Mataupu 19

Faaaloalo Faaleatua mo le Ola ma le Toto

1. Ui ina masani le lalolagi i le sauā, po ua aʻoaʻo mai faapefea i tatou e le Tusi Paia i le vaai i le olaga?

MAEU le sili ona faasaoina i tatou pe a fai e tagata taitoatasi uma le faaaloalo faaleatua mo le ola ma le toto! Peitai e toatele tagata latou te le maua lea faaaloalo. Ua faateteleina le faasaua ma le toto masaa i mea uma. I le tele o nuu ua faalavelavea le ola o le tagata pe afai e savalivali toatasi na o ia lava i ala tetele i le po. Ua faapea ona pei a masani aʻi le lalolagi i sauaga, e oo foi i faafiafiaga, nofoi lava tagata mo itula ma matamata i ia mea i televise, po o i tifaga. Ui ia mea ua aʻoaʻo mai tatou e le Tusi Paia o le ola o se mea paia. Pe o e vaai i ai i le ola i lea auala faapea?

2. Pe ai se a e teteʻi ma ofo ai nisi tagata i aʻoaʻoga a le Tusi Paia i le ola ma le toto?

² Ua faapea ona taatele lava uiga le faale Tusi Paia i aso nei ua faapea ona muaʻi teʻiteʻi ai nisi tagata i aʻoaʻoga a le Tusi Paia. Ui i ia mea, o Lē na faia le Tusi Paia, o Lē aumai ai le ola ma o Lē na faia le toto, o le Pule Silisili i le mataupu. O ana tulafono ia faaaloalogiaina.—Salamo 36:5-9; Isaia 55:8, 9.

“FAAMALIGIINA LE TOTO O LE TAGATA”

3. (a) Po o ai na muai tulei i ai le Atua e uiga i le mamafatū o le avea o le ola o le tagata? Ai se a? (e) Ina ua mavae le Lolo pe na faapefea ona faamamafa mai e le Atua le tāua o le ola? (i) Po ua mavae ona aso o lea tulafono?

³ Na muamua lava i a Kaino, o se atalii o Atamu, ona tulei i ai le Atua e uiga i le faigata o le aveina o le ola o le tagata. Ua maeʻa ona lapataʻia e le Atua Kaino faapea o lona ita e taʻitaʻia ai o ia i le agasala, ae sa le amanaia e Kaino le lapataiga ma na ia osofaʻia ai lona uso o Apelu, ma fasiotia ai o ia. Ona tulei lea o le Atua i lea taimi: “Faalogo! o loo tagi mai i a te aʻu le toto o lou uso mai le eleele.” Aua o lana faamasaa toto ma le lē taupulea ia tala lava e Kaino i le Atua. (Kenese 4:6-11, NW) Ina ua mavae le lolo o aso o Noa, na toe faamamafaina ai e le Atua le ola o le tagata e tāua i lana silafaga. “Ou te taui atu lo outou toto o lo outou ola,” na tulei ai le Atua. “O se na te faamaligiina le toto o le tagata, e faamaligiina lona lava toto e le tagata; aua o le faatusa o le Atua na fai ai e ia le tagata.” (Kenese 9:5, 6) E lei mavae ese atu lea faatonuga. E faatatau lea faatonuga i le fanau uma a tagata i aso nei o ē tupuga mai i a Noa. Pe i ai ni malo faaletagata e tuu feagai ma tagata fasi tagata e tusa ma le tulafono faaleatua pe leai, o le a valaaulia lava e Ieova i latou o e avea ola ma le le taupulea e fai a latou tala.

4. Afai tatou te mananaʻo i le ola faavavau, po o le a e tatau ona tatou liaʻieseina aʻe ma āʻa mai o tatou olaga ia faapea ona le pagatia ai ola o isi?

⁴ Ui i ia mea, ae ina ia tumau ma le lē pona i luma o Lē aumai ai le ola, e tele mea e manaomia. Ua tusia i le 1 Ioane 3:15: “O i latou uma o e ita i o latou uso, o fasioti tagata i latou; ua outou iloa foi e leai sē fasioti tagata e tumau ia te ia le ola e faavavau.” Afai tatou te mananao i le ola faavavau, tatou te manaomia ona liaʻiina aʻe ese mai o tatou olaga le ita uma mo o tatou uso tagata. E le faasaoina e le Atua i lana faiga fou tagata, o e pei o Kaino na le amanaia le lapataiga faaleatua ma pagatia ai ola o isi ona o lo latou loto ita aasa. O le silafaga faaleatua i le ola e manaomia ona ia tatou aʻoaʻoina le alofa i o tatou uso tagata.—1 Ioane 3:11, 12; Mataio 5:21, 22.

