Mataupu 9

O le ā e Tupu i Ē Pele ia i Tatou ua Maliliu?

1. O ā lagona o tagata pe a maliu se tasi e pele ia i latou?

“E MAFATIA se tasi pe a maliu sē e pele, auā o le oti e oo mai ai faalogona gaogao e matuā lē malamalama i ai.” O le faamatalaga lena a se tasi tama ina ua maliu lona tamā, ma e lei umi foi ae maliu lona tinā. O ona tiga ma faalogona o le matuā mafatia na oo ai ia te ia se manatu ua “matuā ootia ona faalogona.” Atonu pe ua oo foi ia te oe se mafatiaga faapena. Atonu sa e tau mānatu po o fea o iai ē pele ia te oe, ma pe o le a e toe vaai foi ia i latou.

2. O ā fesili faigata ua mapuna aʻe e faatatau i le oti?

² Ua taʻu atu i nisi mātua o loo mafatia e faapea, “E filifilia e le Atua tagata e sili ona amio lelei e ave mo ia i le lagi.” Po o se mea moni ea lena? Po ua ō atu ea i latou o ē pele ia i tatou i se nofoaga o agaga? Po o le nofoaga ea lena o loo taʻua e nisi faapea o Nirvana, lea ua faamatalaina o se tulaga e sili ona fiafia e saʻoloto ai mai tiga uma ma tuʻinanauga? Po ua ulu atu ea i latou e pele ia i tatou i se parataiso o loo iai le ola e lē mafai ona oo i ai le oti? Po o le faapei foi ona manatu ai nisi, po o le oti ea o le paʻū atu lea i se faapuapuagatiaina e lē gata mai, mo i latou o ē na faatiga i le Atua? Pe mafai ona afaina o tatou olaga i ē ua maliliu? Ina ia maua tali moni i na fesili, e manaomia ona tatou saili atu i le Afioga a le Atua, o le Tusi Paia lea.

 O LE Ā LE “AGAGA” O LOO I TOTONU O TAGATA?

3. O le ā le manatu o Socrates ma Plato e faatatau i ē ua maliliu, ma ua faapefea i lena manatu ona aafia ai tagata i aso nei?

³ Na manatu tagata faifilosofia mai Eleni anamua o Socrates ma Plato e faapea, e tatau lava ona iai se mea e ola pea na tuufaasolo mai, o loo i totonu o le tane ma le fafine—o se solu po o se agaga e sao mai lē ua oti, ma e lē taitai ona oti moni. E faitau miliona tagata i le lalolagi aoao ua talitonu i lenei manatu i aso nei. Ona o lenei talitonuga, ua masani ai ona tutusa le tele o le mataʻu i ē ua maliliu, e pei o le tele o le manatu mamafa mo so latou lelei. E ese le mea ua aʻoaʻoina ai i tatou e le Tusi Paia e uiga i ē ua maliliu.

4. (a) O le ā ua taʻu mai ia i tatou e le Kenese e uiga i le solu? (e) O le ā na tuuina e le Atua i totonu o Atamu ina ia ola ai o ia?

⁴ I le iloiloina o le tulaga o ē ua maliliu, e tatau ona tatou manatua, o lo tatou uluai tamā, o Atamu, sa lei iai sona solu. Ae o ia lava o le solu. I se gaoioiga e sili ona ofoofogia o le foafoaga, na fausia ai e le Atua le tagata—le solu—mai vaega autū o le eleele, ma mānava atu i totonu ia te ia “le mānava ola.” Ua taʻu mai e le Kenese 2:7 ia i tatou e faapea: “Ona faia lea e Ieova le Atua o le tagata i le efuefu o le eleele, ma ua mānava i ona pogaiisu o le mānava ola; ona avea ai lea o le tagata ma tagata [“solu,” NW] ola.” Sa faaauau le ola o Atamu e ala i le mānavanava. Ae na iai ma se isi mea na aofia ai, nai lo le na ona feula atu o le ea i māmā o le tagata i le taimi na tuu ai e le Atua le mānava o le ola i totonu o Atamu. Ua tautala le Tusi Paia i “le malosi o le ola” lea e olaola i totonu o tagata ma manu i le lalolagi.—Kenese 7:22, NW.

