatatauina le fautuaga a le 1 Peteru 3:7?

10 Le Āva ma le Faaaloalo. Ua taʻuina atu i tane Kerisiano ina ia latou nonofo faatasi ma a latou avā “ma le poto, ia ava i le avā, auā o le ipu ia ua sili ona vaivai.” (1 Peteru 3:7, LT) O le āva atu o se tasi i lana avā e aofia ai le amanaiaina o lona tāua. O se tane e nonofo faatasi ma lana avā “ma le poto” e iai sona faaaloaloga sili mo faalogona, le malosi, le atamai, ma le mamalu o lana avā. E ao foi ona naunau o ia e fia iloa pe faapeī le silasila a Ieova i fafine ma le auala e finagalo o Ia e feutagai ai ma i latou.

11 Seʻi faapea la, o loo iai i lou fale sau iputuuteu e sili ona mataʻetaʻe. Po o le a e lē matuā faaeteete ea i le taulimaina? Na faaaogā e Peteru le faaupuga o le “ipu ia ua sili ona vaivai” i se uiga tutusa, ma o lenei mea e tatau ona uunaia ai se tane Kerisiano e faaalia lona faaaloalo faapelepele i si ana avā pele.

12. E mafai faapefea e se avā ona faaalia lona faaaloalo loloto i lana tane?

12 Ae o le ā le fautuaga a le Tusi Paia i le avā? Na tusi mai Paulo: “O le fafine foi ia ava [“faaaloalo loloto,” NW] o ia i lana tane.” (Efeso 5:33) E pei lava ona manaomia e le avā se lagona e āva atu ma alofa faapelepele lana paaga ia te ia, e faapena foi ona manaomia e le tane se lagona e faaaloalogia o ia e lana avā. O se avā e faaaloalo o le a ia lē faasalalau atu ma le lē magafagafa masei o lana tane, e tusa lava po o ia o se tane Kerisiano pe leai. O le a ia lē aveesea le mamalu o lana tane e ala i le faitioina o ia ma faamaasiasi o ia i le taimi na o i laua po o luma foi o isi tagata.—1 Timoteo 3:11; 5:13.

13. E mafai faapefea ona faaleo atu ni manatu i se uiga toafilemu?

13 E lē o le uiga o lenei mea e faapea, e lē mafai e se avā ona faaleo atu ona manatu. Pe afai e iai se mea o faaletonu ai lona mafaufau, e mafai ona ia taʻu atu na manatu ma le faaaloalo. (Kenese 21:9-12) O le faaoo atu o se manatu i lana tane atonu e faatusaina i le togi atu o se polo ia te ia. E mafai ona ia togi faalemū atu ina ia faigofie ai i le tane ona sapo mai, ia po o lona matuā velo atu foi, i se malosi e mafai ona lavea ma manuʻa ai le tane. Maeu la le sili atu ona lelei pe a alofia e paaga uma e toalua le faasasao aʻe o tuuaʻiga, ae nai lo lena, ia talatalanoa i se uiga agalelei ma le agamālū!—Mataio 7:12; Kolose 4:6; 1 Peteru 3:3, 4.

14. O le ā e ao ona e fai pe a faalēnaunau tele lau paaga e faatatauina mataupu silisili o le Tusi Paia i le faaipoipoga?

14 E pei ona tatou vaaia, e mafai e mataupu silisili o le Tusi Paia ona fesoasoani ia te oe ina ia atiina aʻe ai sau faaipoipoga fiafia. Ae faapefea pe afai e faalēnaunau tele lau paaga i le mea o loo fai mai ai le Tusi Paia? E tele pea mea e mafai ona faataunuuina pe afai e te faatatauina le poto e uiga i le Atua i lau matafaioi. Na tusi mai Peteru: “Ia faapea outou fafine, ia usiusitai i a outou lava tane, afai foi e le faalogo nisi i le upu, ia maua i latou i le amio lelei a avā, a e leai se upu, pe a latou vaai ane i a outou amio mamā ma le faaaloalo.” (1 Peteru 3:1, 2, LT) O le mea moni, o le tulaga lava lea e tasi o le a faatatauina i se tane e lē fiafia lana avā i le Tusi Paia. E tusa lava po o ā mea e filifili lau paaga e fai, ae ia avea pea mataupu silisili o le Tusi Paia e fai ai oe ma paaga e sili atu ona lelei. O le poto e uiga i le Atua e mafai foi ona fai ai oe ma matua e sili ona lelei.

TAUSIA AʻE FANAU E TUSA MA LE POTO E UIGA I LE ATUA

15. E faapefea ona tuufaasolo atu i nisi taimi ni auala sese faamātua o loo tausia aʻe ai le fanau, ae mafai faapefea ona toe suia lenei faataamilosaga?