5. Po o le a le vaai agai i le faapaū tama?

⁵ Afai tatou te faia pei o le finagalo o le Atua i lenei mataupu, o le a tatou talisapaia ma le fiafia le ola, e le faaitiitia ifo le paia ona o se tagata ua afu lelea pe muʻa tele le vao o le olaga. Ua faaali mai e le Afioga a le Atua e oo lava i le ola o se tamaitiiti  e lei fanau i le manava o lona tinā e tāua i a Ieova. (Esoto 21:22, 23; Salamo 127:3) Ae ua miliona ma miliona o faapaū tama i le lalolagi i tausaga taitasi. O soliga lava nei o le tulafono a le Atua, aua o le afoafoaina o le tagata, o se mea-fai-ola soifua lava lea ma e ao ona ia lē faaleagaina. Afai e mananao ulugalii faaipoipo e faamutaina le tele o latou aiga auā le fuafuaga tatau, ola maloloina po o isi mafuaaga, o la latou lava lea matāfaioi ma le auala latou te fai ai lenei mea, o se matātā e faatatau tele atu lava lea mo i latou i le galueaiina faaletagata e i latou lava. Peitai e tatau ona faafesagaʻi ma le mea moni faapea o lea masani o le faapaū tama ua le faaalia ai se faaaloalo faaleatua mo le ola.

‘FAAMAMAO OUTOU MA LE TOTO’

6. (a) Po o ai e i ai le āiā tatau atoatoa e i ai lana upu i le mea e fai i le toto? (e) Ina ua faataga atu e le Atua le tagata e ʻai i tino o manu, po o le a le tulafono na ia aumai i le toto?

⁶ Ua faaaogaina soo lava e le Tusi Paia le “toto” e sui aʻi le “ola.” Aua o le ola (life or soul) ua i le toto lea. (Levitiko 17:11) Talu ai ona o le Atua o Le na faia le toto, ua sili ona ia silafia e uiga i le toto i lo soo se tasi o i tatou, ma ua i a te ia le aiā tatau atoatoa e tulei ai i le mea e fai i le toto. Na muamua lava ina ua mavae le Lolo o le kelope na faataga ai e le Atua le fanau a tagata e ʻai aano o manu. O lea i lea taimi na ia tuu atu foi i a i latou lana tulafono i le toto, ua faapea mai: “O mea ola uma e feoai, e a outou ia e fai ma mea e ʻai; ua ou foaiina atu ma outou o mea uma, e pei o laau afu e tupu lauolaola. A o le aano o manu o i ai le ola, o lona toto foi lea, aua tou te ʻaai ai.” (Kenese 9:3, 4) Pe ʻaina aano manu, ae le o le toto.

7. (a) Po o le a na tusia e le vaega pule o uluai Kerisiano e uiga i le toto? (e) Po ua faasinoina faapefea e lea faaiʻuga filifiliga le mamafatū o le “taumamao mai le toto”?

⁷ Mulimuli ane, na faatinoina lea tulafono i tulafono na tuu atu i le fanauga a Isaraelu, ma ua fai ai foi le Afioga a le Atua ma noataga i Kerisiano. A maea ona talanoaina lelei mea e manaomia e le Atua mo Kerisiano, sa tusi atu le faapotopotoga pule o le uluai  faapotopotoga Kerisiano i tagata talitonu e le ni Iutaia: “Aua ua lelei i le Agaga Paia ma i matou uma, ia le faaee atu se tasi avega ia te outou, na o nei mea e tatau, ia faamamao outou i mea e fasia mo tupua, ma le toto, ma mea titina, ma le faitaaga; afai tou te taumamao ma nei mea, e lelei ai outou. Ia outou manuia.” (Galuega 15:28, 29) O lea foi e tatau ona ‘faataumamao i tatou mai le toto.’ Ma o lo tatou faia faapea o se mataupu loloto ua tatou laina tutusa ai ma le ʻalo ese mai le faitaaga ma le ifo i tupua.

8. (a) Afai e le sasaaina le toto o le manu, pe ao ina ʻaina lona aano. (e) Pe ao ona ia palua fefiloi le toto i soo se isi ituaiga o mea ʻai? (i) Pe ai se a e lē itiiti ai le paia o le toto o le tagata?

⁸ Ua faamaonia lava la mai le mea ua fetalai i ai le Atua e uiga i le toto e ao ona ia tatou le ʻaia le aano o se manu e lei faaalua le toto. (Teuteronome 12:15, 16) Pe ao ona tatou faaaoga toto o manu latou pe faafefiloi i isi mea ʻai. Peitai pe na o le toto o manu e aafia ai? E moni lava sa lei faasa e le Atua le fanau a tagata e ʻaai toto o manu ae faatagaina e ia e aai toto o tagata, pei e itiiti lona paia! Sa ia faamanino mai lenei mea ina o ia fetalai atu mulimuli ane ai i tagata Isaraelu: “Ai se tagata . . . na te ʻaina sina toto lava; ou te fai moʻu fili lea tagata na te ʻaina le toto.”—Levitiko 17:10.