5, 6. (a) O le ā “le malosi o le ola”? (e) O le ā e tupu pe a uma le faaolaolaina o le tino e le “agaga” lea e taʻua i le Salamo 146:4?

⁵ O le ā “le malosi o le ola”? O le malosi e manaomia ina ia ola ai, na tuuina e le Atua i totonu o le tino o Atamu lea sa lei iai se ola. Ona faaauauina ai lea o lenei malosi a o faagasolo pea le mānavaina atu i ai o le ea. Ae o le ā le “agaga” lena o loo faasino i ai le Salamo 146:4? O loo tautala lena fuaiupu e uiga i lē ua maliu: “E alu ese lona agaga, e foi atu i le eleele  na i ai o ia; e faaumatia i lea lava aso ona manatunatu.” Ina ua faaaogā e tusitala o le Tusi Paia le upu “agaga” i lenei auala, sa latou lei mafaufau i se solu ua alu ese mai le tino ma o loo faaauau pea ona ola ae ua oti le tino.

⁶ O le “agaga” lea e alu ese mai tagata pe a maliliu o le malosi o le ola sa muai amataina mai e Lē na Foafoaina i tatou. (Salamo 36:9; Galuega 17:28) O lenei malosi o le ola e lē o mauaina ai uiga e pei o uiga na e maua i le tagata po o le manu o loo ia faaolaolaina, e pei lava o le eletise, e lē tutusa ona vala ma meafaigaluega faaeletise ia o loo fafaga atu i ai le eletise. Pe a maliu se tasi, ona uma foi lea ma le faaolaolaina atu e le agaga (o le malosi o le ola) o sela o le tino, e pei lava ona pē le molī pe a tapē le malosi faaeletise. E taofia loa e le malosi o le ola lona faaolaolaina o le tino o le tagata, ona oti loa lea o le tagata—o le solu.—Salamo 104:29; Failauga 12:1, 7.

“E TE TOE FOI ATU LAVA I LE EFUEFU”

7. O le ā o le a tupu ia Atamu pe a lē usiusitai i le Atua?

⁷ Na manino le faamatalaina atu e Ieova o le uiga o le oti mo le tagata agasala o Atamu. Na fetalai le Atua: “E te ʻai foi au mea e ʻai ma le afu o ou mata, seia e toe foi atu i le eleele; auā na faiina aʻi lava oe; auā o le efuefu oe, e te toe foi atu lava i le efuefu.” (Kenese 3:19) O fea o le a toe foi atu i ai Atamu? I le eleele, i le efuefu o le mea na foafoaina mai ai o ia. I le oti la, o lona uiga ua lē toe iai se Atamu!

8. I le avea ma solu, i le ā le uiga ua lē sili aʻe ai tagata nai lo manu?

⁸ I lenei itu, ua leai ai se eseesega o le maliu o le tagata, ma le mamate o manu. O manu foi o ni solu, ma ua latou maua le malosi mai le agaga lava lea e tasi, po o le malosi o le ola. (Kenese 1:24, NW) I le Failauga 3:19, 20, ua taʻu mai ai ia i tatou e le tagata poto o Solomona e faapea: “E pei ona oti o le tasi, e faapea foi ona mate o le tasi; e tasi lava le mānava [“agaga,” NW] ia te i latou uma; e leai lava se mea e sili ai le tagata i le manu [pe a oti] . . . E mai le efuefu uma lava, e toe foi atu foi uma lava i le efuefu.” Sa silisili atu le tagata nai lo manu i le uiga e faapea, na foafoaina o ia i le faatusa o le Atua, lea e faaatagia mai ai uiga o Ieova. (Kenese 1:26, 27)  Peitai o le oti, ua tutusa lelei ai tagata ma manu, i le toe foi uma atu i le efuefu.