15 O le tau ina iai o se ʻili ma se samala e lē avea ai se tasi ma kamuta atamai. I se tulaga tutusa, o le tau ina iai o se fanau e lē avea ai se tasi ma matua tomai. Pe la te iloa pe lē iloa foi, ae masani lava ona tausia aʻe e mātua le la fanau i le auala na tausia aʻe ai foi i laua. O lea, o nisi taimi, o ni auala sese faamātua o loo tausia aʻe ai le la fanau e mafai ona tuufaasolo atu mai le tasi augatupulaga i le isi augatupulaga. Ua faapea mai se faataoto faa-Eperu anamua: “Ua ʻaina e tamā o vine moto, a e magiagia ai nifo o le fanau.” Peitai ua faaalia e le Tusi Paia e faapea, e lē tau manaomia e se tagata ona mulimuli atu fua i le ala na faataatia mai e ona mātua. E mafai lava ona ia filifili i se isi ala e ese, le ala lea ua taaʻina i tulafono a Ieova.—Esekielu 18:2, 14, 17.

16. Aisea e tāua ai le saunia o mea mo lou aiga, ma o le ā e aofia ai?

16 E faatalitalia e Ieova le tuuina atu e mātua Kerisiano o se taʻitaʻiga ma se tausiga lelei i a latou fanau. Na tusi mai Paulo e faapea: “A e afai e le tausi e se tasi i lona aiga, afai foi e le sili ona tausi i e mau ma ia, ua faafitia e ia le faatuatua, e sili foi lona leaga i le ua le faatuatua.” (1 Timoteo 5:8) Maeu ni upu malolosi! O le faataunuuina o lau matafaioi o sē e saunia mea, lea e aofia ai le tausiga o manaoga faaletino, le faaleagaga, ma tau i faalogona ootia o lau fanau, o le faaeaga lea ma le tiute tauave a se tagata amio Atua. O loo iai i le Tusi Paia mataupu silisili e mafai ona fesoasoani i mātua ina ia atiina aʻe ai se siomaga fiafia mo le la fanau. Seʻi manatunatu i nisi o nei mea.

17. O le ā e manaomia ina ia faaoo atu ai tulafono a le Atua i loto o la oulua fanau?

17 Ia faataatia se faaaoaoga lelei. Na poloaiina mātua Isaraelu e faapea: “Ia e matuā aʻoaʻo soo ai [afioga a le Atua] i lau fanau, ma ia e tautalatala aʻi, pe a ē nofo i lou fale, pe a ē savali foi i le ala, pe a ē taoto, pe a ē tulai foi.” Sa tatau i mātua ona aʻoaʻoina tapulaa a le Atua i a la fanau. Ae o lenei timaʻiga sa faatomua atu i le faamatalaga lenei: “Ia i ai foi i lou loto o upu nei ou te fai atu ai ia te oe i le aso nei.” (Teuteronome 6:6, 7) Ioe, e lē mafai e mātua ona tuuina atu se mea e lē o ia i laua. E tatau ona faamausalīina muamua tulafono a le Atua i o oulua loto, pe afai lua te mananao e faamausalīina foi i loto o la oulua fanau.—Faataoto 20:7; faatusatusa i le Luka 6:40.

18. I le faaalia atu o le alofa, ua faapefea ona faataatia mai e Ieova se faaaoaoga mataina mo mātua?

18 Ia faamautinoa atu lou alofa. I le taimi o le papatisoga o Iesu, na faalauiloa mai ai e Ieova e faapea: “O loʻu Atalii pele oe, ua ou fiafia lava ia te oe.” (Luka 3:22) Sa faailoa mai e Ieova lona Alo, i le lē faatalatū e faaleo mai lona finagalo malie ia te ia ma faamautinoa mai ai Lona alofa. Mulimuli ane, na fetalai atu Iesu i lona Tamā: “Ua e alofa mai ia te au a o lei faavaeina le lalolagi.” (Ioane 17:24) O lea la, i le avea o oulua o ni mātua amio Atua, ia lua tuuina atu ai i la oulua fanau ni faaleoga o lo oulua alofa mo i latou e lē gata i upu ae i gaoioiga—ma ia faifai pea lenei mea. Ia manatua pea, “o le alofa e atiina aʻe ai.”—1 Korinito 8:1, NW.

19, 20. O le ā e aofia ai i le aoaiina talafeagai o le fanau, ma e mafai faapefea ona maua e mātua aogā mai le faaaoaoga a Ieova?

19 O aoaiga. Ua faamamafa mai i le Tusi Paia le tāua o aoaiga alofa. (Faataoto 1:8) O mātua la te alofia le la avega tauave o le taʻitaʻia o le la fanau i aso nei, o le a lē pine ae la faafesagaia loa iuga faamomoiloto i le lumanai. Peitai ia faaeteete foi mātua ina ia lē soona matuā oo atu ai i nisi tulaga matautia. Na tusi mai Paulo e faapea: “O outou tamā, aua neʻi faaita i a outou fanau, ina neʻi faapalapala i latou.” (Kolose 3:21) E ao i mātua ona alofia le soona faia o a la faasaʻoga i le fanau, po o le faifai pea i taimi uma ona faatiga atu i ai i o latou vaivaiga ma faitioina a latou taumafaiga.