9. Po o le a fa le tusitala o uluai Kerisiano e uiga i (a) le pogai sa inu toto ai nisi i lea taimi? (e) le vaai a uluai Kerisiano faatatau i le toto?

⁹ Sa manino lelei i uluai Kerisiano lenei mea. Ui ina sa i ai se talitonuga taatele faapea o le inumiaina o le toto o se isi tagata o le a aogā i le ola maloloina o se tasi, na latou iloa o le olaga maloloina lelei tumau, faaletino ma faaleagaga, e faalagolago lava lea i le usiusitai i le Atua. O lea la faapea ona fai mai ai Tetuliana (Tetullian), o se tusitala Kerisiano o lona lua ma lona tolu o senituri T.A.: “O i latou foi, o e o i malae maimoa o fetaiaiga ma manu feai mo le faaleleia o gasegase o le maʻimaliu, ua feinu faaatuatuvale a momole ai i toto o tagata o faasalaina ua fasia i lotoa o malae mataaga, a o tafe ifo toto fou mai manuʻa, ma latou faataalise vave ese  atu ai—po o ai e o latou ia? . . . Tamā āe i o outou ala inosia i luma o Kerisiano, o ē e oʻo i toto o manu e le i ai i a latou mea e ai; o ē e taumamao ma mea titina ma mea pēpē . . . Ina ia faamautuina le mataupu i se faaaʻoaʻoga e tasi, ia e tofotofoina Kerisiano i sosisi toto, ona ua e iloa lelei lava le mea ua e taumafai ia agasala ai ua latou taofia e le tusa ma le tulafono.” Na latou malamalama i le tulafono a le Atua e aafia ai toto o ituaiga uma, manu ma tagata.

10. (a) Faamatala mai pe ai se a ua matua leai ai se eseesega i le faia o le tuiga toto ma le “ʻaina.” (e) Faataʻitaʻi mai le ‘faamamao mai le toto’ o lona uiga o le lē avea lava i totonu i o tatou tino.

¹⁰ Po o le a le faaaogaina o toto o tagata ua faia i aso nei? Ina ua iloa lelei e fomaʻi le malosi taofi ola o le toto, ua latou saoloto ai e faaaoga tuiga toto i le togafitia o maʻi. Pe ua tala feagai lenei mea ma le finagalo o le Atua? Ua manatu nisi tagata o le tuiga o le toto ua le o se “ai” moni lea. Peitai pe ua le moni ea pe a oo ina le mafai ona tausami se gasegase i lona fofoga, ua fafaga soo lava e fomaʻi o ia i le ala lava e tasi ua faaaogaina e faia ai le tuiga toto? Suesue ma le faaeteete tusiga paia ma matau ai ua latou taʻu mai i a i tatou ia “taumamao ma le toto” ma ia ‘faamamao outou ma le toto’ (Galuega 15:20, 29) Po o le a le uiga o lenei mea? Afai e taʻu mai i a te oe e se fomaʻi ia faamamao oe mai ava malosi (alekaholo), po o le uiga o lea mea e na ona faapea e ao ina le avea e ui atu i lou fofoga ae e te mafai ona tui atu saʻo lava i ou uaua? E leai lava! O lea foi la, o le uiga o le ‘faamamao mai le toto’ o lona iga ia le avea lava i totonu o tatou tino.

11. (a) Pe galueaiina aʻe ai soo se faigata moni i auauna a le Atua i le ‘faamamao mai le toto’? (e) Po o le a e tupu i le tele o tagata mamaʻi o e na fai i ai le tuiga o le toto? (i) Pe mafai e fomaʻi ona mautinoa o le a oti se tagata pe a le tuia i ai le toto?