9. O le ā le tulaga o ē ua maliliu, ma o fea o loo latou ō atu i ai?

⁹ Na faamatala atili mai e Solomona le uiga o le oti, i lona faapea mai: “O e ua ola, ua latou iloa e oti i latou; a o e ua oti, latou te le iloa se mea.” Ioe, e matuā leai lava se mea e toe iloa e i latou ua maliliu. I le iloaina o lenei mea, na faalaeiau mai ai Solomona: “O mea uma ua e iloa e faia e ou lima, ina faia ia ma lou malosi; auā e leai se galuega, po o se mafaufau, po o se iloa, po o se poto i le tuugamau [“Seoli,” NW], o loo e alu atu i ai.” (Failauga 9:5, 10) O fea e ō i ai ē ua maliliu? E ō atu i Seoli (faa-Eperu, sheʼohlʹ), i le tuugamau o le fanau a tagata. E lē o toe iai lava se mea o iloa e ē pele ia i tatou ua maliliu. E lē o mafatia i latou, ma e lē mafai foi ona latou faaāfaina i tatou i so o se mea lava.

10. Aisea e mafai ai ona tatou faapea atu e lē tatau ona avea le oti o se iuga mulimuli?

¹⁰ Pe tatau ea ia i tatou uma ma ē pele ia i tatou ona ola mo na o ni nai tausaga, ona mou atu ai loa lea e faavavau? E tusa ai ma le Tusi Paia, e leai. I le taimi na fouvale ai Atamu, na faavaeina ai loa e Ieova le Atua ni fuafuaga ina ia aveesea ai āuga leaga o le agasala a le tagata. E lei avea le oti o se vaega o le fuafuaga a le Atua mo tagata. (Esekielu 33:11; 2 Peteru 3:9) O lea la, e lē tatau ai ona avea le oti o se iuga mulimuli mo i tatou ma ē pele ia i tatou.

“O LOO MOE”

11. Na faapefea ona faamatalaina e Iesu le tulaga o lana uo o Lasalo lea na oti?

¹¹ O le fuafuaga a Ieova, ia laveaia i tatou ma ē pele ia i tatou mai le oti na tuufaasolo mai ia Atamu. O le mea lea, ua faasino atu ai le Afioga a le Atua i ē ua maliliu e faapei o loo momoe. O se faaaoaoga, ina ua logotala Iesu Keriso i le oti o lana uo o Lasalo, ona ia fetalai atu lea i Ona soo: “O loo moe la tatou uo o Lasalo; a e ou te alu e fafagu ia te ia.” Talu ai sa lei vave ona mateʻia i lena taimi e le ʻau soo le uiga o lenei faamatalaga, na faamanino atu ai e Iesu e faapea: “Ua oti Lasalo.” (Ioane 11:11, 14) Ona agaʻi atu ai lea o Iesu i le aai  o Petania, o i inā sa auē ai i le faanoanoa tuafāfine o Lasalo, o Mareta ma Maria, ona o le oti o lo la tuagane. Ina ua fetalai atu Iesu ia Mareta, “E toe tu mai lou tuagane,” sa faaalia mai e Mareta lona faatuatua i le fuafuaga a le Atua o le toe aveesea o āuga o le oti i le aiga faaletagata. Na ia taʻua: “Ua ou iloa e toe tu mai lava ia i le toe tu i le aso gataaga.”—Ioane 11:23, 24.

12. O le ā le faamoemoe e faatatau i ē ua maliliu sa iai ia Mareta o lē sa faavauvau?

¹² E leai lava se manatu na taʻua e Mareta e uiga i se solu po o se agaga e lē mafai ona oti, o loo ola i se isi mea pe a oti. Sa lei talitonu o ia faapea ua alu atu Lasalo i se isi nofoaga o agaga ina ia faaauau ai pea ona ola. Na faatuatua Mareta i le faamoemoe ofoofogia o le toetu mai le oti. Na malamalama o ia, e lē faapea ua alu ese mai se agaga e lē mafai ona oti mai le tino o Lasalo, ae na ia iloa ua lē o toe iai lona tuagane lea ua oti. Ua pau le vaifofo o le toetu mai lea o lona tuagane.

