Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Sa A‘oa‘ia e Iesu le Au Faresaio

Sa A‘oa‘ia e Iesu le Au Faresaio

Mataupu 42

Sa Aʻoaʻia e Iesu le Au Faresaio

NA FINAU atu Iesu, afai o le mana o Satani na ia tulia ai temoni, ua fevaevaeai la Satani i a te ia lava. Sa faaauau ona ia fetalai atu e faapea: “Ia outou faia le laau ia lelei ma ia lelei ona fua, a lē o lea, ia outou faia le laau ia leaga ma faapala ona fua; auā e iloga le laau i ona fua.”

O se mea valea pe a faapea o le fua lelei o le tulia o temoni, o se iuga lea o le auauna o Iesu i a Satani. Afai e lelei le fua, e lē pala la le laau e ana lena fua. I le isi itu, o fua pala a Faresaio e pei o tuuaiga ma teteega e lē faavaea faasaga i a Iesu, o se faamaoniga lena o lo latou lava leaga. Na fetalai atu Iesu e faapea: “Fanau a gata feai e, e mafai faapefea ona outou tautala i mea lelei, ae o outou e leaga? Auā o le tele o mea i le loto e tautala mai ai le gutu.”

Talu ai e faaatagia atu i a tatou upu le tulaga o o tatou loto, o mea la tatou te tautatala atu ai, o le a faamasinoina ai i tatou. Na fetalai atu Iesu e faapea: “Ou te fai atu i a te outou, o upu lē aogā uma e tautatala ai tagata, latou te tala atu e uiga i ai i le Aso Faamasino; auā o au upu e taʻuamiotonuina ai oe, o au upu foi e faasalaina ai oe.”

E ui lava i galuega mamana a Iesu, ae sa talosaga atu le au tusiupu ma Faresaio e faapea: “Le aʻoaʻo e, ua matou fia iloa se faailoga mai i a te oe.” E tusa lava pe leʻi vāai moni nei tagata patino mai Ierusalema i ana vavega, ae sa iai lava se molimau vaaitino e lē masese e faatatau i nei mea. O lea na taʻu atu ai e Iesu i taʻitaʻi Iutaia: “E saili mai pea lenei tupulaga leaga ma le mulilulua i se faailoga, ae leai se faailoga e avatua i ai na o le faailoga o Iona le perofeta.”

Sa faaauau ona faamatala atu e Iesu le uiga o lana fetalaiga e faapea: “E pei ona iai Iona i le manava o le iʻa tele i ao e tolu ma po e tolu, o le a faapena foi ona iai le Atalii o le tagata i lalo o le eleele i ao e tolu ma po e tolu.” Ina ua mavae ona foloina e le iʻa Iona, sa toe foi mai o ia i fafo e pei ua toe faatuina mai, o lea na valoia ai e Iesu e faapea, o le a maliu o ia ma o le a toe faatuina mai i le ola i le aso tolu. Peitai, e ui ina sa toe faatuina mai Iesu mulimuli ane, ae sa teena lava e taʻitaʻi Iutaia “le faailoga o Iona.”

O lea na fetalai atu ai Iesu e faapea, o le a toe tutū mai i le faamasinoga tagata o Nineva o ē na salamō i le talaʻiga a Iona ina ia taʻusalaina ai tagata Iutaia o ē na teena Iesu. Na ia taʻua foi se faatusatusaga ma le tupu fafine o Seepa, o lē na sau mai le tuluiga o le lalolagi e faalogo i le atamai o Solomona ma sa maofa ona o mea na ia vaai ma faalogo i ai. “Ae” na faailoa atu e Iesu “faauta! o i inei lē sili i a Solomona.”

Ona faamatala atu lea e Iesu o se tala faatusa i se tagata sa alu ese mai ai se agaga lē mamā. Peitai sa leʻi faatumuina e lenei tagata le avanoa i mea lelei, o lea na toe faatumulia ai o ia i isi agaga leaga e toafitu. Ua fetalai atu Iesu: “O le a faapena foi i lenei tupulaga leaga.” Sa faamamaina le nuu o Isaraelu ma na toe fuataiina—e pei ona alu ese o le agaga lē mamā mo se taimi puupuu. Ae ona o le teena e le nuu o perofeta a le Atua, lea na iʻu ai i lo latou teena o Keriso, sa faaalia ai le sili atu ona leaga o lo latou tulaga lea ua iai na i lo o lo latou amataga.

A o fetalai atu Iesu, ae taunuu ane loa lona tinā ma ona uso ma tutū mai i le faatausiusiuga o le motu o tagata. Ona faapea atu lea o se tasi: “Faauta! O loo tutū mai i fafo lou tinā ma ou uso, o loo mananao e talanoa i a te oe.”

Na fesili atu Iesu: “O ai ea loʻu tinā, ma o ai foi oʻu uso?” Ua faaloaloa atu lona aao i ona soʻo, ma fetalai atu i ai: “Faauta! O loʻu tinā ma oʻu uso! Auā o lē fai le finagalo o loʻu Tamā o i le lagi, o loʻu uso foi lena ma loʻu tuafafine, ma loʻu tinā.” I lena auala, na faaalia ai e Iesu, e ui lava ina tāua noataga sa fusia ai o ia ma lona aiga, ae sa sili atu ona tāua i a te ia lana faiā ma ona soʻo. Mataio 12:33-50; Mareko 3:31-35; Luka 8:19-21.

▪ Sa lē taulau faapefea i le au Faresaio ona faaleleia le “laau” ma ona “fua”?

▪ O le ā “le faailoga o Iona,” ma sa faapefea ona teena mulimuli ane lea faailoga?

▪ Sa faatusaina faapefea le nuu o Isaraelu o le uluai senituri i le tamaloa na alu ese mai ai se agaga lē mamā?

▪ Na faamamafaina faapefea e Iesu lana faiā vavalalata ma ona soʻo?