¹¹ Po ua tuuina ai auauna a le Atua i se tulaga faale lelei pe a faatusatusa ma tagata o ē ua faaleamanaia le Tusi Paia ae fai tuiga toto? E leai, ua le faia ai ni faigata moni i a i latou. Aua nei galo, pe a maea ona taʻu atu i Kerisiano ia ‘taumamao i latou mai le  toto,’ fai mai le Tusi Paia: “Afai tou te taumamao ma nei mea, e lelei ai outou. Ia outou manuia.” (Galuega 15:29) Na faamauina lea mea e le Atua i le Tusi Paia mo se fuafuaga. Ua ia silafia le mea ua ia fetalai i ai! E sili lona silafia e uiga i le toto i lo fomaʻi, ui ina uiga lelei a latou taumafaiga, a ua le aumaia ai pea iʻuga manaomia. (Mareko 5:25-29) O le mea moni ua faapea, ui lava ina sao mai le tele o gasegase i tuiga toto, a ua toatele foi ua faamaʻia ai ma o se iʻuga mo i latou atoa ma le afe ma afe ua oti ai i tausaga taitasi uma o se iʻuga tuu saʻo i a i latou. E i ai isi faiga togafitiga e le faapogai ai ia leaga. Pe taʻu atu e le fomaʻi i se tagata o le a oti o ia i totonu o sina taimi puupuu pe afai e lē lolo ane e fai se tuiga toto, ae iʻu lava ina oti le tagata maʻi tusa lava po ua ia talia le toto. I le isi itu, pei ona e iloa, e toatele tagata mamaʻi o e ua toe maua le ola maloloina lelei ui lava ina ua le tala feagai folafolaga muamua a le fomaʻi.

12. (a) Pe ai se a ua le se poto ona taumafai e faasaoina le ola o se tasi i le solia o le tulafono a le Atua. (e) Pe sili ona tāua lo tatou olaga nei i lo le faamaoni i le Atua?

¹² Mo le avanoa faalemautinoa e mafai e se tasi ona ola pea mo ni nai isi tausaga e sili atu i lenei faiga o mea, pe o se mea uiga lelei ona fulitua se tasi i le Atua i le solia o lana tulafono? Afai tatou te taumafai ona faasaoina o tatou ola, po o tagata, i le solia o le tulafono a le Atua, o le a tatou lē maua lea mea e faavavau. O le mea lea na fetalai ai Iesu: “Auā ai se fia faasaogalemuina lona ola, e maʻimau ai i a te ia; a o le faamaʻimauina lona ola ona o aʻu, e maua e ia.” (Mataio 16:25, NW) O le ala poto la, ia i ai pea le talitonuga maumaututu i le saʻo o le tulafono a le Atua, atoa ma le faatuatuaina atoatoa faapena, pe afai e faapea ona fai, e mafai e le Atua ona toe aumai le ola i le toe faatutu aʻe i lana faiga fou o mea. (1 Tesalonia 4:13, 14) I lea ala o le a tatou faaalia ai le faaaloalo faaleatua mo le ola. O le a tatou le vaai ifo i lo tatou olaga o aso nei faapea e sili ona tāua i lo le faamaoni i le Atua. A o le a tulimataʻi atu pea o tatou mata i le sauniuniga a le Atua o le ola faavavau mo i latou o e savavali i le ala o le upu moni.

13. (a) Afai ua le o le tuiga toto, ae pe na ona mafai faapefea ona maua le olataga? (e) Po o le a tatou te manaʻomia e fai ina “ia tatou mamā mai ai i le toto o tagata uma lava,” pe o la le aposetolo o Paulo?

 ¹³ E lei taitai ona faapeaina muamua, o loo ua i ai se manaoga faanatinati mo tagata i mea uma ia latou vaai pei o le silasila a le Atua i le ola. Latou te manaomia ona aʻoaʻoina le sauniuniga na aaoina e Ieova le atua lava ia ia faasaoina ai ola. Na ia auina lona Alo o Iesu Keriso ia faamaligiina lona lava totoola e sui ai ē faatuatua ma na ia faatuina o ia mai le oti. (Eperu 13:20, 21) E le ona o se tuiga toto la ae peitai na o le ala o le faatuatua i le toto maligi o Iesu e mafai ona maua ai le olataga. Ma ua luluti lava le talo ia maua ma faia lea faatuatua nei a o lumanai le oo atu o lenei faiga o mea i lona iʻuga. Afai ua tatou aʻoaʻoina lenei sauniuniga alofa, ona ao ai lea i a i tatou ona lagona ia faagaoioia i tatou e taʻu atu i isi e uiga i lea mea. O le finagalo faale atua mo le ola o isi tagata o le a faagaoioi ai i tatou e logoina atu ma le maelega ma le faatoatoa. (Esekielu 3:17-21) Afai tatou te soosoo tauʻau i lenei avega tauave maumauaʻi i ai seia oo ina latou maua uma le avanoa e faalogo ai, o le a mafai ona tatou fai atu, pei ona sa fai mai le aposetolo o Paulo: “O lea ou te taʻutino atu ai ia te outou i lenei lava aso, ou te mamā aʻu i le toto o tagata uma. Aua ua ou le natia se mea, ina nei le faailoa atu ia te outou le finagalo uma o le Atua.”—Galuega 20:26, 27.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]