13. O le ā le mana na foaiina atu e le Atua ia Iesu, ma na faapefea ona faaalia mai e Iesu lenei mana?

¹³ O Iesu Keriso, o ia lea na foaiina i ai e Ieova le Atua le mana ina ia togiolaina ai tagata. (Hosea 13:14) O lea la, i le tali atu i le faamatalaga a Mareta, na fetalai atu ai Iesu e faapea: “O aʻu nei o le toe tu ma le ola; o lē faatuatua mai ia te au, e ui lava ina oti, a e ola lava ia.” (Ioane 11:25) Na faaalia e Iesu lona mana na foai atu i ai e le Atua e tusa ai ma lenei itu, ina ua afio atu o ia i le tuugamau o Lasalo, o lē ua fā aso talu ona maliu, ma toe faatūina mai i le ola. (Ioane 11:38-44) Seʻi tepa faalemafaufau atu i le olioli o i latou o ē na matamata i lenei toetu, po o isi foi toetu na faia e Iesu Keriso!—Mareko 5:35-42; Luka 7:12-16.

14. Aisea e lē fesootai ai le toetu ma le manatu e uiga i se agaga e lē mafai ona oti?

¹⁴ Seʻi manatunatu teisi i le mea lenei: Pe afai e sao ese mai le oti le agaga lea e lē mafai ona oti, e leai la se isi e manaomia ona toe faatūina mai, pe toe faafoisia i ai le ola. O le mea moni foi, ua lē o se faiga agalelei le toe faatūina mai i le ola lē lelei atoatoa i le lalolagi, o se tasi e pei o Lasalo, pe afai o lea na sao atu o ia i se taui ofoofogia faalelagi. O le mea moni  lava la, e lei faaaogaina lava e le Tusi Paia le faaupuga o le “solu e lē mafai ona oti” po o le “agaga e lē mafai ona oti.” Nai lo lea, ua faapea mai le Tusi Paia, e oti le solu (agaga) faaletagata lea e agasala. (Esekielu 18:4, 20; Mataio 10:28) O lea la ua faasino atu ai le Tusi Paia i le sauniuniga o le toetu, o le vaifofo moni mo le oti.

“O I LATOU UMA UA I TUUGAMAU”

15. (a) O le ā le uiga o le faaupuga “toetu”? (e) Aisea o le a lē o se faafitauli ai ia Ieova le Atua le faatutūina aʻe o tagata taitoatasi?

¹⁵ O le upu na faaaogā e soo o Iesu mo le “toetu” e faauigaina faaletino i le “faatutūina aʻe” po o le “tutū i luga.” O le tutū aʻe lenei mai le tulaga oti e lē o ola—ae i le pei o lona faauigaina, ua toe tutū aʻe i luga mai tuugamau o tagata. E faigofie lava ia Ieova le Atua ona ia faatūina mai se tagata. Aisea? Aua o Ieova o ia o le Puna o le ola. I aso nei, e mafai  e tagata ona puʻeina leo ma foliga o tane ma fafine i ni lipine vitiō, ma e mafai ona toe tāina nei lipine pe a maliliu na tagata. E mautinoa la, e mafai e Lē na Foafoaina i tatou, o lē e ona le malosi uma, ona puʻeina auiliiliga uma o so o se tasi, ma toe faatūina mai lena lava tagata, ma tuuina atu ia te ia se tino ua toe faafouina.

16. (a) O le ā le folafolaga na fai e Iesu e faatatau ia i latou uma o loo i tuugamau? (e) O le ā e faamautinoa ai le ituaiga o toetu o le a maua e se tagata?