20 Ua faataatia e Ieova le Atua, o lo tatou Tamā faalelagi, le faaaoaoga i le sauniaina o aoaiga. E lē mafai ona faia ma le lē magafagafa ana faasaʻoga. Na fetalai atu le Atua i ona tagata: “Ou te aoai faatatau foi ia te oe.” (Ieremia 46:28) E ao i mātua ona faataʻitaʻi ia Ieova i lenei itu. O aoaiga e ova atu ma tapulaa talafeagai, po o le ova atu i tua ma le fuafuaga na faatulagaina mo le faasaʻoina ma le aʻoaʻo atu, e mautinoa e faaita ai.

21. E mafai faapefea ona faamautinoa e mātua po o aogā a la aoaiga?

21 E mafai faapefea e mātua ona faamautinoa po o aogā le la aoaiga? E mafai ona la fesili ifo ia i laua lava, ʻO le ā o faataunuuina e laʻu aoaiga?’ E tatau ona aʻoaʻo atu ai. E ao ona malamalama lau tamaitiiti i le pogai ua avatu ai le aoaiga. E ao foi i mātua ona manatunatu i aafiaga mulimuli ane o a la faasaʻoga. E moni, e toetoe lava o tamaiti uma o le a muai faalilii mai pe a aoaia. (Eperu 12:1) Ae e lē tatau ona avea aoaiga o se mea e fefe ai pe manatu ai le tamaitiiti e faapea ua lafoaia o ia, pe oo ai foi sona lagona e faapea o ia na ola mai lava e leaga. A o lei faasaʻoina e Ieova lona nuu, sa ia fetalai atu i ai: “Aua e te fefe; aua ou te ia te oe.” (Ieremia 46:28) Ioe, e tatau ona avatu faasaʻoga i se auala e lagona ai e la oulua tama o loo lua fesoasoani pea i taimi uma ia te ia, i le avea o oulua o ni mātua e alolofa ma lagolago atu.

MAUAINA O LE ʻTAʻIALA POTO’

22, 23. E mafai faapefea ona e maua le taʻiala manaomia ina ia atiina aʻe ai se aiga fiafia?

22 Tatou te loto faafetai ona ua saunia e Ieova meafaigaluega o loo tatou manaomia i le atiina aʻe o se aiga fiafia. Ae o le tau ina maua o meafaigaluega e lē lava lena. E tatau ona tatou faataʻitaʻi ina ia iloa ona faaaogā lelei na meafaigaluega. E pei o se faaaoaoga, e ono faaalia e se tufuga sona uiga masani e lē lelei, i le auala na te faaaogaina ai ana meafaigaluega. Atonu na te matuā faaaogaseseina lava nisi meafaigaluega. I na la tulaga, e ono oo atu ai i se iuga lē lelei ana taumafaiga. I se tulaga talitutusa, atonu ua e iloa nei o loo iai ni uiga lē lelei ua masani aʻi o loo amata ona solosolo mālie mai i totonu o lo outou aiga. O nisi uiga masani atonu e fai si maaa ma e faigata ona suia. Peitai, ia mulimuli atu i le fautuaga a le Tusi Paia e faapea: “E faalogo mai le tagata poto, e tupu ai pea lona poto; o le ua mafaufau foi e maua e ia le poto e pule ai.”—Faataoto 1:5.

23 E mafai ona e maua taʻiala poto e ala i le faaauau pea ona ave i fale le poto e uiga i le Atua. Ia mātau mataupu silisili o le Tusi Paia na e faatatau atu i le olaga faaleaiga, ma ia faia ni fetuutuunaiga i mea o manaomia ai. Ia mātau Kerisiano taʻumatuaina o ē o loo faia se faaaoaoga lelei i le avea o ni paaga faaipoipo ma o ni mātua foi. Ia talanoa atu ia i latou. Ae o le sili o na mea uma, ia tuu atu ia Ieova ou popolega uma e ala i le tatalo. (Salamo 55:22; Filipi 4:6, 7) E mafai ona ia fesoasoani mai ia te oe ina ia e olioli ai i se olaga faaleaiga o loo āva atu ia te ia.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 5 E na o le pau le faavae faale-Tusi Paia mo le tatalaina o le faaipoipoga ma faatagaina ai le toe faaipoipo, o le “mulilua”—o faiga faaleituaiga i fafo atu o le lio o le faaipoipoga.—Mataio 19:9.

SEʻI TOFOTOFO LOU ILOA

E faapefea e le faamaoni, o fesootaiga, o le āva, ma le faaaloalo ona mauaina ai se faaipoipoga fiafia?

I ā auala e mafai ai e mātua ona faamautinoa atu lo la alofa i le la fanau?

O ā vala ua aofia ai i aoaiga tatau?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata atoa i le itulau 147]