¹⁶ Na fetalai Iesu Keriso: “E oo mai le aso e faalogo ai i lona leo [le leo o Iesu] o i latou uma ua i tuugamau, ma latou o mai ai; o e na amio lelei, e toe tutū i le ola; a o e na amio leaga, e toe tutū i le faasala.” (Ioane 5:28, 29) O i latou uma lava o loo manatua e Ieova o le a toe tutū aʻe ma aʻoaʻoina i ona ala. O i latou o ē o loo gaoioi e ogatusa ma le poto e uiga i le Atua, o le a iu lenei i lo latou toe tutū aʻe i le ola. Peitai, o i latou o ē tetee i aʻoaʻoga ma le pule a le Atua, o le a iu i lo latou toe tutū aʻe i le faamasinoga faaoosala.

17. O ai o le a toe faatutūina mai?

¹⁷ E mautinoa lava, o i latou o ē o loo sailia se ala amiotonu i le avea ma auauna a Ieova, o le a toe tutū mai. O le mea moni, ua faamalosiau e le faamoemoe o le toetu le toatele o tagata i le feagai ai ma le oti, e oo lava i tulaga o sauāga matautia. Sa latou iloa e mafai e le Atua ona toe faaolaina mai i latou. (Mataio 10:28) Peitai e faitau miliona tagata ua maliliu ae lei faaalia mai pe o le a latou usitaia tapulaa amiotonu a le Atua. O le a toe faatutūina mai foi i latou. Ona o le mautinoa i le fuafuaga a Ieova e tusa ai ma lenei itu, na faapea mai ai le aposetolo o Paulo: “O loo ia te au le faamoemoe i le Atua . . . o le a toe tutū mai e ua amiotonu atoa ma e ua amioletonu.”—Galuega 24:15.

18. (a) O le ā le vaaiga e faatatau i le toetu, lea na vaaia e le aposetolo o Ioane? (e) O le ā ua faaumatiaina i “le lepa afi,” ma o le ā ua faatusa i ai lenei “lepa afi”?

¹⁸ Na vaaia e le aposetolo o Ioane se faaaliga mataina o ē ua toe tutū aʻe o loo laulaututū atu i luma o le nofoālii o le Atua. Ona tusi mai lea o Ioane: “Ua avae foi e le sami e na oti sa i ai, ua avae foi e le oti ma seoli e na oti sa i ai; e taitasi foi  o i latou ma faamasinoina e tusa ma a latou amio. Ua lafoina foi le oti ma seoli i le lepa afi; o le oti faalua lea, o le lepa afi lea.” (Faaaliga 20:12-14) Seʻi manatu i lena mea! O ē uma lava ua maliliu o loo manatua e le Atua, ua iai so latou faamoemoe o le toe saʻoloto mai Seoli, o le tuugamau o tagata. (Salamo 16:10; Galuega 2:31) O le a maua lo latou avanoa e faaalia mai ai e ala i a latou gaoioiga, po o le a latou auauna i le Atua. Ona lafoina ai lea o “le oti ma Seoli” i le mea ua taʻua o “le lepa afi,” lea o loo faatusaina i ai le faaumatiaga aʻiaʻi, e pei ona faaalia i le upu “Kēna.” (Luka 12:5) O le a faagaogaoina tuugamau o tagata, ma o le a lē toe iai pe a maeʻa le toetu. Maeu le faamafanafanaloto o le iloaina mai le Tusi Paia, e lē faapuapuagatiaina e le Atua se tasi!—Ieremia 7:30, 31.

TOETU MAI I FEA?

19. Aisea o le a faatutūina ai i le lagi nisi tagata, ma o ā ituaiga tino o le a foai atu e le Atua ia i latou?

¹⁹ E faatapulaa le aofaiga o tane ma fafine o le a faatutūina aʻe i le ola i le lagi. I le avea o i latou ma tupu ma ositaulaga faatasi ma Iesu, o le a latou galulue faatasi ai i le aveesea o aafiaga uma o le oti lea na tuufaasolo i tagata, mai le uluai tagata, o Atamu. (Roma 5:12; Faaaliga 5:9, 10) E toafia o le a aveina atu e le Atua i le lagi e pule faatasi ma Keriso? E tusa ai o le faamatalaga a le Tusi Paia, e na o le 144,000. (Faaaliga 7:4; 14:1) O le a foai atu e Ieova ia i latou taitoatasi nei o le a toe tutū aʻe ni tino agaga, ina ia mafai ai ona latou ola i le lagi.—1 Korinito 15:35, 38, 42-45; 1 Peteru 3:18.

20. O le ā o le a tofo i ai tagata usiusitai, e aofia ai ma ē o le a toe faatutūina mai?

²⁰ O le vaega tele o i latou ua maliliu o le a faatutūina aʻe i le lalolagi parataiso. (Salamo 37:11, 29; Mataio 6:10) O se tasi o mafuaaga mo le faatutūina aʻe o nisi i le lagi, ina ia faataunuu atoatoa ai le fuafuaga a le Atua mo le lalolagi. O Iesu Keriso ma le 144,000 i le lagi, o le a faasolosolo ona latou toe faafoisia atu tagata usiusitai i le tulaga lelei atoatoa, lea na melea e o tatou uluai mātua. O le a aofia ai i lenei gaoioiga i latou o le a toe tutū aʻe, e pei ona faaalia mai e Iesu ina ua  ia fetalai atu i le tagata na tāli oti lea sa faatautau i ona tala ane e faapea: “O le a ta iai faatasi i le Parataiso.”—Luka 23:42, 43, NW.

21. E tusa ai ma upu a le perofeta o Isaia ma le aposetolo o Ioane, o le ā o le a tupu i le oti?

²¹ I le lalolagi Parataiso, o le a soloiesea ai le oti, lea o loo fai ma tulaga iuvale i aso nei. (Roma 8:19-21) Na folafola mai e le perofeta o Isaia e faapea, o Ieova le Atua o le a “faaumatia e ia le oti e faavavau.” (Isaia 25:8) Na faaali atu i le aposetolo o Ioane se vaaiga e faatatau i le taimi o le a tofo ai tagata usiusitai i le saʻolotoga mai tiga ma le oti. Ioe, “e ia te i latou le Atua lava. E sōloiesea foi e le Atua loimata uma i o latou mata; e leai foi se toe oti, po o se faanoanoa, po o se aue, e leai foi se toe puapuaga; auā ua mavae atu mea muamua.”—Faaaliga 21:1-4.

22. Ua faapefea ona aafia oe i le malamalamaga e uiga i le toetu?

²² O aʻoaʻoga manino a le Tusi Paia, e aveesea ai le fenuminumiai i le mea e tupu i ē ua maliliu. Ua taʻua manino mai e le Tusi Paia e faapea o le oti, o “le toe fili” lea o le a faaumatia. (1 Korinito 15:26) Maeu se faamalosiau ma se faamafanafanaloto tatou te maua mai le malamalamaga e uiga i le faamoemoe o le toetu! E maeu foi lo tatou fiafia ona o ē pele ia i tatou ua maliliu, o loo manatua pea e le Atua, o le a toe ala mai i lo latou momoe i le oti, ma olioli ai i mea lelei uma o loo ia teuina mo i latou o ē alolofa ia te ia! (Salamo 145:16) O na faamanuiaga o le a faataunuuina e ala mai i le Malo o le Atua. Ae o anafea na amata ai ona faatino lana pulega? Seʻi o tatou tilofaia la.

SEʻI TOFOTOFO LOU ILOA

O le ā le agaga lea e i totonu o tagata?

O le a faapefea ona e faamatalaina le tulaga o ē ua maliliu?

O ai o le a faatutūina aʻe?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 85]

E pei lava ona faatūina aʻe Lasalo e Iesu mai le tuugamau, o le a faapena foi ona toe faatutūina aʻe le faitau miliona ua maliliu

 [Ata i le itulau 86]

O le a iai le olioli pe a ʻfaaumatia e le Atua le oti e faavavau’